4,059 matches
-
este r = 0,54 și între stresul perceput și depresie r = 0,37). Stresul perceput este într-o măsură mai mare generator de depresie pentru eșantionul investigat în perioada nonstresantă. Rezultatele sugerează, în primul rând, interrelaționarea extrem de ridicată dintre stresul perceput, anxietate și depresie și, în altă ordine de idei, o gestionare deficitară a stresului de către studenți. Învățământul superior este permanet conectat la evenimente cu grad ridicat de stres. Așa cum era de așteptat, presiunea cea mai mare pentru studenți este exercitată
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
o gestionare deficitară a stresului de către studenți. Învățământul superior este permanet conectat la evenimente cu grad ridicat de stres. Așa cum era de așteptat, presiunea cea mai mare pentru studenți este exercitată de examene. Din studiul de față reiese că stresul perceput, anxietatea și depresia sunt extrem de intercorelate în mediul studențesc. Stresul perceput este generator de anxietate cu atât mai mult în perioada de examene. Rezultatele sugerează că în lotul evaluat există un număr mare de persoane cu anxietate de examinare, cum
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
conectat la evenimente cu grad ridicat de stres. Așa cum era de așteptat, presiunea cea mai mare pentru studenți este exercitată de examene. Din studiul de față reiese că stresul perceput, anxietatea și depresia sunt extrem de intercorelate în mediul studențesc. Stresul perceput este generator de anxietate cu atât mai mult în perioada de examene. Rezultatele sugerează că în lotul evaluat există un număr mare de persoane cu anxietate de examinare, cum este de numită în literatură sau chiar tulburare de anxietate socială
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
și șoim al patriei și pionier (...), spuneam caștoc în loc de mișto" (iasirock.digitaverna.ro). Datele statistice arată fie că această impresie e falsă, fie - mai probabil - că s-a petrecut o spectaculoasă revenire în uz. Cuvîntul pare să fie în continuare perceput ca un fel de variație față de mult prea banalizatul mișto: "cică sună mai cașto (nu mișto, cașto)" (sneakysid.blogspot.com). Forma specială de feminin e mai rară; am întîlnit-o în cîteva exemple interesante, în replici construite, cu intenție, fie pentru
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
discuția cu anticarul Brummer: "Jurnalul acela de bord" era periscopul lui, prin care se uita deasupra, el navigând în adâncuri atât de înșelătoare; un instrument simplu, al cărui sistem optic se străduia să refacă realitatea imposibil de a fi altfel percepută" (p. 141-142). Pe de altă parte, jurnalul l-a adus în acest impas, pe care Cavadia, prietenul său cinic, îl considera manifestarea implacabilă a unei înclinații ciudate a lui Chiril: "o dorință obscură de autodistrugere" (p. 453). O însemnare din
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
acestora din urmă, fiind vorba cu precădere de exploatarea funcției negatoare a ludicului, se ajunge, în cele din urmă, la instaurarea unui regim al absurdului, înrudit cu ceea ce Alan Wilde a numit ironie de tip disjunctiv: reacție la o lume percepută ca fiind alcătuită din fragmente, în care te poți și juca, dar tot mai aproape de marginile unui abis existențial care se cască amenințător, pe măsură ce subiectul oscilează între tentația de a fi fidel incoerenței și aceea de a o transcende. Mi-
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
regrupat și relocat al semenilor săi. Din această izolare și înșurubare în propria singurătate apar... noile secvențe lirice, tractate de un discurs prozaic, fragmentar și serial. În Craterul Platon, realitatea înconjurătoare, socială și pur umană, aproape că nu mai este percepută. Am notat o singură referință la epoca "batjocoritoare și blazată" care ne-a fost dată. În rest, lumea poeziei e susținută de o gândire producătoare paradoxală, proiectând viitorul și reproiectând trecutul într-un flux continuu. Craterul de pe suprafața Lunii care
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
de ordin sociologic - umanitar profesate de acest fanatic al dreptății. Cariera lui literară antumă n-a durat decât un deceniu. Iar posteritatea literară imediată a fost repede estompată de furtunoase dezbateri și renegări pe marginea inaderenței lui la realitățile sovietice, percepută ca o trădare a convingerilor sale de stânga. Nu vom ignora faptul că în subtextul articolului lui Petre Pandrea se poate ascunde o motivație strict intimă a intelectualului de stânga nemulțumit de cărțile demitizante, antiutopice ale lui Istrati. Abia după
