1,178 matches
-
formeze achiziții ce stau la baza interacțiunii umane. Comunicarea sub toate formele ei stă la baza stabilirii relațiilor interumane, acestea la rândul lor determină achiziționarea de noi informații din mediul extern sau familial, fapt ce determină îmbunătățirea funcțiilor imaginative, cognitive, perceptive și de reacție. Toate aceste aspecte se prezintă la persoana autistă printrun caracter haotic, diferit de cel normal fapt ce schimbă tot tabloul clinic caracteristic. Autismul este cea mai severă dizabilitate de dezvoltare care determină tulburări în trei sfere principale
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
reduse de valorificare a indicațiilor verbale în organizarea și corectarea comportamentului motor datorită reducerii capacității de înțelegere a mesajului verbal; Dificultăți ale proceselor de analiză și sinteză, fapt care determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente; Îngustimea câmpului perceptiv, adică perceperea clară a unui număr mic de elemente pe unitate de timp, prin comparație cu un individ normal, fapt care afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
motor datorită reducerii capacității de înțelegere a mesajului verbal; Dificultăți ale proceselor de analiză și sinteză, fapt care determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente; Îngustimea câmpului perceptiv, adică perceperea clară a unui număr mic de elemente pe unitate de timp, prin comparație cu un individ normal, fapt care afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații între obiectele din jur; Constanța percepției
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și a psihopatologiei, trupul poate fi considerat ca fiind un instrument de expresie sufletească al persoanei umane. Deși este determinată prin trupul biologic ca prezență obiectivă, limitele persoanei mele depășesc limitele anatomice ale propriului meu corp, acoperind întregul meu câmp perceptiv, dincolo de „trupul anatomic”. Se poate chiar vorbi despre un „Eu transcorporal” care este rezultatul unui act de proiecție transcendentă. În acest caz raporturile persoanei mele au ca reper realitatea externă pe care vor să o depășească. Corpul devine în acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eu transcorporal” care este rezultatul unui act de proiecție transcendentă. În acest caz raporturile persoanei mele au ca reper realitatea externă pe care vor să o depășească. Corpul devine în acest caz un auto-spațiu care se poate „dilata” dincolo de câmpul perceptiv printr-un mecanism de proiecție. Prin aceasta își depășește atributele sale anatomice devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Gândirea medicală este inseparabilă de spațiul clinic care reprezintă „spațiul vizibil” al bolii. În spațiul clinic, „corpul bolnavului” devine un spațiu supus observației și reflecției medicale. În felul acesta clinica medicală se constituie ca o știință bazată pe analiza câmpului perceptiv (spațiul corporal al bolnavului) și pe acțiunea practică exercitată asupra acestuia (tratamentul medical). Corpul bolnavului este acel spațiu vizibil în care sunt situate fenomenele morbide, pe care clinica le aduce la suprafață, în exterior, „vizualizându-le” (observația medicală) și „verbalizându
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesta. b) Atenția poate prezenta următoarele modificări: - mobilă, bolnavul nu-și poate concentra atenția asupra unui lucru, persoane sau discuții; - dificilă sau absentă: bolnavul nu este atent la ce se petrece în jurul său, indiferent, absent. c) Aprecierea tulburărilor din sfera perceptivă ne pune în evidență următoarele aspecte: - perceperea corectă a realității; - perceperea deformată a realității (iluzii); - acuze perceptive diferite de a căror natură nefirească, anormală, bolnavul este conștient, considerându-le ca atare (dureri, cenestezii, cenestopatii etc.); - perceperea patologică a unor „voci
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane sau discuții; - dificilă sau absentă: bolnavul nu este atent la ce se petrece în jurul său, indiferent, absent. c) Aprecierea tulburărilor din sfera perceptivă ne pune în evidență următoarele aspecte: - perceperea corectă a realității; - perceperea deformată a realității (iluzii); - acuze perceptive diferite de a căror natură nefirească, anormală, bolnavul este conștient, considerându-le ca atare (dureri, cenestezii, cenestopatii etc.); - perceperea patologică a unor „voci”, „imagini vizuale”, „gusturi” sau „mirosuri” etc., fără o sursă sau obiect real exterior, de tipul halucinațiilor. d
