389 matches
-
de insulină era testat prin administrarea în scop de obținere a hipoglicemiei a insulinei de pește, care nu interferă cu determinarea insulinemiei plasmatice (40). 1.10. Insulina plasmatică Este oarecum surprinzător faptul că deși insulina (8)a fost primul hormon peptidic determinat încă din 1958 de către Yallow, determinarea ei nu a ajuns încă o investigație de rutină, datorită mai multor factori: - există mai multe metode de determinare a insulinei plasmatice cu specificități și sensibilități diferite. Valorile obținute cu unele sau cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
se poate considera că maximul de absorbție a acizilor nucleici se situează la lungimea de undă de 260 nm; proteinele prezintă două maxime de absorbție în domeniul UV: * un maxim, situat între 215 nm și 230 nm, datorat absorbției legăturilor peptidice; * al doilea maxim, situat în jurul lungimii de undă de 280 nm, datorat absorbției aminoacizilor aromatici (Trp, Tyr și Phe). Trebuie amintit că proteinele, peptidele, reactivii folosiți la extracții, sărurile și nucleotidele libere pot contamina probele de ADN, conducând la alterarea
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
sintetizate de către celulele epiteliale glomerulare, podocite și tubii distali și colectori. VEGFR-2 este sintetizat în special de către celulele endoteliale glomerulare și fibroblastele interstițiului cortical. Familia factorilor de creștere epidermali (EGFs) cuprinde un grup de factori de creștere, liganzi și receptori peptidici (8). EGF este sintetizat în condiții normale de majoritatea țesuturilor. El are efect mitogen atât asupra celulelor epiteliale cât și asupra celor mezenchimale, acționând asupra ADN-ului celular (4). Până în prezent, au fost descriși patru tipuri de receptori specifici (EGFr
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
și în retina pacienților cu retinopatie diabetică proliferativă (14). Factorul de creștere derivat din plachete (PDGF) este eliberat de plachete dar și de alte celule (macrofage, monocite, celule endoteliale și placentare) (4). Are structură heterodimerică, fiind format din două lanțuri peptidice (A și B) legate prin punți disulfhidrice (4). Acțiunea se exercită prin legare de receptori specifici (α și β), cu activitate tirozinkinazică (4). Receptorul β mediază acțiunea mitogenă a PDGF. Există mai multe celule țintă pentru acțiunea PDGF, cu excepția celulelor
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
de membrană cu formula: ε = 0,058 (X - Y) 233 Dozarea proteinelor totale prin metoda biuretului Principiul metodei Soluțiile proteinelor, în prezența sulfatului de cupru și a mediului puternic alcalin, se colorează în albastru violet. Reacția se realizează pe seama legăturilor peptidice, la nivelul cărora se stabilesc legături chelatice cu ionul de cupru. Difuzia prin membrane semipermeabile Difuzia și osmoza joacă un rol foarte important în natură. Pereții celulelor vegetale și animale sunt constituite din membrane semipermeabile și funcționează ca adevărate osmometre
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
moleculă specializată, ce recunoaște codonul corespunzător în ARNm (cu ajutorul anticodonului din propria structură amplasat în cadrul unui situs de recunoaștere). Legarea ARNt pe ARNm se face la situsul A (aminoacil) din structura ribozomului. O aminoacil-transferază realizează alipirea noului aminoacid la secvența peptidică preexistentă, atașată de ARNm prin ARNt anterior la situsul P (peptidil) al ribozomului. Apoi o translocază determină mișcarea reciprocă a ribozomului și ARNm, cu eliberarea ARNt anterior și citirea unui nou codon. Procesarea post-translațională a polipeptidelor cuprinde reacții de fosforilare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
anselor. Reziduurile aminoacidice care formează acest buzunar sunt extrem de variabile, ceea ce conferă specificitatea receptorilor pentru liganzi. Aceștia pot varia de la fotoni (cuante de lumină), neurotransmițători (ex. noradrenalina, ce se cuplează între helixuri, cam la o treime în grosimea membranei), hormoni peptidici (ce se cuplează adânc în grosimea membranei) și liganzi mari (precum moleculele glicoproteice, care au structuri receptoare atașate de capătul N-t). Receptorii serpentini se pot găsi în două stări: stare inactivă, cu receptorul necuplat cu ligand și starea activată
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
