337 matches
-
str. Neptun. Orașele scufundate. Copilul cu vioara. Scurt roman al unui ogar, pref. edit., București, 1982, Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. Revolte, pref. edit., București, 1987, Zeul iubirii (Țapul). Femeia cu carnea albă. Nuvele, pref. edit., București, 1993; Scriitori români peregrini (Traiectorii literare în timp și spațiu), pref. și postfața edit., București, 2002 (în colaborare cu Silviu Bădia). Traduceri: Charles Ferdinand Ramuz, Viața lui Samuel Belet, pref. trad., București, 1987, Aline. Jean-Luc persecutatul, București, 1991, Vindecarea de rele, București, 1998; Marc
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Nostalgia modelelor, CNT, 1996, 47; Ion Romeo Roșiianu, Strălucirea cristalului, cristalul strălucirii, CRC, 1998, 4; Z. Ornea, Biografie comportamentală?, RL, 1998, 7; Răzvan Voncu, Vrăjitorul ideilor, CNT, 1999, 4; Luminița Marcu, Din liniștita Elveție, RL, 2000, 47; Geo Vasile, Estetica peregrinului român, CNT, 2001, 8; Popa, Ist. lit., II, 1104; Henri Zalis 70, CNT, 2002, 22 (semnează Radu F. Alexandru, Alexandru George, G. G. Constandache, Eugen Uricaru, Nicolae Breban, Adrian Mihalache, Aura Christi); Dicț. scriit. rom., IV, 836-837. D. Mc.
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
și Machiavelli, Cluj-Napoca, 2002; Ziua zilelor, pref. Constantin Cubleșan, Gelu Neamțu, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Aforismele și textele lui Brâncuși, pref. Marin Sorescu, Craiova, 1980; Brâncuși, cioplitorul în duh, Iași, 2001; Brâncuși și Transilvania, Cluj-Napoca, 2001; Lazăr Morcan, Viziunile unui peregrin, pref. edit., Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Arcaș). Repere bibliografice: Aurel Sasu, Aventura cunoașterii, TR, 1974, 31; C. Stănescu, „Clodi Primus”, LCF, 1974, 32; Ion Lungu, Un prozator original și talentat, TR, 1975, 20; Voicu Bugariu, Familiaritate exagerată, LCF
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
Constantin Miu, Mircea Popa, Aurel Rău); Centenar V. Voiculescu, MS, 1984, 4; Șerban Cioculescu, Centenarul V. Voiculescu, R, 1984, 12; Cornel Ungureanu, Coincidentia oppositorum, RITL, 1984, 4; Mircea Braga, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, București, 1984; Marius Pop, Vasile Voiculescu peregrin prin veac. Mărturii despre scriitor și epoca sa, București, 1984; Florentin Popescu, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, pref. Augustin Z. N. Pop, București, 1984; Vasile Voiculescu. 100 de ani de la naștere, îngr. Viorica Nebel și Constantin Petcu, Buzău, 1984; Valeriu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
metabolism cotidian”, VR, 1989, 3; Simion, Scriitori, IV, 602-615; Țeposu, Istoria, 149-152; Tania Radu, Cuminecare cu uzo, LAI, 1994, 24; Andreea Deciu, Un călător de modă veche, RL, 1994, 30; Gheorghe Crăciun, Muzee și femei, VTRA, 1995, 9; Al. Cistelecan, Peregrinul anglo-transilvan, VTRA, 1995, 9; Mihai Dragolea, Exerciții epice la Atena, VTRA, 1995, 9; Al. Th. Ionescu, Aventura prozei scurte în anii ’80, Iași, 1995, 89-93; Perian, Scriitori, 163-179; Simuț, Critica, 178-184; Petrescu, Studii transilvane, 217-224; Regman, Dinspre Cercul Literar, 185-189
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Geografia turismului românesc, Cluj-Napoca, 1997; Floarea de rouă, Cluj-Napoca, 1998; Între Carpați și Pirinei, București, 1998. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Jocul cu umbra”, „Unitatea națională” (Cluj-Napoca), 1994, 58; Mihaela Ursa, „Jocul cu umbra”, ST, 1994, 12; Olimpiu Nușfelean, Meditativ și peregrin, TR, 1997, 3-4; Poantă, Dicț. poeți, 156-157; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 282-283. Ct.C.
