47,342 matches
-
Teodorescu Trec des pe lîngă ambasada Irakului la București. E adăpostită într-o clădire impunătoare, chiar foarte impunătoare, care în ultimii doi, trei ani a început să se ponosească. Pînă să înceapă războiul, ambasada avea un fel de gazetă de perete era să zic de gard - destinată trecătorilor, cum au și alte ambasade. Irakienii aveau de nu mai știu cît timp la gazeta lor o poză uriașă a lui Saddam Hussein, cu pălărie de vînător și trăgînd cu pușca în sus
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
expuse pentru prima oară, sunt rezultatul unui amplu studiu asupra restaurării Mogoșoaiei făcut de arhitect Alexandra Chiliman, iar punerea lor în pagină, elegantă și ingenioasă a fost realizată de designer-ul Ioan Cuciurcă. Discursul expozițional se desfășoară nu numai pe pereți, ci și pe panouri plutitoare, aeriene, prinse de o ștangă, care traversează în diagonală încăperile, undeva sus, ceea ce ne aduce foarte aproape imaginile și în același timp mărește spațiul expoziționar al camerelor mici de la parter. Parcurgând textele extrase din scrierile
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
cu făptură transparentă care cerșea fără să ceară, fără să scoată un cuvânt. Când vremea era năpraznică, intra în biserică la adăpost, rămânând în colțul cel mai bine umbrit, privind de departe la lume, la icoane, la sfinții pictați pe pereți. Când timpul era dulce, se așeza în pridvorul bisericii Visarion, stingheră, de-o parte, neamestecându-se cu ceilalți săraci care ocupau locul cel mai mănos în vadul trecătorilor. Ea rămânea nemișcată pe locul ei, în vreme ce toți ceilalți se mișcau de
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
îndeosebi, a felului în care imageria poetică romantică românească cade în desuetudine. Casa noastră "zăcea în neguri ca pe mări/ o barcă fără ideal" strîns între labe de un urs, "m-am întors cu o nespus/ de delicată răsucire" "pe pereți ardeau lămpașe/ și-n lumina lor cea blîndă/ cîte-o zînă trecea sfîntă/ cu-o zîmbire ucigașă", "leacuri delirante" "deodată noaptea s-a crăpat/ sub fierbătoarele ninsori/ dînd farmec trist și nesperat/ acelor înfiorători// botoși..." urșii care încep să danseze, (n.m.
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
una în alta, masa cea mare pe care o foloseau pentru cină, o bibliotecă, un colțar, o etajeră pentru ziare, un cărucior plin cu dosare și bibliorafturi, canapeaua și fotoliile, două scăunele pentru picioare, șase scaune și o vitrină. Pe pereți era un tapet galben cu pătrate și cercuri maro care se înșirau frumos în sus și în jos. Nimeni din Gouripur nu avea așa ceva. O făceau să se simtă mîndră. Tatăl ei era al doilea om ca bogăție din sat
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
frumos în sus și în jos. Nimeni din Gouripur nu avea așa ceva. O făceau să se simtă mîndră. Tatăl ei era al doilea om ca bogăție din sat și nu avusese niciodată atîtea. Aranjase o căsătorie bună pentru ea. Pe pereți se înșirau farfurii prinse cu sîrmă și cîrlige, acestea nu erau pentru mîncat, ci doar de privit. Unele dintre ele aveau o margine aurie. Foiță de aur, spunea Chanu. Diplomele lui înrămate erau amestecate cu farfuriile. Avea tot ce-i
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
Realiză cu o împunsătură de durere că își închipuise toate acestea. Ce fată prostuță. Ce idei pe ea. Cîtă mulțumire de sine. Cel mai mult îi lipseau oamenii. Nu anumiți oameni, ci oamenii în general. Dacă își lipea urechea de perete putea să audă zgomote. Televizorul care mergea. Tusete. Uneori apa de la toaletă. Uneori de sus, tîrșîitul unui scaun. Un schimb de urlete de dedesubt. Fiecare în cutia lui, numărîndu-și avuțiile. În toți cei optsprezece ani ai ei, abia dacă putea
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
colț de stradă și că eu nu trebuie decît să-i adun în palatul meu. Dar eu nu am venit aici pentru bani. Muream cumva de foame în Dhaka? Nicidecum. Se interesează cumva de diplomele mele? - Făcu un gest spre perete, unde erau expuse diversele lui certificate înrămate. - Nicidecum. În plus..., își drese glasul, deși nu era răgușit. Doctorul Azad îi aruncă o privire lui Nazneen și, fără să vrea, ea răspunse privirii lui, încît se văzu prinsă într-un schimb
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
exact al meu curriculum vitae. Nu-mi poți oare face biografia? - Nu, răspund eu. - Pot doar împărtăși "date biografice". Pentru viață îmi trebuie să te înfășor mitologic în o mie de ani, să-mi dau seama dacă poți să spargi pereții sarcofagului de vremi." Cronicile lui Călinescu nu și-au împlinit măcar secolul. Ce să scrii despre viața lor, decît că, în veri calde, sînt plăceri reci și sigure.