domeniul citoplasmic cu activitate kinazică. O altă variantă de organizare funcțională receptorul transmembranar se cuplează cu o subunitate tirozin-kinazică citoplasmică distinctă, ca în cazul receptorului pentru somatotrop cuplat cu JAK2. 5.9.3. Receptorii citokinici Citokinele sunt factori de creștere peptidici și hormoni de creștere ce reglează proliferarea și dezvoltarea multor procese celulare. Printre acestea se numără eritopoetina, interleukinele, interferonul, etc. Receptorii pentru citokine sunt heterotrimeri, cu 2 domenii extracelulare ce se cuplează la ligand și unul singur ce traversează membrana
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
au un domeniu funcțional pentru cuplarea pe ADN și unul pentru activarea transcripției. Ei se clasifică după structura domeniilor de cuplare pe ADN astfel: Proteinele cu „degete de zinc” (zinc finger): într-o anumită localizare, aceste proteine au o secvență peptidică ce include două reziduuri de histidină și două de cisteină, ce cuplează un atom de zinc , producând o structură ca o buclă, numită „deget”, care se cuplează pe ADN. Proteine helix-turn-helix: conțin trei α helixuri cuplate de benzi curbe. Acestea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
astfel încât domeniile care vor funcționa ca domenii citosolice să fie de la început plasate în citosol. Când proteina trebuie să aibă mai multe domenii TM aceasta se realizează printr-o succesiune de rutine start-stop privind direcționarea spre lumenul reticular a secvențelor peptidice corespunzătoare. Semnalele de tip start sunt fie N-t, fie “interne”, ambele fiind capabile să lege SRP. Acest mecanism de sinteză a proteinelor membranare explică faptul că în citosol se găsește întotdeauna capătul C-t al proteinelor respective. Evident că
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
moleculei printr-un scurt lanț polipeptidic helicoidal) la care sunt atașate 2 lanțuri ușoare. Fiecare dintre cele două capete polare are activitate ATP-azică și afinitate pentru actină. Porțiunea longitudinală a moleculei este meromiozina usoara (LMM), iar capetele polare și lanțul peptidic de legatura formează meromiozina grea (HMM). Pe lanțul peptidic care leagă capul polar de corpul moleculei există una sau două zone de flexibilitate moleculară, care au primit denumirea de “balama”, capul polar putând avea înclinații diferite față de corpul moleculei. Structura
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sunt atașate 2 lanțuri ușoare. Fiecare dintre cele două capete polare are activitate ATP-azică și afinitate pentru actină. Porțiunea longitudinală a moleculei este meromiozina usoara (LMM), iar capetele polare și lanțul peptidic de legatura formează meromiozina grea (HMM). Pe lanțul peptidic care leagă capul polar de corpul moleculei există una sau două zone de flexibilitate moleculară, care au primit denumirea de “balama”, capul polar putând avea înclinații diferite față de corpul moleculei. Structura supramoleculară ordonată a filamentului gros este conferită de subunitățile
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
KCl, fosfați, bicarbonați. Pe lângă efectul antibacterian menționat, HCl din sucul gastric este esențial implicat în digestie, prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină insolubilă în prezența ionului de calciu) permițând separarea laptelui într-o fracțiune solidă care rămâne în stomac și una lichidă evacuată rapid în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pancreatic sunt reprezentate de tripsină, chimotripsină, elastază, carboxipeptidază. Ele sunt sintetizate sub formă inactivă în celulele glandulare. Tripsina este secretată sub formă inactivă de tripsinogen care este activat în intestin sub influența enterokinazei. Tripsina este o endopeptidază care scindează legăturile peptidice care implică gruparea carboxil a unor aminoacizi bazici (lizina, arginina) și activează celelalte proteaze pancreatice (inclusiv tripsinogenul printr-un proces autocatalitic). Chimotripsina este secretată sub formă inactivă de chimotripsinogen, care în prezența tripsinei pierde 15 aminoacizi din moleculă, devenind chimotripsină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și activează celelalte proteaze pancreatice (inclusiv tripsinogenul printr-un proces autocatalitic). Chimotripsina este secretată sub formă inactivă de chimotripsinogen, care în prezența tripsinei pierde 15 aminoacizi din moleculă, devenind chimotripsină. Aceasta acționează și ea ca o endopeptidază care scindează legăturile peptidice în care sunt angajate grupările carboxilice ale aminoacizilor aromatici (fenilalanină, tirozină, triptofan). Elastaza este secretată ca proelastază care apoi trece în forma activă sub influența