6,187 matches
-
Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine lipsa suportului social Separare și pierdere Definirea rolului Provocările naturale impuse de dezvoltare Consistența muncii asistentului social Frați/surori Suport din partea părinților biologici și/sau a asistenților maternali Vizite de pregătire, utilizarea de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
bea. Cunoașterea conținută în manualul de biologie și pe care studentul a asimilat-o în cursul lecturii este cunoașterea științifică. Lectura însăși a cărții este punerea în operă a unei cunoașteri a conștiinței, ea constând, pe de o parte, în perceperea cuvintelor, adică în intuirea sensibilă a semnelor trasate pe hârtie, și, pe de altă parte, în pătrunderea intelectuală a semnificațiilor ideale pe care le poartă cuvintele, semnificații care alcătuiesc împreună sensul cărții, cu alte cuvinte cunoașterea științifică inclusă în ea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o condiție internă a sa. Cunoașterea științifică, după cum am spus, nu este decât o modalitate a cunoașterii conștiinței, adică a raportării la obiect. Însă aceasta nu este ea însăși posibilă decât pe fondul vieții în sine. Raportarea la obiect este perceperea obiectului, fie că este vorba de perceperea sensibilă a obiectului sensibil sau de perceperea intelectuală a unui obiect inteligibil precum numărul, raportul abstract, idealitatea de orice fel etc. Or cunoașterea conținută în perceperea obiectului nu se epuizează nicidecum în cunoașterea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
după cum am spus, nu este decât o modalitate a cunoașterii conștiinței, adică a raportării la obiect. Însă aceasta nu este ea însăși posibilă decât pe fondul vieții în sine. Raportarea la obiect este perceperea obiectului, fie că este vorba de perceperea sensibilă a obiectului sensibil sau de perceperea intelectuală a unui obiect inteligibil precum numărul, raportul abstract, idealitatea de orice fel etc. Or cunoașterea conținută în perceperea obiectului nu se epuizează nicidecum în cunoașterea obiectului. Ea presupune cunoașterea percepției înseși, care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
modalitate a cunoașterii conștiinței, adică a raportării la obiect. Însă aceasta nu este ea însăși posibilă decât pe fondul vieții în sine. Raportarea la obiect este perceperea obiectului, fie că este vorba de perceperea sensibilă a obiectului sensibil sau de perceperea intelectuală a unui obiect inteligibil precum numărul, raportul abstract, idealitatea de orice fel etc. Or cunoașterea conținută în perceperea obiectului nu se epuizează nicidecum în cunoașterea obiectului. Ea presupune cunoașterea percepției înseși, care nu mai este conștiința, raportarea intențională la
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
vieții în sine. Raportarea la obiect este perceperea obiectului, fie că este vorba de perceperea sensibilă a obiectului sensibil sau de perceperea intelectuală a unui obiect inteligibil precum numărul, raportul abstract, idealitatea de orice fel etc. Or cunoașterea conținută în perceperea obiectului nu se epuizează nicidecum în cunoașterea obiectului. Ea presupune cunoașterea percepției înseși, care nu mai este conștiința, raportarea intențională la obiect, ci viața. Este ceea ce reiese din cogito-ul lui Descartes, una dintre analizele cele mai celebre din gândirea filozofică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fiecare punct al ființei sale, ca viziune vie. Sentimus nos videre, spune Descartes. Există astfel un a-se-simți-pe-sine al viziunii care rămâne, care este "adevărat" în mod absolut, chiar și atunci când văzul acestei viziuni și tot ceea ce vede ar fi false. Perceperea este corectă când se ține cont că: experiența subiectivă a viziunii nu poate fi "adevărată" în mod absolut, când viziunea și ceea ce ea vede sunt și una și cealaltă false, decât dacă puterea de revelare care revelează viziunea însăși este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nu gravura ca obiect al lumii, ci obiectul-gravură în calitate de operă de artă, realitatea sa estetică. Spunem că o operă de artă este distrusă atunci când, deoarece suportul său material nu mai există sau a suferit o deteriorare gravă, repetarea, pornind de la perceperea acestui suport, a obiectului estetic însuși, a operei imaginare și spirituale, nu se mai produce. A restaura înseamnă astfel a reconstitui acest substrat prin repunerea pe locul lor și în locul lor a vechilor săi constituenți sau, atunci când aceștia au dispărut
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
restaura înseamnă astfel a reconstitui acest substrat prin repunerea pe locul lor și în locul lor a vechilor săi constituenți sau, atunci când aceștia au dispărut, prin fabricarea sau așezarea unor elemente identice care să joace un rol identic, adică a căror percepere să permită redesfășurarea în dimensiunea estetică a imaginarului, pornind de la ele și figurată de ele, a aceleiași "opere". Restaurarea operelor de artă se impune ca o sarcină permanentă a civilizației, deoarece suportul lor material se deteriorează odată cu trecerea timpului, atunci când