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
footnote Treisman, D. (2000), “The causes of corruption: A cross national study”, Journal of Public Economics, Vol. 76, p. 410. footnote> a observat că gradul actual de democrație într-o țară nu prezintă nicio diferență în funcție de cât de coruptă este percepută a fi țara respectivă. Ceea ce contează, potrivit lui Treisman, este dacă această țară a fost sau nu democratică de decenii întregi. Rezultatele regresiei sugerează un proces lent și laborios, prin care democrația subminează fundamentele corupției. Acele țări cu cel puțin 40
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
firmele nu mai îndeplinesc funcții sociale, iar autoritatea publică are tot interesul să exploateze în orice fel agenții comerciali. Contrazicându-l pe Treisman, alte studii statistice comparative identifică o corelație negativă între nivelul de descentralizare al unei țări și nivelul perceput al corupției. Fisman și Gatti<footnote Fisman, R., Gatti, R. (1999), “Decentralization and Corruption: Cross-Country and Cross-State Evidence”, Unpublished Manuscript, World Bank, Washington DC, p. 6. footnote> măsoară descentralizarea prin procentul de resurse publice cheltuite prin intermediul bugetelor locale (descentralizare fiscală
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
locale (descentralizare fiscală), iar pentru corupție folosesc trei seturi de date, toate rezultate ale unor sondaje de percepție. Autorii spun că rezultatele lor arată că descentralizarea cheltuielilor publice este corelată în mod semnificativ cu un nivel mai scăzut al corupției percepute, chiar în condițiile în care se controlează influența altor factori, precum cei despre care vorbește Treisman. Huther și Shah<footnote Huther, J., Shah, A. (1998), “A Simple Measure of Good Governance and its Application to the Debate on the Appropriate
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
între experți și publicul larg, în funcție de grupele de venituri. Totuși, Lambsdorff susține că impactul unor astfel de factori asupra CPI este nesemnificativ din două motive. Pe de o parte, corelația dintre surse este una ridicată, ceea ce implică faptul că „nivelul perceput al corupției” este același, indiferent de diferitele categorii de respondenți. Potrivit lui Lambsdorff, acest lucru se poate datora faptului că respondenții au aceeași idee în a defini „gradul de corupție”. Pe de altă parte, chiar dacă percepția diferă în funcție de respondent, datele pot
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
modificări ale tempoului din 8 în 8 măsuri. P.I.: stând: deplasare în ghemuit pe tempoul lent; deplasare mers spre 23 înainte pe tempoul moderat; deplasare spre înainte cu alergare cu picioarele întinse înainte pe tempoul rapid; pe muzică, în funcție de tempoul perceput se execută mișcarea corespunzătoare; Concordanța mișcărilor cu intensitatea sunetelor • măsura 2/4 cu trecere de la o intensitate la alta la interval de 4 măsuri. P.I.deplasare mers cu brațele lateral, spatele în extensie mare contracția musculaturii (16 t forte); deplasare
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui) 207 Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale 208 FIGURI Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate 31 Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea 39 Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acțiune comunitară sunt, la rândul lor, influențate de: - gradul de informare în legătură cu caracteristicile proiectului; - raportul dintre interesele generale - obiectiv al acțiunii comunitare - și interesele particulare ale unora dintre participanți; - particularitățile culturale, orientările valorice ale participanților; - caracterul local/extralocal și noutatea percepută a proiectului. Participarea locuitorilor unei comune la realizarea unor dotări social-culturale cu echipamente tehnico-edilitare este influențată și de situarea în teritoriu pe care diferiții membri ai comunei o au în raport cu obiectivele respective; cei care vor beneficia direct în mai mică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
important în participarea comunitară. Așa cum era de așteptat, implicarea în activitățile publice organizate de primărie, ca formă particulară de participare comunitară, este favorizată nu numai de o orientare culturală de tip tradiționalist (religiozitate), ci și de modul în care sunt percepuți primăria și primarul, de raportul de interese dintre persoana în cauză și primărie, de resursele materiale de care dispune persoana etc. Un alt studiu, prezentat selectiv în capitolul 6, arată că la nivelul populației din România sunt clar identificabile patru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