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
spânzuraseră fasciștii pe Zoia Kosmodemianskaia. Colega pe care o iubea în taină îi mărturisea că ce ar fi vrut mai mult în viață ar fi fost să lupte, ca partizană, cu fasciștii. Ocazia fiind pierdută, scria poezii la gazeta de perete a școlii. Că se recurgea la adolescenți acolo unde ei erau în majoritate, iată ceva în natura lucrurilor, adeverind distihul marelui Pierre Corneille: "Mais aux âmes bien nées/ La valeur n^attend pas le nombre des années." Păi nu? Așa cum
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
mod firesc e mai ușor să te ocupi, dacă îți aparțin, tu plăsmuindu-i, făcând parte din închipuirea ta. În plastică există o sferă întreagă de reprezentări în această privință. Muzeele mari ale lumii cu pânzele lor celebre agățate de pereți sunt panoramare inubliabile de gesturi, atitudini, fizionomii ale genului uman. La Luvru, ieși năuc, cuprins de un vertij. La Ufizzi, ... delirant. La Prado... (cel puțin subsemnatul)... la întoarcere, pe străzile Madridului, urmărit de viziunea }apului gigantic, șiret, stând în noaptea
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
de moarte, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 502) „După cum cei care vor să-și facă frumoase casele, le împodobesc peste tot cu picturi strălucite, tot așa și noi să pictăm pe pereții sufletului nostru muncile mucenicilor. Pictura aceea e fără folos, aceasta, însă, plină de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meșteșugul artei! În locul tuturor acestora este de ajuns să ai tragere de inimă, cuget veghetor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
roman făcut din tăieturi de almanah, al unui film turnat din muzici. Un arlechin de citit/ văzut/ auzit. Scurtele decupaje pun cap la cap viața unui om care-și trăiește cărțile. Ale altora, întîi, agățați, subtilă alternativă la gazetele de perete, pe-un soclu sfărîmicios, de citate. Vorbe, vorbe, vorbe... Între ei, oameni mari în timpuri grele, Faulkner, Rebreanu, Hemingway, o scrisoare a bunicii: "la mulți ani scumpului meu nepot la 40 de ani". Pe urmă Balzac, și Boris Vian, aducînd
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
sânul lui Avram - a rezumat el situația în timp ce ne arăta casa, un apartament haotic situat într-o clădire arătoasă în care, firește, făcuse rost de camera cea mai mare. Mai ales că l-am convins pe traficant că dulapul în perete i se cuvenea lui... Dormitorul lui Jaime era pe colț și avea două balcoane, mobilă puțină și obiecte multe, aranjate după un model surprinzător de strict. Stăpânul nu făcea curat, în schimb era un maniac al ordinii. Patul nu era
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
model surprinzător de strict. Stăpânul nu făcea curat, în schimb era un maniac al ordinii. Patul nu era făcut, dar nu erau haine pe jos, scrumierele erau murdare dar golite, cărțile n-aveau loc pe etajere, dar teancurile ce sprijineau pereții erau aranjate pe teme și autori. Pe o tăblie foarte mare, sprijinită pe două șevalete, se găseau un pupitru, mai multe blocuri de desen așezate după mărime și trei cutii de carton cu câte trei sertare, din acelea în care
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
și s-a făcut că n-a auzit, după care ne-a spus: - Așezați-vă aici, mă duc să caut pahare. N-a zăbovit mult și a evaluat din pragul ușii situația: eu mă întinsesem pe pat, cu picioarele pe perete și spatele sprijinit de pernă. Marcos stătea pe partea opusă și frunzărea, țeapăn, o revistă. Jaime i-a luat-o din mână și a pus-o la loc pe etajeră, după care a tras singurul scaun pe care-l avea
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
se elibera prin extrapolare obiectuală, anxietatea poetului recurge și la o referință istorică: "sînt acuma în afară de mine - însă asta nu înseamnă/ că eu mi-am azvîrlit spaima acolo, pe zid -/ așa cum, - îmi spusese demult ea, - luther/ își proiecta spaimele pe peretele boltit al chiliei,/ și pe urmă arunca o călimară pe chipul strîmbat/ al fricii lui" (winter tale). Pînă aci avem stratul similirealist, înfiorat de-o ironic-sentimentală subordonare auctorială, al poeziei lui M. Ivănescu. Însă în pofida adăstării prelungi în zona concretului
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