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
1996; Cuib de lumină, București, 1996; Fantastic și folcloric în nuvelistica lui Gala Galaction, București, 1996; Lumină în amurg, București, 1996; Pulberi de stele, București, 1996; Cu stelele-n palmă, București, 1997; Lacrimi de stea, București, 1997; Miracol, București, 1997; Peregrin prin univers, București, 1997; Constelația lirei, București, 1998; Floare de colț, București, 1998; Iluminări, București, 1998; Preludii, București, 1998; Flautul amurgului, București, 1999; Proza lui Sergiu Dan, București, 1999; Reverie, București, 1999; Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
metaforei zborului. Versul relevă însă, nu o dată, discursivități și o exaltare imagistică artificioasă. Călătoria la unul din leagănele civilizației îi descoperă lumi fabuloase, devenind prilej de confruntare cu sine însuși și sursă pentru o lirică a descripției reflexive, ca în Peregrin la Ninive (1988). O chemare specială către civilizațiile dispărute ale Orientului arată și dicționarul Divinități, simboluri și mistere orientale (I-V, 1999-2003). Proza îl trădează pe poet, reconstituind metaforic și liric timpuri revolute și figuri intrate în legendă și basm
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
P. a îngrijit ediții din O. Goga, G. Bacovia, I. Peltz și a alcătuit câteva antologii tematice. Diversitatea preocupărilor dezvăluie personalitatea unui autor nutrit de bune lecturi, cu deschidere spre zone mai puțin frecventate. SCRIERI: Obsesia păsărilor, București, 1970; Mereu peregrinul, București, 1972; Țara fântânilor, București, 1972; Cuvinte de grâu, București, 1975; Rapsodii la vatra Mioriței, București, 1975; Ctitorii brâncovenești, București, 1976; Contemporan cu visul. Oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984; Carte de dragoste pentru București, București, 1986; Povarna și alte povestiri, București, 1987; Peregrin la Ninive, Cluj-Napoca, 1988; Flăcări și porumbei, București, 1989; Puii de urs nu merg cu automobilul, București, 1989; Cele mai frumoase poezii, București, 1992; V. Voiculescu și lumea lui, București, 1993; O istorie anecdotică a literaturii române, București, 1995; Al.
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
literară și boema din România de la începuturi până în prezent, București, 2002; N. Porsenna, Antologie de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15; Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1970, 6; Aureliu Goci, „Mereu peregrinul”, RL, 1972, 42; Alexandru Lungu, „Mereu peregrinul”, ATN, 1972, 12; Magda Ursache, „Mereu peregrinul”, CRC, 1973, 2; Popa, Dicț. lit. (1977), 446; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 108-109; Radu Cârneci, Drumurile și faptele unei vieți, CNT, 1984
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
până în prezent, București, 2002; N. Porsenna, Antologie de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15; Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1970, 6; Aureliu Goci, „Mereu peregrinul”, RL, 1972, 42; Alexandru Lungu, „Mereu peregrinul”, ATN, 1972, 12; Magda Ursache, „Mereu peregrinul”, CRC, 1973, 2; Popa, Dicț. lit. (1977), 446; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 108-109; Radu Cârneci, Drumurile și faptele unei vieți, CNT, 1984, 8; Șerban Cioculescu, „Pe urmele lui V.