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
găsește dublul estetic în ansamblul reprezentărilor murale care, independent de unitatea lor estetică proprie, se înfățișează mereu ca fiind diversele părți ale unei singure și unice compoziții monumentale. Emoția celui care, credincios sau nu, pătrunde în sanctuar se contopește cu perceperea acestui continuum plastic care îi oferă imaginea tainică a ceea ce el este fără s-o știe. Însă, în liniștea sanctuarului, vizitatorul mănăstirii Daphni, înmărmurit de cum pune piciorul în pridvorul exonartexului, nu este cuprins de această binecuvântată emoție, ci de stupoare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sunt dispuse și compuse în așa manieră încât să producă sentimente mai intense și determinate acelea chiar, așa cum tocmai am văzut, pe care vrea să le exprime artistul. Sau, dacă vreți, natura este o operă supradimensionată, al cărei efect, adică percepere, nu este frumos decât într-o mică măsură, în mod accidental și cu toate astea esențial, dacă este adevărat că ea este sensibilă ca și cutare estetică, supunându-se legilor sensibilității care sunt legile constituirii oricărei lumi posibile. Dacă a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
consideră că are mijloacele să trateze. În cazul științei galileene, este vorba de formele idealizate ale naturii. Ceea ce le rămâne cel puțin științelor care se mișcă în interiorul unei asemenea decizii sunt, am spus-o deja, aceste forme și, corelativ, modalitățile perceperii lor adecvate, adică matematicile înseși, care constituie tocmai metoda lor. Însă științele umane, care nu mai au nici un obiect propriu, nu mai au de asemenea nimic după care să poată să se ghideze, nimic care să le dicteze modul de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
își propune o țintă scientistă și pozitivistă și al cărui punct terminus se află în structuralism. Cel de-al doilea, "critica economiei politice" în sensul lui Marx, nu mai este această adeziune naivă la construcția științifică, ci tocmai deconstrucția sa, perceperea economiei în ansamblul său ca simplă echivalare a vieții, ca ersatz, și aceasta deoarece fiecare entitate economică nu are semnificație decât în referirea sa la viață, deoarece, mai cu seamă, ea purcede din aceasta în fiece clipă. Marxismul este una
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și simplu eliminată, estetica este redusă la un fenomen social. Abordarea unei opere de artă, oricare ar fi genul acesteia literatură, pictură, arhitectură -, nu este prin urmare specific; nu se mai pune problema de a vedea în ea ceea ce, odată cu perceperea unor forme noi, permite sporirea sensibilității, ci, de vreme ce caracterul său estetic nu mai este luat în considerare, est vorba de a da seama de apariția sa pornind de la un anumit număr de date istorice, sociale, economice, lingvistice, însă în orice
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de a smulge cultura punctului de vedere metafizic al reprezentării care o răsfrânge asupra "operelor" sale, de a le restitui acestora din urmă propriul lor sălaș, adică subiectivitatea. Există operă de artă, în obiectivitatea sa aparentă, de fiecare dată când perceperea sa, constând în imaginare, constă în ultimă instanță în auto-sporirea subiectivității și o face posibilă, constă în Energie și îi este identică. Astfel, opera artistică, opera culturală în general, este creație în sensul despre care am vorbit, adică operație, operație
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în sine nici un interes, că acesta să fie menit dintru început a fi înlocuit de către un altul. Faptul ca el să suscite, dimpotrivă, o atenție reală și să aibă valabilitate în el însuși ar presupune ca el să rămână, ca perceperea sa să suscite din partea spectatorului sporirea sensibilității sale, a inteligenței sale, ca spiritul, prins în această muncă interioară, să se atașeze de imagine, ca aceasta, în loc să fie prinsă în vârtejul care o înghite, să scape acestuia și, asemenea imaginii estetice
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
politic și social. Potrivit lui C. Condureanu, "sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulțime de elemente (materie impozabilă, cote, subiecți fiscali) între care se manifestă relații care apar ca urmare a proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor și care sunt gestionate conform legislației fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului"29. Sistemul fiscal este expresie a voinței politice organizate. Orice sistem fiscal are două caracteristici importante: Exclusivitatea, în sensul că se aplică într-un spațiu geografic determinat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau evenimentul care creează impozitul; b) Sfera de aplicare a impozitului (teritorialitatea și subiecții impozabili); c) Așezarea impozitului (determinarea materiei impozabile); d) Calcularea impozitului, pe baza materiei impozabile și ratei de impozitare; e) Plătitorii de impozit și subiecții impozabili; f) Perceperea sau încasarea impozitelor prin plată directă, stopaj la sursă, vînzarea de timbre fiscale ș.a. 3.3.3.3. Incidența impozitelor Este determinată de factori ca: 1) volumul total al impozitelor; 2) natura sistemului fiscal; 3) evaziunea fiscală; 4) eficiența autorităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
