KorAP: Find »[drukola/base=pericard & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...25 >

601 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

toate cazurile (58-78%). Este necesar să se fi produs exfolierea celulelor canceroase în revărsatul lichidian [14]. EXAMENUL HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic se poate face din pericardul fibros, recoltat prin abord subxifoidian sau prin chirurgie toracoscopică. Biopsierea țintită a zonelor suspecte din pericardul fibros și/sau pericardul visceral se face prin pericardoscopie [11, 12]. Astfel, sensibilitatea diagnostică a biopsiei pericardice nedirijate este mai mică decât a examenului citologic. Campbell [3], pe un lot de bolnavi cu citologie pozitivă, a reușit să pună diagnosticul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
necesar să se fi produs exfolierea celulelor canceroase în revărsatul lichidian [14]. EXAMENUL HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic se poate face din pericardul fibros, recoltat prin abord subxifoidian sau prin chirurgie toracoscopică. Biopsierea țintită a zonelor suspecte din pericardul fibros și/sau pericardul visceral se face prin pericardoscopie [11, 12]. Astfel, sensibilitatea diagnostică a biopsiei pericardice nedirijate este mai mică decât a examenului citologic. Campbell [3], pe un lot de bolnavi cu citologie pozitivă, a reușit să pună diagnosticul histopatologic, doar într-un

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
într-un procent de 45, restul de 55% din examinări fiind negative. Henri Le Porte [12], pe o serie de 44 de pacienți din 114 cu revărsate maligne pericardice, analizează sensibilitatea și specificitatea examenului citologic, examenului histopatologic pe piese de pericard, recoltat subxifoidian: fereastră pericardică, biopsie sub control palpator și vizual și țintit prin pericardoscopie. Autorul publică următoarele rezultate: •citologie (pericardocenteză) - 75% sensibilitate; •biopsie (fereastră pericardică) - 65% sensibilitate; •citologie + biopsie - 75% sensibilitate; •biopsie (control vizual) - 93% sensibilitate; •pericardoscopie - 97% sensibilitate. Un

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Autorul publică următoarele rezultate: •citologie (pericardocenteză) - 75% sensibilitate; •biopsie (fereastră pericardică) - 65% sensibilitate; •citologie + biopsie - 75% sensibilitate; •biopsie (control vizual) - 93% sensibilitate; •pericardoscopie - 97% sensibilitate. Un rezultat histopatologic fals negativ, se poate întâlni și după pericardoscopie, datorită zonelor greu abordabile (pericardul lateral ventriculului stâng). TRATAMENTUL PERICARDITELOR MALIGNE În decursul timpului s-au aplicat diverse procedee terapeutice - având drept obiective: evacuarea revărsatului pericardic - pentru a preveni instalarea tamponadei cardiace, recoltarea de lichid și țesut pericardic - pentru precizarea diagnosticului etiopatologic, desființarea spațiului pericardic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pericardocenteza, fereastra externă subxifoidiană, fereastra pericardo-pleurală, fereastra pericardo-peritoneală, pericardectomia. Se mai folosesc pericardostomia cu balon de dilacerare, ca alternativă la pericardiocenteză, pericardoscopia ca metodă de diagnostic, chirurgia toracoscopică ca metodă de fenestrare pericardo- pleurală sau de pericardectomie. Pericardiocenteza (pericardiostomia) Puncția pericardului - pericardiocenteza se execută sub anestezie locală, în unghiul costo-xifoidian drept. Ghidajul se poate face după repere anatomice (acul va avea direcție oblic ascendentă spre vârful scapulei stângi) sau cu ajutorul sonografului sau sub control fluoroscopic. Ritmul cardiac va fi monitorizat. După ce

