895 matches
-
fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe? E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane. Florin Costinescu le identifică cu un continent ,,al începutului și al seninei ascendențe umane”. Ca psiholog
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
să vă dau dreptate, eu nefiind psiholog, ci artist plastic, ceramist, poate pierzându-mă, cât conversăm, între „principiul realității” și cel al „plăcerii”. M-am simțit flatată de interpretarea dlui Florin Costinescu „asupra seninei ascendențe umane” așa cum o identifică în peregrinările prințului. Nu mai puțin mă onorează „uimirea” dumneavoastră, în fapt eu lăsându-mă, când am scris, purtată de imaginația în care m-a absorbit subconștientul. Cum vă spuneam, Prințul - un dicteu al creierului - este anterior întâlnirii cu „frații” lui Tagore
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
Nu mai puțin mă onorează „uimirea” dumneavoastră, în fapt eu lăsându-mă, când am scris, purtată de imaginația în care m-a absorbit subconștientul. Cum vă spuneam, Prințul - un dicteu al creierului - este anterior întâlnirii cu „frații” lui Tagore. Da, peregrinarea imaginară o fi anticipat, poate, pe cea reală, în universalitatea Indiei - Bharat. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru prilejul de a mă apropia de Vede, de cultura și viața indiană, de oamenii trăitori acolo. Bineînțeles, prin studiu și interactivitate cu gânditori, vecini
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
în activitatea sa de instalator sanitarist, adică un fel de căcănar, dar doar la propriu, cum îi plăcea să spună despre el însuși. Dureroasa perioadă a fost „spălată “ de apele Dunării, Mihai Vișoiu alegând Galațiul drept loc de popas în peregrinările care aveau să îi inspire prozele scrise ori nescrise încă, dar și pe cele infinit mai multe nerostite, ținute ghemuite în gând până când se vor pârgui și vor crește. Este vremea tinereții, vârtejul vieții, un vârtej din care Mihai Vișoiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
autorului, despre devenirea lui muzicală petrecută în Focșani-ul natal, prin studii de specialitate, teorie și la instrumente (chitară, drms.), dar, mai ales prin participarea directă la viața muzicală în varii formații, nicicând părăsită, chiar după venirea la București ori în peregrinări adeseori dureroase (la stația de radioficare a Șantierului național al tineretului - Canalul Dunăre-Marea Neagră, de pildă...), prin armată. Așadar, teorie complexă în cronică, producție radio-tv, cărți de autor, 7, (i s-ar fi cuvenit statutul de membru UCMR). Acest volum
Casa de pariuri literare l-a câștigat pe cel …muzical! [Corola-blog/BlogPost/93083_a_94375]
-
publicat în Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017. Emilia Țuțuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă Rodica Anca, ,,mama” studenților Universității din Delhi. Acest apelativ, mărturisesc, mi-a plăcut foarte mult! Cum s-a ajuns la el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe? E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe? E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane. Florin Costinescu le identifică cu un ... Citește mai mult Emilia Țuțuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Florin Costinescu le identifică cu un ... Citește mai mult Emilia Țuțuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă Rodica Anca, ,,mama” studenților Universității din Delhi. Acest apelativ, mărturisesc, mi-a plăcut foarte mult! Cum s-a ajuns la el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe?E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
fericită spunându-mi-se „mamă”, în românește, tocmai în „mata” India, mama mamelor. Foarte simplu, mă priveau și mă respectau ca pe o mamă. Peregrinările Prințului se terminaseră, literar, cu mult înainte de India. Dar, cine știe?E.Ț.: În volumul ,,Peregrinările Prințului cel Trist” v-ați propus să sondați inconștientul uman, profunzimea personalității, pentru a descifra și a încerca rezolvarea acelor stări interioare specific umane. Florin Costinescu le identifică cu un ... XIV. FENOMENUL ARTISTIC ROMAȘCAN - MINODORA URSACHI, de Emilia Țuțuianu, publicat