să îi ofere nevestele și prietenele pentru a-și testa bărbăția, moderatorului tv, incapabil să asculte mai mult de jumătate de frază din răspunsul invitaților săi, vecinului de bloc, care noaptea târziu sau dimineața devreme simte nevoia să își găurească pereții, pensionarei cumsecade de la cinci, care gătește cu ușa deschisă pentru ca întreaga scară să se bucure olfactiv de meniul zilei și care își scutură cu seninătate fața de masă în capul trecătorilor, iubitorului de manele de la parter care, plin de generozitate
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
îi extermina, aci îi marginaliza, de o manieră lucie, Securitatea era, în schimb, o mamă exemplară pentru cei care, încă din pruncie, îi supseseră cu lăcomie mamelele, precum și o gazdă înțelegătoare cu mai târzii sosiți în primitoarele ei saloane cu pereți vătuiți. A fi semnat, încă de pe băncile școlii, un angajament - de preferință nu dincolo de anii studenției - era semnul unei bune orientări pentru junele ce nu înțelegea să mucegăiască în mărunte posturi provinciale, ori în pierdute funduri de țară. Dar nu
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
se duce în curte să facă caca..." - Excepțional de profund, țipă fericit Haralampy! Drept urmare, de "dincolo" se aud, parcă, niște zgomote înfundate, semn că Socrate, Kant, Schopenhauer, Heidegger, Kierkeggard și încă vreo câțiva tocmai se dau cu craniul de toți pereții mormintelor...
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
culcat fără mari ceremonii și pînă dimineață, de frig, reușisem să strîng pe mine toate plapumele din cameră. Cînd m-am trezit, am descoperit că unica sursă de căldură trebuia să fie un climatizator, dar care nu funcționa. ș...ț Peretele de la fereastra hotelului era ornamentat cu pete de culoare gri. Aproape de tavan, admiratorul de frumos din mine a găsit și o explicație. Era mucegai.ș...țș...ț Ca să schimbăm ceva bani, am mers la Banca Națională. I-am spus lui
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
frontispiciu un chenar dreptunghic în interiorul căruia stă scris cu litere mari negre Fortul No. 13 Jilava. De altfel, aceste litere reprezintă singura bucățică de fort care primește din când în când botezul vopselei. În rest, prăpăd. De la ploi, varul de pe pereți, datat din era României socialiste multilateral dezvoltate, s-a cojit, lăsând să se zărească culoarea spoielii anterioare: bej. Ici-colo, frânturi de cărămizi roșii răsar timid de sub un albastru spălat de timp. Privită din capătul aleii, fațada Fortului 13 Jilava arată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
faptul că a găzduit, în diverse perioade istorice, pe aproape toți deținuții politici din România. Apoi mă invită să arunc o privire în interior. Agitând o lanternă care refuză să funcționeze în ciuma din întuneric, ocolind culoarele întunecate ale Jilavei. Pereții tuturor încăperilor poartă diverse amprente. Unele de la foștii locatari ai închisorii. Altele, sub forma unor dungi negre, indică nivelul inundațiilor din trecut. Fortul se află la o adâncime de -10 metri, într-o zonă unde nivelul pânzei freatice este foarte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
13 Jilava se chinuie și privește semeț spre viitor. Cândva va veni și rândul lui să fie obiectiv turistic. Până atunci trebuie să mai treacă niscai ani de delăsare. Ani care încep să-și arate colții. Pe alocuri, tencuiala de pe pereții fortului a căzut, lăsând să se ivească cărămizile ce poartă zgârieturi care seamănă cu litere. Realizate cu ajutorul unor stilouri improvizate din sâmburi de fructe, aceste zgârieturi sunt mărturia că pe la Jilava au trecut cândva oameni. Și nu au fost puțini
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
Ion Baurceanu - 13 ani închisoare (Jilava, Baia Sprie, Cavnic, Baia Sprie, Zarca Aiud, Zarca Gherla, Periprava, Galați, Jilava). Înăuntru, pe un banc ruginit stau expuse un făraș improvizat, o mașină de cusut dezmembrată, o găleată și un butoi metalic. Pe perete, varul scorojit lasă să se întrezărească câteva litere: realizezi, ... să fie utili... Deasupra lor, cinci cuie bătute în beton țin loc de cuier. Altă celulă. Aparent arată ceva mai îngrijit. Tencuiala coșcovită înfățișează o zugrăveală în două culori: alb și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]