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de realizare a unor modele experimentale de tulburări psihice este reprezentată de „deprimarea senzorială”. Plasarea subiecților voluntari în condiții de izolare absolută în raport cu stimulii vizuali, auditivi, tactili, poate duce la apariția rapidă a unor tulburări psihice, în special din sfera perceptivă de tipul halucinațiilor. Concomitent, se pot instala stări de neliniște, anxietate, agitație și tulburări de conștiință. Tulburări psihice pot fi produse, experimental, prin deprivarea unor subiecți de somn. Suprimarea somnului, se manifestă prin modificări ale electroencefalogramei, dar și prin stări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le imprimă organelor noastre senzoriale (A. Porot). Percepția este o sinteză psihologică extrem de complexă care necesită cooperarea diverselor date senzoriale. Excitația senzorială declanșează o serie de reacții reflexe, cu caracter inconștient, provocând senzații particulare din care se va constitui „întregul perceptiv”. Ea presupune și o participare mnezică, ideativă și afectivă. Percepția oferă aspecte psihopatologice extrem de complexe și interesante, care sunt frecvent întâlnite în cursul tulburărilor psihice. Tulburările de percepție se pot prezenta sub următoarele aspecte: a) creșterea intensității perceptive de tipul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constitui „întregul perceptiv”. Ea presupune și o participare mnezică, ideativă și afectivă. Percepția oferă aspecte psihopatologice extrem de complexe și interesante, care sunt frecvent întâlnite în cursul tulburărilor psihice. Tulburările de percepție se pot prezenta sub următoarele aspecte: a) creșterea intensității perceptive de tipul hipersteziei; b) scăderea intensității percepției (hipostezie) sau pierderea sa totală (anestezia); c) prezența unor false percepții sau a iluziilor; d) percepții fără obiect sau halucinații. Descrierea tulburărilor de percepție 1) Hipersteziile Hipersteziile reprezintă creșterea în intensitate a percepțiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instalare a unui sindrom confuzional; d) în stadiile prodromale ale unor boi infecțioase; e) în cursul perioadelor de convalescență după bolile infecțioase. Tot în sfera hiperstiziilor se mai situează și imaginile eidetice care sunt reprezentări foarte clare, aproape cu caracter perceptiv net, ale unor fenomene anterior percepute. 2) Hiposteziile Hiposteziile constau în scăderea pragului sensibilității la acțiunea stimulilor externi. În aceste cazuri totul apare neclar, ca prin ceață, zgomotele sunt înăbușite, surde, îndepărtate. Hiposteziile sunt semnalate în următoarele circumstanțe patologice: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
speciale (frica din timpul nopții, iluziile optico-geometrice, iluziile de greutate etc.). La bolnavii psihici convingerea că iluziile au un caracter autentic și nu „o percepere deformată a realității” le conferă o latură patologică specială de factura delirantă. După modalitatea lor perceptivă, iluziile pot fi de mai multe feluri și anume: a) Iluziile vizuale, când forma și imaginea vizuală a obiectului apare complet schimbată. Ele se întâlnesc în următoarele situații patologice: stări confuzionale toxice, delirium tremens alcoolic, confuzia mintală infecțioasă, în cursul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
encefalitice sau a tumorilor cerebrale cu localizare temporală. 4) Halucinațiile B. Ball definește halucinațiile ca fiind „percepții fără obiect”. Spre deosebire de iluzii care sunt percepții deformate ale unor obiecte existente în realitate, în cursul halucinațiilor, obiectul perceput lipsește din câmpul realității perceptive, dar bolnavii sunt convinși de existența și veridicitatea acestuia. Halucinația este o experiență psihopatologică interioară care face ca individul să se comporte ca și cum ar avea o senzație sau o percepție reală, deși condițiile exterioare pentru realizarea acesteia lipsesc (A. Porot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lipsesc (A. Porot). Ca și iluziile, halucinațiile pot lua forme extrem de variate de manifestare psihopatologică; în sensul acesta menționăm următoarele tipuri de halucinații clasificate după natura lor: a) Halucinațiile propriu-zise, sau adevărate, care întrunesc toate criteriile acestui tip de tulburare perceptivă: absența obiectului și convingerea bolnavului de realitatea acestuia; b) Halucinozele sunt acele tulburări de percepție în cursul cărora deși apar „obiecte ireale”, bolnavii recunosc că formele percepute nu corespund realității; c) Halucinațiile psihice sau pseudo-halucinațiile sunt cele percepute pe căile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa stărilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dreapta-stânga”, „orizontal-vertical”, „aproape-departe”, „interior-exterior”. Se poate spune că atât lumea exterioară, cât și lumea interioara este percepută și construită plecându-se, ca punct de referință, de la imaginea corporală a persoanei umane. Imaginea corporală are, pe de o parte, un aspect perceptiv, iar pe de altă parte, este o reprezentare în planul conștiinței personale a „ceea ce suntem”, cu un caracter mult mai extins în raport cu „modelul organizat conceptual”. Din aceste considerente se pot distinge mai multe aspecte legate de reprezentarea propriului corp: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoana respectivă ca specificitate și unicitate. Aceasta este de fapt imaginea Eului personal care reprezintă identitatea personală a individului. M.A. Woodsbury deosebește, la rândul său, existența a trei scheme corporale. Acesta consideră schema corporală ca fiind rezultatul tuturor