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
cerurilor asupra naturii noastre e necesar, s-ar nărui Întreg eșafodajul etic pe care se sprijină toate legile noastre, obiceiurile și Însuși simțul nostru moral, replică el cu seninătate. Așadar, chiar și moartea meșterului Antonio ar fi Înscrisă În eterna peregrinare a astrelor, iar mâna care a determinat-o ar deveni un simplu instrument iresponsabil. Ar fi fost inutilă Redempțiunea, Întrucât ar fi fost absentă Vina. Însăși religia noastră, una a mântuirii, ar fi la fel de deșartă precum idolii păgânilor. Cecco d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
hoitari, paraziți, ei învață să cioplească pietre pentru a se servi de ele ca de niște unelte și migrează dintr-o zonă în alta de-a lungul și de-a latul continentului african. Supraviețuiesc doar primatele cel mai bine adaptate peregrinării și evoluează doar tehnicile de vânătoare și de cules compatibile cu deplasările. Acum un milion și jumătate de ani, tot în estul Africii, alături de primatele din acele timpuri apare specia Homo ergaster, mai bine adaptată la peregrinări și la deplasarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mai bine adaptate peregrinării și evoluează doar tehnicile de vânătoare și de cules compatibile cu deplasările. Acum un milion și jumătate de ani, tot în estul Africii, alături de primatele din acele timpuri apare specia Homo ergaster, mai bine adaptată la peregrinări și la deplasarea rapidă decât celelalte. Deși e încă adus de spate, mișcarea l-a modelat binișor: și-a pierdut blana și e în stare să alerge. Se pare că prezintă chiar primele rudimente ale vorbirii. în urmă cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
diviziunea muncii; odată cu aceasta apare și șomajul, pentru cei care nu mai contribuie direct la procurarea hranei. După 5 000 de ani, clima planetei se încălzește și mai mult; ca și celelalte animale, primatele ies din adăposturi și-și reiau peregrinările. Homo sapiens sapiens străbate nu numai Europa și Asia, dar și Australia, un continent pe care l-au mai vizitat poate și alte primate îa fost un extraordinar periplu maritim, mult dincolo de linia orizontului). Ajunge și în cele două Americi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
treizeci de ani? Numai Domnul știe. Va trebui să fac ceva cu ei, pentru El și pentru cei dragi ai mei. Vreau ca El să-mi spună că L-am primit și L-am găsit în acești ani puțini ai peregrinării mele prin lume. Ziua de azi este zi de har. Zi în care-L pot cunoaște pe Hristos. Ziua mântuirii mele.” După atâtea ocazii petrecute „În răcoarea dimineții”, nu putem decât să fim întăriți spiritual, pregătiți pentru confruntarea zilei ce
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copacii" ; mai bine ai trage storul peste geana ochilor și lasă întunericul peste pleoapele ochilor ca să pot dormi în pace, (i-a zis poetul). ... Și iar se-ntoarce poetul, din lungile-i peregrinări, la "fântâna dorului" unde seara "năvălește cu miros" de apă cristalină atinsă de rumene buze ce s-au răcurit din elixirul vieții, ocazie excepțională pentru graficianul Cucu Ureche să ne arate un făt-Frumos înfășurat în mreajele Cosânzenei care și-a
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
toate cu bine. Înființează în Provence, la Marsilia, în jurul anului 415 o mănăstire de bărbați pe mormântul unui mucenic din sec.III-lea, pentru pomenirea Sfântului Victor, iar pentru femei o mănăstire închinată Mântuitorului. Folosindu-se de experiența câștigată în peregrinările sale, se îngrijește de buna lor rânduială și la rugămintea Sfântului Castor, episcop de Apt, întocmește lucrarea „Instituții cenobitice” în care stabilește normele așezămintelor adaptate la specificul locului. A fost un factor de legătură deosebit de important între cultura patristică răsăriteană