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15; Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1970, 6; Aureliu Goci, „Mereu peregrinul”, RL, 1972, 42; Alexandru Lungu, „Mereu peregrinul”, ATN, 1972, 12; Magda Ursache, „Mereu peregrinul”, CRC, 1973, 2; Popa, Dicț. lit. (1977), 446; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 108-109; Radu Cârneci, Drumurile și faptele unei vieți, CNT, 1984, 8; Șerban Cioculescu, „Pe urmele lui V. Voiculescu”, RL, 1984, 10; Mihai Ungheanu, „Pe
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
108-109; Radu Cârneci, Drumurile și faptele unei vieți, CNT, 1984, 8; Șerban Cioculescu, „Pe urmele lui V. Voiculescu”, RL, 1984, 10; Mihai Ungheanu, „Pe urmele lui V. Voiculescu”, LCF, 1984, 26; Ovidiu Papadima, V. Voiculescu, VR, 1984, 11; Romul Munteanu, „Peregrin la Ninive”, FLC, 1988, 31; Tudor Cristea, Poezie și ceremonial, ARG, 1988, 12; Gheorghe Tomozei, Rezervația de fluturi, București, 1988, 242-244; Ulici, Lit. rom., I, 300-302; Ion Apetroaie, Literatură și reflexivitate, Iași, 1996, 89-93; Lucian Chișu, Scriitorului îi șade bine
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
Siberii de gheață”. O lucrare valoroasă sub aspect istorico-literar este evocarea documentară Za gorizontom (1986), ca și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada cernăuțeană a lui Mihai Eminescu. „Cultivând cu ușurință toate genurile posibile de artă”, acest „peregrin romantic incurabil” (Mihai Cimpoi) semnează și o carte de interviuri, Dialoguri de sânge (1995), piesele Îndurarea norocului și Țipăt fără drept de apel, în limba rusă, intrate în anii ’80 în circuitul samizdatului, adaptări dramatice (după Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
abrupte, o atmosferă de legendă și hieratism. Spațiul montan al Țării de Sus, pădurea, fantasmele medievale, copilăria circumscriu un filon autohton prezent și în scrisul altor poeți tineri (bucovineni și ardeleni) din anii ’30. M. cultivă ipostaza unui dezrădăcinat răzvrătit, peregrin anonim „între două lumi”, între „orașul desfigurat de cimitire multe” și „altarul unei mici biserici”, căutând „calea către Olimp”. Târzii, celelalte două culegeri de poeme, Iarba stelelor (1968) și Momentele marmorei (1976), redimensionează universul imagistic inițial în „forme de expresie
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, București, 1997, 167-175; Dicț. analitic, I, 129-131; Radu Ștefan Vergatti, Nicolae, Spătarul Milescu. Viața, călătoriile, opera, București, 1998; Mazilu, Noi, 51-61; Dicț. esențial, 521-523; Dan Horia Mazilu, Noi printre ceilalți sau Despre literatura peregrinilor, București, [2003], 22-63; N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești în secolul al XVII-lea, Iași, 2003, 223-449. D.H.M.
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Gabriela Vasilache; a folosit, cu alte ocazii, și semnătura Maria-Gabriela Vasilache). Prima ei carte este eseul Paul Valéry și modelul Leonardo (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor). Vor urma plachetele Decorul și prezența (Capricii) (1979), Elegii pentru sufletul înflorit (1981), Jurnal. Eul peregrin (1984), Partea omului (1987), Incinte (1988), romanul pentru copii Aventurile lui Mototol-Rostogol la prima lui ieșire din ocol (1981) și diverse traduceri. A colaborat la „Echinox”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară” ș.a. Lirica pe care o scrie N. indică o luciditate
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
care poate fi depistată în poezia ei. SCRIERI: Paul Valéry și modelul Leonardo, București, 1978; Decorul și prezența (Capricii), București, 1979; Aventurile lui Mototol-Rostogol la prima lui ieșire din ocol, București, 1981; Elegii pentru sufletul înflorit, București, 1981; Jurnal. Eul peregrin, București, 1984; Partea omului, București, 1987; Incinte, București, 1988; Viziune cu logofagi, Constanța, 1994; Memoria unui creier, [București, 1995]; Noaptea inițiaților, București, 1995. Traduceri: P. Joachim, Orație pentru o renaștere, pref. trad., București, 1989. Repere bibliografice: Ion Maxim, „Paul Valéry
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
1848. Mușătoiul (1868) punctează simpatia, adeziunea față de sensul democratic al mișcărilor de la 1821 și 1848. Din zona interesului documentar ies însemnările de călătorie ale lui P. Impresiuni de călătorie în România (1858) și Memoriu. Descrierea s. monastiri (1861) aparțin unui peregrin sârguincios, pornit prin locurile istorice ale Munteniei și Olteniei. El cercetează vestigii, vizitează mănăstiri, citește hrisoave și inscripții, evocă gloria apusă. Dar călătoria „cu sacul în spate”, pe jos, devine și prilej de a descoperi, cu ochi dilatat, un chip
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Cercel - umanist român și poet, T, 1977, 10; Dicț. lit. 1900, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 24-25; Dicț. scriit. rom., III, 735-738; Dan Horia Mazilu, Voevodul dincolo de sala tronului, Iași, 2003, 34-38; Dan Horia Mazilu, Noi printre ceilalți sau Despre literatura peregrinilor, București, 2003, 10-11. D.H.M.