oficiale. 3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale căror retribuții sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de reședință trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele statului respectiv le impun în materie de percepere a impozitului pe venit. Articolul 41 1. Oficiul consular poate percepe pe teritoriul statului de reședință drepturile și taxele pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru serviciile consulare. 2. Sumele încasate că drepturi și taxe prevăzute la
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
contractante sau ale fiecăruia din cele două state contractante. Articolul 2 Impozite vizate 1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe avere percepute în contul fiecăruia dintre statele contractante sau al subdiviziunilor lor teritoriale, indiferent de sistemul de percepere. 2. Sînt considerate că impozite pe venit și pe avere, toate impozitele percepute pe venitul total, pe averea totală sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe cîștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile, impozitul pe
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
primul stat la nici un impozit sau obligație legată de impunere care să fie diferită sau mai împovărătoare decît acelea la care sînt sau ar putea fi supuse celelalte întreprinderi de același fel din acest prim stat. 5. Se stabilește că perceperea diferențiată de impozite asupra veniturilor, beneficiilor și averii care sînt prevăzute în Republică Socialistă România pentru întreprinderile socialiste nu contravine prevederilor acestui articol. 6. Termenul impozitare indică în prezentul articol impozitele de orice natură sau denumire. Articolul 26 Procedura amiabilă
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
și facilitării schimburilor comerciale, fiecare parte contractanta va acorda celeilalte părți tratamentul națiunii celei mai favorizate pentru tot ceea ce privește taxele vamale și impozitele de orice natură care se percep la import și export, aceasta dispoziție extinzîndu-se la modul de percepere a acestor taxe și impozite, precum și la reglementarea și la formalitățile aferente importurilor și exporturilor. Dispozițiile menționate la paragraful de mai sus nu se aplică decît produselor originare din una sau din cealaltă parte contractanta. Orice avantaje, privilegii sau imunități
DECRET nr. 389 din 27 octombrie 1977 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106512_a_107841]
-
să zicem, modelul jakobsonian și cel utilizat de noi: prin propunerea axei metaforă vs. metonimie ni se explică performanța lingvistică, dându-se socoteală de realitatea lingvistică a textului literar. Axele lui Jakobson ne oferă cadrul de bază nu numai pentru perceperea rațiunii de a fi a unei suprafețe textuale, ci și pentru descrierea unei opere literare (poetice) supusă mecanicii eterne de aranjare a cuvintelor. Modelul concentrare oximoronică/ extindere discursivă este mai limitat, în sesnul că încearcă să explice sistematica unei anumite
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
sau birourilor executive ale consiliilor populare, după caz, în termen de 165 zile de la data dobîndirii bunurilor supuse impozitării sau de la data la care au intervenit schimbări care conduc la modificarea impozitului sau taxei datorate. Articolul 31 Pentru stabilirea sau perceperea greșită a impozitelor și taxelor reglementate prin prezența lege se pot face întimpinări la organul financiar care a efectuat impunerea sau în contul căruia s-a încasat taxa. Articolul 32 Impozitele și taxele locale reglementate prin prezența lege, nestabilite la
LEGE nr. 25 din 23 decembrie 1981 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106573_a_107902]
-
acea îngustime care nu îngăduia nici depășirea limitelor, nici conștiința lor"; de aici, „dificultatea lui de a distinge între rudimentele de cunoștințe și cunoștințele autentice, între competență și impostură. Din această dificultate avea să se dezvolte ignorarea propriei ignoranțe și perceperea ei ca o competență reală, nelimitată."10 Precaritatea bagajului de cultură, semnalată și la alți dictatori, le subminează constant discernămîntul și le consolidează încrederea în rolul lor providențial. Intr-un discurs rostit la 22 aprilie 1939, Hitler spunea: „In esență
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]