SFINŢII CASIAN ŞI GHERMAN DIN DOBROGEA de ION UNTARU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362826_a_364155]
-
-ți de partidele noastre de șah în care, uitând de timpul care își mâna orele, ne trezeam în miez de noapte întrebându-ne: „când Dumnezeu a trecut această zi?” Amintește-ți de disputele noastre literare și metafizice, de lungile noastre peregrinări când puneam lumea la cale, și nu uita nici chefurile noastre de pomină. SORA: Consemnează-ne în catastiful inimii tale și astfel vom deveni nemuritori.( Dispar) ( Lumina scade în intensitate, iar între timp povestitorul apare) POVESTITORUL: Și iată cum prietenii
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
greutatea minciogului creștea văzând cu ochii. Când s-a luminat de ziuă, de se vedea malul, fără să vreau, ochii mi se fixau mereu pe țărm. Doar muzica din difuzorul tranzistorului ruginit din cauza apei sărate, care tot îl stropea în timpul peregrinărilor mele pe mare, îmi mai alunga gândurile. Încercam să retrăiesc impresiile nopții petrecute cu Miruna la mine. Să fi fost oare un vis, sau chiar a fost realitate? Numai când mă gândeam la cele întâmplate, parcă simțeam un imbold în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
ce-i urmau cursurile. Era conștientă de faptul că fără existența lui și acum s-ar fi zbătut în mediocritatea vieții de la țară, undeva prin zona Moldovei. Era la fel de necunoscută ca o pasăre flămândă și fără de adăpost, ce poposește din peregrinările sale fără țintă, pe o creanga uscată de copac, de care se prinde puternic cu ghearele, să nu o scape și pe aceasta și să se prăbușească definitiv la pământ. Și ea a ținut cu ghearele de tot ce a
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
speranța și lacrima. Și toate astea, de fapt - ca să mă înțeleg mai bine pe mine însumi, comparându-mă, întrebându-mă, implicându-mă adesea, în viața lor, care, prin voia hazardului, ar putea fi și a mea. Mă închipui, câteodată, în peregrinările mele, ca fiind omul cu o mie de fețe, o mie de suflete, o mie de izbânzi și suferinți. O mie de fețe sau, poate, nici una. Mi-ar place să vă fac părtași la experiența aceasta a mea,la incursiunea
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
orașului acestuia fără renumitul Carnaval de la Limassol? „Probabil nu ne-am aminti că odată, demult, în vremurile vechi, venețienii au fost stăpânii noștri”- îmi spunea zâmbind Fiorentina Poulli, o tânără profesoară care mi-a servit drept ghid în multe din peregrinările mele limassoniene. Am răsfoit împreună un pliant editat de municipalitate, carnavalul desfășurându-se an de an, în luna februarie, pe parcursul a zece zile, spectacolinedit de lumină, tradiție și culoare care umple orașul de voie bună. Dacă, moștenirea Carnavalului poate veni
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
nr. 11 din 21 februarie 1946, pentru activitatea sa desfășurată în Transnistria, considerată ca o contribuție la dezastrul țării, infracțiune prevăzută de art. 2, lit. j și pedepsită de art. 3 din legea 312 din 1945 32. După mai multe peregrinări, el se stabilește la Lonato, lângă Brescia (Italia). De aici el trimite un memoriu organelor de stat, datat 30 ianuarie 1947, prin care justifica toate activitățile sale și respingea punct cu punct acuzațiile ce i se aduceau 33. El se
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
numeroasă cu care se pregătea să cucerească cetatea. * În acele vremuri își ducea zilele, abia târându-și picioarele prin colbul nesfârșitelor drumeaguri de prin sărăcăcioasele sate de câmpie, un om amărât, un biet cerșetor care, în lungile și chinuitoarele sale peregrinări, lălăia cât îl ținea gura ori îngâna încetișor un cântec monoton și jalnic, ticluit și răsticluit de el după cum îl dezmierdau necazurile. Chinuita făptură care avea pe vremuri înfățișare ceva mai omenească și un nume, Tragodas, ajunsese acum o nenorocită
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]