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
1972; Örkény István, Nuvele-minut, București, 1973, Nuvele-minut. Expoziția de trandafiri, pref. Al. Balaci, București, 1982; Illés Endre, Cel ce e laș în dragoste (Străinul), București, 1974; Méliusz József, Orașul pierdut în ceață, pref. Adrian Marino, București, 1974; Árvay Árpád, Pictorul peregrin (Carol Popp de Szathmáry), București, 1977; Babits Mihály, Poeme, pref. Szász János, București, 1977; Illyés Gyula, Poetul și porumbelul, pref. Szemlér Ferenc, București, 1977; Szilágyi Domokos, Poeme, pref. Nichita Stănescu, București, 1979; Tamási Áron, Obșteasca înviere, pref. Francisc Păcurariu, București
OLARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288519_a_289848]
-
când și când de neignorat, este contracarată de o energie genuină ce dă limbajului poetic forță și plasticitate. SCRIERI: Munte, București, 1972; Crocodilul albastru, București, 1975; Încântece, postfață Miron Radu Paraschivescu, București, 1979; Zoria, București, 1980; Lilium breve, București, 1981; Peregrinul în azur, Craiova, 1984; Verbul de mărgărint, Timișoara, 1988; Dumnezeu între sălbatice roze, Timișoara, 1992; Mihai Eminescu și mitul etnogenezei dacoromânești, Timișoara, 1996; Zalmoxianismul și plantele medicinale, I-II, Timișoara, 1997; Bomba cu neuroni, Timișoara, 1997; Stelele dalbe... dintr-o
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
înarmat cu ustensilele de lucru ale slavistului (ce îi asigurau pătrunderea în „bibliotecile” culturilor vecine), P. a abordat marile teme ale istoriei culturii românești - vechea literatură românească de expresie slavă, cronicarii ce au scris în slavonă sau în română, umaniștii peregrini, înstăpânirea limbii române în cultură -, a stăruit asupra elementelor care alcătuiesc „emblema culturală” românească a timpului vechi, s-a străduit să deslușească acele tensiuni secrete - puse în valoare de raporturile cu spațiile culturale circumvicine românilor - care au asigurat mersul spiritului
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
altor elevi blăjeni care au contribuit la adunarea doinelor și strigăturilor din Transilvania, publicate în anul 1885 de Jan Urban Jarník și Andrei Bârseanu. Elev în ultimul an de liceu, C. are prilejul să-l găzduiască, în 1866, pe tânărul peregrin Mihai Eminescu, atras de faima istorică și culturală a Blajului. Cele aproape două luni petrecute cu Eminescu la Blaj, precum și reîntâlnirea lor la București, în 1868, le-a evocat în revista „Luceafărul” (în 1904 și 1905), înscriindu-și, cel puțin
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]