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
2] pe serii mari de pericardiocenteze ghidate ecografic și fluoroscopic, relevă că rata complicațiilor a scăzut, dar nu a putut fi prevenită în totalitate. Astfel pericardiocenteza ghidată sonografic a înregistrat o rată de 1,3-1,6% - complicații majore. Iar puncția pericardului efectuată sub control fluoroscopic a avut o rată mai mare de accidente și complicații: perforația cordului - 0,9%, aritmii severe 0,6%, sângerare arterială - 1,1%, pneumotorax 0,6%, reacții vagale majore 0,3% și infecții 0,3%. Spațiul pericardic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
eficientă de tratament a pericarditelor maligne. Pericardiostomia cu balon Ideea pericardiostomiei cu balon, aparține lui Palerias (citat de H. J. Wang), care a aplicat-o în practica clinică în 1991 [17]. Metoda presupune crearea unei ferestre pericardice (pseudofereastră) prin dilacerarea pericardului fibros, cu ajutorul unui singur balon sau a două baloane. Fereastra, astfel obținută, permite drenajul lichidului pericardic în spațiul mediastinal și în țesutul subcutanat (abord subxifoidian) sau/și în cavitatea pleurală (abord presternal). Calea percutanată de acces se alege în funcție de adâncimea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de fenestrarea subxifoidiană prin incizie chirurgicală. Rata de succes, raportată, este de 88%, iar mortalitatea 0, față de 1,2% mortalitate (fenes-trarea subxifoidiană clasică), respectiv 13,3% (pericardectomie prin toracotomie antero-laterală) (Wang, 2002). Fenestrarea subxifoidiană (pericardo-mediastinală) Fenestrarea pe fața anterioară a pericardului se face prin abord subxifoidian sub anestezie locală potențată sau sub anestezie generală, de la început sau după pericardoscenteză, ce a permis decomprimarea parțială a cordului [3, 9]. Anestezia locală este preferabilă la bolnavul în tamponadă cardiacă, datorită riscului de prăbușire

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de prăbușire hemodinamică și stop cardiac, prin suprimarea stării de simpaticotonie pe care o induce anestezia generală. Se face o incizie de 5-7 cm subxifoidian, se secționează linia albă și se rezecă apendicele subxifoidian. Se pătrunde în spatele sternului, se reperează pericardul, care este sub tensiune. Se practică o mică incizie în pericard, moment în care lichidul intrapericardic se exteriorizează în jet. Evacuarea conținutului pericardic se face lent pentru a preveni dilatația acută de cord. Se recoltează lichid pentru examenele citologic și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pe care o induce anestezia generală. Se face o incizie de 5-7 cm subxifoidian, se secționează linia albă și se rezecă apendicele subxifoidian. Se pătrunde în spatele sternului, se reperează pericardul, care este sub tensiune. Se practică o mică incizie în pericard, moment în care lichidul intrapericardic se exteriorizează în jet. Evacuarea conținutului pericardic se face lent pentru a preveni dilatația acută de cord. Se recoltează lichid pentru examenele citologic și biochimic. Fenestrarea se face prin excizia unui fragment pericardic de 2

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
dren, pare a fi principalul factor în prevenirea recidivei, un proces mai important decât fenestrarea propriu-zisă. Pericardoscopia Un obiectiv important în pericarditele maligne îl reprezintă stabilirea diagnosticului etiologic al revărsatului. Examinarea citologică a lichidului și examenul histopatologic pe fragment de pericard recoltat topografic (subxifoidian) nu au sensibilitate maximă. De aici a derivat biopsia țintită prin pericardoscopie, care a fost realizată de Santos Frezer în anul 1977 (citat de H.L. Porte) [12]. Pentru practicarea pericardoscopiei bolnavul trebuie să fie sub anestezie generală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
bolnavii stabili hemodinamic. Accesul în cavitatea pericardică se face ca în fenestrarea subxifoidiană, timpii operatori fiind identici. Pericardoscopul (Pericardoscope 24 cm 10970 B, Karl Stortz Tutlingen, Germany) derivă din mediastinoscop, fiind mai lung cu 7 cm. Se inspectează cavitatea pericardică (pericardul fibros și pericardul visceral), prelevându-se biopsii țintite, din zonele suspecte [11, 12, 14]. Pericardoscopul poate fi înlocuit cu toracoscopul, așa cum am făcut și noi, pe lângă biopsie, realizând și „decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice (fig. 5.58). În plus, am