place limba română”, „îmi place România”, „sunt mândru că sunt român”, „simt că România este țara mea”, dar cu un foarte accentuat dezacord față de orientările de segregare etnică (tabelul 27). Naționalismul identitar are intensități și accente diferite în funcție de situația economică percepută și de nivelul de dezvoltare al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele care au o percepție pozitivă a situației lor economice actuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apropiată de 9% și se concentrează covârșitor în categoria celor cu naționalism exclusivist. Diferitele orientări în domeniul identității naționale au puternice rădăcini în spațiile de viață ale oamenilor, sunt legate de compoziția etnică a localităților de rezidență, de starea materială percepută a gospodăriei, de capitalul uman disponibil, de gradul de izolare a localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociale se mențin. Contrastul dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila de pe linie și cea de pe coloană. Fiecărei coloane îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila de pe linie și cea de pe coloană. Fiecărei coloane îi corespunde un model de regresie multiplă. Cu - și + au fost simbolizați coeficienții de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modificări ale tempoului din 8 în 8 măsuri. P.I.: stând: deplasare în ghemuit pe tempoul lent; deplasare mers spre 23 înainte pe tempoul moderat; deplasare spre înainte cu alergare cu picioarele întinse înainte pe tempoul rapid; pe muzică, în funcție de tempoul perceput se execută mișcarea corespunzătoare; Concordanța mișcărilor cu intensitatea sunetelor • măsura 2/4 cu trecere de la o intensitate la alta la interval de 4 măsuri. P.I.deplasare mers cu brațele lateral, spatele în extensie mare contracția musculaturii (16 t forte); deplasare
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
funcționarea comunicării: principii, constrângeri și mijloace de întărire a unei imagini globale. 1.2. Imaginea emisă: un efect de fragmentare: efect caleidoscopic: o imagine fragmentată; efectul de spectru: o imagine dispersată; efectul de prismă: o imagine deformată. 1.3. Imaginea percepută: o concluzie nesatisfăcătoare: întâlniri externe: o instituție prost cunoscută, adesea greșit înțeleasă, uneori contestată. 2. Problematica: 2.1. O imagine ștearsă: o problemă de câștigare a popularității. 2.2. O imagine fragmentată: o problemă de vizibilitate. 2.3. O imagine
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
diferență atât de fină, ca de exemplu, În limba franceză prin distincția care se face Între pronumele „je” (eu) și pronumele „moi” (eu) . Obligația morală față de sine presupune, de fapt, o obiectivare logică posibilă a eului În raport cu propria sa activitate percepută interior: noi judecăm propriile noastre acțiuni, ca și cum ele erau acțiunile altuia și le judecăm moral, raportându se la propria noastră persoană ca și cum ea ar fi străină. Fiecare se concepe atunci detașat de activitatea sa, ca un subiect logic pur căruia
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
satele de prin preajma Păpăuților. Nici dacă ar fi fost patriarhul țării, lumea nu ar fi plâns cu atâta durere, dispariția lui, cum a plâns-o pe aceea a lui moș Costache Enescu. Consacrarea Cortegiul funerar urca lina pantă ușor, abea perceput, cu liniște și durere. Ca oricare alt cortegiu. În frunte, câțiva copii și tineri, purtau câte ceva, din cele ce se poartă la asemenea evenimente. După ei - un sobor de popi: care mai în etate, care mai tineri, care mai înzorzonați
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
oglinzii deformante, creatoare de halucinații, percepția lumii sub anestezie totală, motivul literar al femeii-mandragoră, absurdul realului revelat printr-o ficțiune „pe dos“, ciudate și neașteptate sinestezii semiotice - la care „participă“ semnele realului (perceput mai ales olfactiv) și semnele avatarurilor realului (percepute auditiv), călătoria onirică, motivul camerei-sicriu, care concentrează spațiul și timpul etc. În critica literară iraniană contemporană există aproape 50 de interpretări ale „Bufniței...“, în care se apelează la idei din teoria culturii, filozofie, morală, mitologie, religie, epistemologie, literatură, semiotică, drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]