experiențelor perceptive anterioare, organizate sintetic într-un Gestalt, o „configurație” specifică, un cadru care, in planul conștiinței subiectului se exprimă prin „imaginea de sine”. Noțiunea de „structură”, atribuită schemei corporale, este determinată de modelul de percepție și de reprezentare al lumii, atât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de unitate, incoerentă, fără un scop (parakinezia, descrisă de Kleist). Din punct de vedere psihopatologic agitația catatonică poate fi: - agitație confuzo-patetică, - hebefrenocatatonia, - agitația impulsivă, - agitația catatonică. Sindroamele halucinator-paranoide Acestea reprezintă un grup de sindroame psihopatologice caracterizate prin tulburări de ordin perceptiv (halucinații) asociate sau nu cu tulburări de gândire de tip delirant, având de regulă un caracter sistematizat, de tip paranoid. În cadrul sindroamelor halucinator-paranoide, sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) Halucinoza, descrisă de Wernicke, și care constă din halucinații auditive însoțite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau subacut, caracterizat printr-o disoluție, mai mult sau mai puțin rapidă și completă a stării de conștiință cu obnubilare, optuzie intelectuală, lentoare a percepțiilor și a proceselor de orientare și identificare. Sinteza mintală se efectuează cu greutate întrucât datele perceptive și cele mnezice sunt incomplete, fragmentare, disparate sau incoerente. Atenția, reflecția și judecata sunt imposibil de realizat. Se notează instalarea unei stări onirice, dezorientarea în timp și spațiu, indiferența emoțională, bradipsihie cu lentoare în răspunsuri, aerul absent al bolnavului, o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prezintă manifestări fie dominant anxioase fie dominant euforice, așa cum se poate vedea mai jos: Polul anxios Polul euforic - anxietate severă cu idei delirant halucinatorii; - idei paranoide, anxioase, de persecuție și distrugere; - iluzii și halucinații conforme cu starea de afect; - tulburări perceptive fizice cu coloratură afectivă; - idei de auto-sacrificiu pus în serviciul altora; - fluctuații rapide între anxietate și euforie. - dispoziție extatică cu idei misionare și mesianice; - iluzii și halucinații cu conținut conform cu dispoziția afectivă; - expresie mimică euforică, gesturi și mișcări patetice. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la realitatea zilnică și în legitimarea actelor care alcătuiesc viața practică. Limitele și granițele acestei atitudini constituie locații ale „autoreflexibilității”, ale conștiinței, adică orizonturile „luării de conștiință”. Greene (1973) observase acest fenomen în legătură cu percepția obișnuită; când este pusă întrebarea, acțiunea perceptivă se suspendă; această in-tendere a „brațului perceptiv” încetează subit și individul se retrage înlăuntrul conștiinței perceptive, adică înlăuntrul recunoașterii care constituie propria lume trăită; „caracatița cerebrală” își retrage „tentaculul perceptiv” cu care a pipăit lucrul, cu pipăit cu tot, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care alcătuiesc viața practică. Limitele și granițele acestei atitudini constituie locații ale „autoreflexibilității”, ale conștiinței, adică orizonturile „luării de conștiință”. Greene (1973) observase acest fenomen în legătură cu percepția obișnuită; când este pusă întrebarea, acțiunea perceptivă se suspendă; această in-tendere a „brațului perceptiv” încetează subit și individul se retrage înlăuntrul conștiinței perceptive, adică înlăuntrul recunoașterii care constituie propria lume trăită; „caracatița cerebrală” își retrage „tentaculul perceptiv” cu care a pipăit lucrul, cu pipăit cu tot, în ea însăși, pentru a completa „lumea interioară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
constituie locații ale „autoreflexibilității”, ale conștiinței, adică orizonturile „luării de conștiință”. Greene (1973) observase acest fenomen în legătură cu percepția obișnuită; când este pusă întrebarea, acțiunea perceptivă se suspendă; această in-tendere a „brațului perceptiv” încetează subit și individul se retrage înlăuntrul conștiinței perceptive, adică înlăuntrul recunoașterii care constituie propria lume trăită; „caracatița cerebrală” își retrage „tentaculul perceptiv” cu care a pipăit lucrul, cu pipăit cu tot, în ea însăși, pentru a completa „lumea interioară” a individului pe care o creează și o recreează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acest fenomen în legătură cu percepția obișnuită; când este pusă întrebarea, acțiunea perceptivă se suspendă; această in-tendere a „brațului perceptiv” încetează subit și individul se retrage înlăuntrul conștiinței perceptive, adică înlăuntrul recunoașterii care constituie propria lume trăită; „caracatița cerebrală” își retrage „tentaculul perceptiv” cu care a pipăit lucrul, cu pipăit cu tot, în ea însăși, pentru a completa „lumea interioară” a individului pe care o creează și o recreează continuu. Această activitate obiectivă, naturală a conștiinței este obiectul de studiu al fenomenologiei, ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]