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Accesul în cavitatea pericardică se face ca în fenestrarea subxifoidiană, timpii operatori fiind identici. Pericardoscopul (Pericardoscope 24 cm 10970 B, Karl Stortz Tutlingen, Germany) derivă din mediastinoscop, fiind mai lung cu 7 cm. Se inspectează cavitatea pericardică (pericardul fibros și pericardul visceral), prelevându-se biopsii țintite, din zonele suspecte [11, 12, 14]. Pericardoscopul poate fi înlocuit cu toracoscopul, așa cum am făcut și noi, pe lângă biopsie, realizând și „decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice (fig. 5.58). În plus, am realizat rezecția extinsă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
prelevându-se biopsii țintite, din zonele suspecte [11, 12, 14]. Pericardoscopul poate fi înlocuit cu toracoscopul, așa cum am făcut și noi, pe lângă biopsie, realizând și „decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice (fig. 5.58). În plus, am realizat rezecția extinsă a pericardului anterior, sub control endoscopic, față de biopsierea propriu-zisă. Rezecția pericardică miniinvazivă pe cale subxifoidiană, nu am găsit-o menționată în literatură (fig. 5.59). Figura 5.58. „Decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice. Figura 5.59. Rezecția extinsă a pericardului anterior pe cale subxifoidiană

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
rezecția extinsă a pericardului anterior, sub control endoscopic, față de biopsierea propriu-zisă. Rezecția pericardică miniinvazivă pe cale subxifoidiană, nu am găsit-o menționată în literatură (fig. 5.59). Figura 5.58. „Decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice. Figura 5.59. Rezecția extinsă a pericardului anterior pe cale subxifoidiană miniinvazivă. În timpul procedurii, până la 1/3 din pacienți au aritmii atriale sau ventriculare, datorate iritării mecanice a miocardului de către pericardoscop (toracoscop). Simpla întrerupere a manevrei de explorare, duce la dispariția tulburărilor de ritm. Au relevanță diagnostică doar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
găsește justificarea. Aceeași fenestrare se poate face prin chirurgie toracică miniminvazivă, atingându-se obiectivele urmărite: tratarea sau profilaxia tamponadei cardiace, recoltarea de lichid în vederea examinării citologice și microbiologice, prelevarea de țesut pericardic pentru examen histopatologic, profilaxia reacumulării de lichid în pericard și a constricției pericardice [10]. Fenestrarea pericardo-pleurală prin chirurgie toracoscopică se face pe un bolnav capabil să suporte o intubație bronhică selectivă cu ventilarea unui singur plămân. Trebuie avută în vedere toracotomia de necesitate în caz de accident major intraoperator

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
unui singur plămân. Trebuie avută în vedere toracotomia de necesitate în caz de accident major intraoperator (lezare de cord sau artere coronare). Procedura nu se poate aplica la bolnavii cu intervenții chirurgicale anterioare, bilaterale. Este extrem de periculos de a aborda pericardul după pneumonectomie, configurația anatomică nou creată și fibrotoraxul creând mari dificultăți tehnice, incidente și accidente intraoperatorii insolite. În asemenea situații fereastra pericardo-pleurală se poate crea prin abordarea hemitoracelui în care se găsește plămânul restant. Este necesară o strânsă conlucrare între