tripsinei. Este o endopeptidază care scindează legătura peptidică ce implică gruparea carboxil a aminoacizilor alifatici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ea ca o endopeptidază care scindează legăturile peptidice în care sunt angajate grupările carboxilice ale aminoacizilor aromatici (fenilalanină, tirozină, triptofan). Elastaza este secretată ca proelastază care apoi trece în forma activă sub influența tripsinei. Este o endopeptidază care scindează legătura peptidică ce implică gruparea carboxil a aminoacizilor alifatici nearomatici (alanina, valina, glicina). Carboxipeptidaza este o exopeptidază care are capacitatea de a scinda din lanțul polipeptidic câte un aminoacid cu grupare carboxilică terminală. Este sintetizată sub formă de procarboxipeptidază, devenind activă în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fecale (steatoree). 8.3. Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și neesențiali. Se numesc proteine complete cele alimentare care aduc cantități suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în intestin sub acțiunea proteazelor din sucul pancreatic (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaze), rezultând aminoacizi și oligopeptide (fig. 23). Aminoacizii sunt preluați de enterocite prin transport activ secundar (Na+). Există transportori speciali pentru aminoacizi dibazici, dicarboxilici, neutri și pentru iminoacizi/glicină. Transportorul peptidic preferă diși tripeptide cu resturi Gly sau Lys. Proteinele nedigerate se absorb ca atare în cantități neglijabile (degradate lisosomal) cu excepția nou-născutului (important la mamifere pentru absorbția anticorpilor din laptele matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la reglarea presiunii arteriale pe cale dublă, vasculară și volemică. ET1 este compus din 21 de aminoacizi (2492 Da) și este sintetizat inițial ca un precursor peptidic lung, pre-pro-endotelin. ET1 final se formează din precursorul polipeptidic (203 aa) pe o cale proteolică (endoși carboxi peptidaze) specifică pentru ET1 și izopeptide, ce conduce mai întâi la un intermediar de 39 aminoacizi (big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
peptidic lung, pre-pro-endotelin. ET1 final se formează din precursorul polipeptidic (203 aa) pe o cale proteolică (endoși carboxi peptidaze) specifică pentru ET1 și izopeptide, ce conduce mai întâi la un intermediar de 39 aminoacizi (big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic rezultă pro-ET1, procesat de o convertază pentru a produce big ET1. Acesta este clivat de o endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază neutră asociată cu plasmalema), rezultând ET1. Receptorii pentru ET fac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici, precum insulina, glucagonul și parathormonul. Producția de hormoni Rinichiul secretă renină, bradikinină, prostaglandine, 1,25-dihidroxivitamina D3, eritropoietină, kallikreină. 22. Rinichii Sunt o pereche de organe situate retroperitoneal, în greutate de aproximativ 150 de grame, având o formă caracteristică și dimensiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu 17 aminoacizi în mijlocul moleculei. ANP se înrudește îndeaproape cu BNP (peptidul natriuretic cerebral) și CNP (peptidul natriuretic de tip
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
scăzută plasmatică de calciu activează sinteza și eliberarea de parathormon, care la rândul său activează sinteza de 1,25-(OH)2D3, iar ambii hormoni vor contribui la restaurarea nivelelor plasmatice de calciu către nivelele normale. Calcitonina Calcitonina este un hormon peptidic secretat de celulele parafoliculare C, distribuite printre foliculii tiroidieni, dar distincte de celulele tiroidiene. Este secretată ca răspuns la nivelele mari de calciului plasmatic. Reduce nivelele de calciu plasmatic prin inhibiția eliberării acestuia de la nivel osos (are acțiune antagonică parathormonului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
VACCINURILE ANTITUMORALE Sunt preparate biologice care conțin un antigen tumoral și care stimulează organismul să se autoprotejeze. Pot fi vaccinuri cu celule întregi recombinante, vaccinuri cu celule dendritice, vaccinuri cu inserții de ADN viral sau bacterian sau vaccinuri cu receptori peptidici ai celulelor T. Vaccinuri pe bază de celule integrale tumorale Avantajul de a utiliza vaccinurile pe baza de celule integrale constă în faptul că celulele tumorale exprimă o gamă largă de antigeni asociați tumorilor. Această sursă bogată de antigeni conține
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]