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
partea stângă, procedura este îngreunată de prezența grăsimii pericardice, în exces, care poate masca nervul frenic, dar și peretele pericardic. O ectazie marcată a cavității pericardice, spre cavitatea pleurală, reduce semnificativ camera de lucru. O distanță mică între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă, se poate face anterior sau posterior de nervul frenic. Abordul pe partea dreaptă este mai ușor, neexistând paniculi adipoși la locul de elecție pentru fenestrare (anterior de nervul frenic). Stabilirea căii de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
posterioară, mai sunt necesare încă două porturi, care vor respecta principiul „triangularizării”. Ele se vor crea în funcție de conformația anatomică și aspectul endotoracic, în spațiul III-IV, respectiv VII, pe linia axilară anterioară [10]. Manevra cea mai greu de realizat este deschiderea pericardului aflat în tensiune. Se poate efectua o puncție pericardică sau un mic punct de fulgurație electrică, prin care se va evacua lichidul (fig. 5.60). Este momentul în care poate fi lezat cordul, mai ușor pe partea dreaptă (atriul sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
punct de fulgurație electrică, prin care se va evacua lichidul (fig. 5.60). Este momentul în care poate fi lezat cordul, mai ușor pe partea dreaptă (atriul sau ventriculul drept care au pereți subțiri) sau arterele coronare. După scăderea tensiunii pericardice, pericardul este agățat cu o pensă și se trece la fenestrare prin rezecția unui fragment de pericard de 3/3 cm. Manevra se execută cu cârligul electric (fig. 5.61), foarfeca sau staplerul - EndoGia (fig. 5.62). Figura 5.60. Mic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
care poate fi lezat cordul, mai ușor pe partea dreaptă (atriul sau ventriculul drept care au pereți subțiri) sau arterele coronare. După scăderea tensiunii pericardice, pericardul este agățat cu o pensă și se trece la fenestrare prin rezecția unui fragment de pericard de 3/3 cm. Manevra se execută cu cârligul electric (fig. 5.61), foarfeca sau staplerul - EndoGia (fig. 5.62). Figura 5.60. Mic punct de fulgurație electrică, prin care se evacuează lichidul pericardic aflat în tensiune. Figura 5.61

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
execută cu cârligul electric (fig. 5.61), foarfeca sau staplerul - EndoGia (fig. 5.62). Figura 5.60. Mic punct de fulgurație electrică, prin care se evacuează lichidul pericardic aflat în tensiune. Figura 5.61. Fenestrare prin rezecția unui fragment de pericard cu cârligul electric. Figura 5.62. Fenestrare pericardică cu endostaplerul. Unii autori [10] recomandă o fereastră generoasă de 15-30 cm2, care cel puțin pe partea dreaptă, poate fi factor de risc pentru hernierea cordului. Toracele se drenează cu un singur

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
impune reconversia și repararea plăgilor prin sutură cu fir monofilament. Fibrilația ventriculară este un incident ce pune viața bolnavului în pericol imediat. Poate apare în urma contactului electrocauterului monopolar cu mușchiul cardiac. Unii chirurgi preferă cauterul bipolar pentru a realiza rezecția pericardului. Riscul de fibrilație ventriculară, impune prezența unui defibrilator electric, disponibil, în sala de operație. Fenestrarea pericardo-pleurală pe cale mini-invazivă este o procedură de preferat pe un bolnav stabil, în special dacă asociază revărsat pleural uni sau bilateral [14, 15]. Fenestrarea pericardo-peritoneală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
barieră profilactică pentru herniere. Însămânțarea cavității peritoneale reprezintă un risc asumat, care nu are importanță prognostică, la un pacient cu speranță mică de supraviețuire. O alternativă la fereastra pericardo-peritoneală este șuntul Denver pericardo-peritoneal, care asigură drenajul unidirecțional al lichidului din pericard spre peritoneu (Wang, 1994) (citat de [14]). Pericardectomia Rezecția parțială sau completă a pericardului a reprezentat o procedură chirurgicală în tratamentul revărsatelor maligne, fiind realizată prin sternotomie sau toracotomie antero-laterală. Deși rata de succes este importantă - 83,3%, morbiditatea de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
importanță prognostică, la un pacient cu speranță mică de supraviețuire. O alternativă la fereastra pericardo-peritoneală este șuntul Denver pericardo-peritoneal, care asigură drenajul unidirecțional al lichidului din pericard spre peritoneu (Wang, 1994) (citat de [14]). Pericardectomia Rezecția parțială sau completă a pericardului a reprezentat o procedură chirurgicală în tratamentul revărsatelor maligne, fiind realizată prin sternotomie sau toracotomie antero-laterală. Deși rata de succes este importantă - 83,3%, morbiditatea de 67% și o mortalitate de 13,3% face ca pericardectomia să aibă în prezent

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]