1,515 matches
-
Nimeni nu putea da relații. Toți vorbeau de libertate,de fuga dictatorului. Prim secretarul și secretarii de partid erau plecați. După o jumătate de oră au sosit în coloană și muncitorii de la I.R.B. In micul balcon al primăriei s-au perindat câteva persoane dubioase cu discursuri de moment. Se spunea că este un lunetist în clopotnița Bisericii Domneasca. A mai circulat zvonul că un secretar de partid a plecat să dinamiteze barajul de la lacul de acumulare „Rîpa albastră”. Seara,vidul de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
copiii care nu au împlinit 14 ani și cursuri de alfabetizare pentru adulți. Cel mai mare reformator al școlii românești care nu a fost egalat de nici unul dintre efemerii miniștri ce i-au urmat, mai ales din cei ce sau perindat la conducerea ministerului după evenimentele din decembrie 1989, a fost Spiru Haret. Acest ministru a reconsiderat rolul școlii în comunitate, socotind școala nu numai ca mijloc de instrucție, ci și ca un organism cu rol educativ. Prin reformarea școlii românești
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
funcționat ca școală primară mixtă, având internat școlar, apoi s-a trecut la învățământul gimnazial de șapte, de opt și de zece ani, actualmente funcționând ca școală primară cu clase simultane. De-a lungul anilor, la conducerea școlii s-au perindat cadre didactice cu simț gospodăresc, cu dragoste față de copii și cu tact pedagogic, ca: Mihai Hanganu (1926-1928), Nicolai Marinciuc (19281936), Vasile Apopii (1936-1949), Petru Jugaru (1946-1968), Ana Toma (1969-1978), Maria Roșca (1978-1985), Florentin Maftei (1985prezent). Din cele peste 100 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o notă specifică făcând ca această etnie să se evidențieze între cele din zonă. Prof. Eustenia Tihan 4.8. ACTIVITATEA CULTURAL-ARTISTICĂ Arta și cultura, ca manifestări ale spiritualității umane, au însoțit de-a lungul secolelor, viața generațiilor ce s-au perindat pe meleagurile Văii Siretului de sus. Pământul mai păstrează încă comori de artă create în acest spațiu getodacic, precum obiectele descoperite la Poalele Dealului Peter. Ceramica de Cucuteni, prin forma și plastica sa originală, demonstrează vechimea și talentul acestor locuitori
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu bune maniere și cărturar de soi. Făcea parte din grupul de scriitori condamnați, între care erau Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Sergiu Al. George, Dinu Pillat și alții. Numai el era evreu. Și, deși în celulele prin care m-am perindat erau preoți de diverse confesiuni, predicatori evangheliști, unitarieni etc., de niciunul nu s-a atașat așa de mult. De aceea, când mi-a spus că el, "ovreiul", cum își spunea foarte firesc, cu o oarecare undă de umor, parcă, ar
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
privirea ni se întunecă" (Cine nu vede?); "o elevă îi citește alteia/ un articol dintr-o revistă de modă/ când îl termină/ râd amândouă și se uită curioase la poze/ pantofi fuste taioare rochii pardesie pălării costume de baie/ se perindă prin fața lor/ ca la o paradă// după ultima pagină/ fetele închid revista/ și se ridică/ atunci văd șansele mari/ ce stau să le iasă din blugii XXL/ de a deveni creatoare" (Marile șanse). Un joc de priviri observăm în mai
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
m-au zăpăcit sălbatic în zadar Copii abandonați trăiesc un îndelung, împăcat calvar Nimeni nu oferă necondiționat un dar Trăim într-o ceață; nimic nu mai pare clar Ne batem joc de sufletele din cleștar Un gând mizer ce se perindă mult prea de hoinar Unii cred că bogăția stă în faptul că ești avar Nu facem nimănui un bine dar vrem admirația lui Caesar Alții riscă totul aruncând în joc viața, unicul lor zar Batjocură, gesturi sublime...stânse într-un
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
în fiece zi, la nesfârșit... Ce pot să fac atunci când vreau și nu pot? Prea multă dorință risipită in văzduhul tot... Eliberez freamăte, disperare și suspine Iar voi nu aveți parte de ceea ce vi se cuvine. Iubesc tot ce se perindă-n juru-mi îngust, Dar cine poate stăpâni frica pe care o gust? Vine si noaptea peste posibilul soare amenințat! Este rece, tremur și mă simt neajutorat... Lumea mă supune și râde prea ironic fără saț... Sunteți și voi oare, zilnic
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
dar în cantitate și frecvență variabile. Omul secolului XX vede igiena ca pe politețea trupului, începutul și sfârșitul oricărui demers corporal. Dacă am renunța la asta, nu ar mai rămâne nimic. Căci parfumurile, accesoriile, hainele vin după. Modele s-au perindat, câteodată redundante (pantofi cu toc cui sau plat, fuste mini sau maxi, machiaj natural sau "glamour"), alteori reinterpretate sau revalorizate. Oglinda rămâne, dar și obsesia că, undeva, există o Albă-ca-Zăpada, mai tânără, mai frumoasă, mai atrăgătoare. Obsesie inavuabilă, recognoscibilă doar
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
acuzare ce ni se aduc nouă celor de la ziarul "București" este și acela că suntem democrați. Recunosc că suntem democrați. Am preferat să rămânem ceea ce am fost totdeauna, decât să devenim lichele lăudând cu "convingere" toate regimurile ce s-au perindat la cârma țării de la 1938 încoace și atacându-le pe măsură ce se prăbușeau. [...] în legătură cu cele de mai sus, adaog că rezerva ce ni se impută față de Germania, pentru care avem toată admirația, noi o numim demnitate, în sensul că nu putem
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
e că nu prea se mai povestește. Se comentează." În vara aceasta am poposit iarăși în tihna poveștii. La Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. Alt loc încărcat de farmecul pălăvrăgelii. Ca și Vîlcea. Istorii cîte și mai cîte nu s-au perindat pe acolo, care au făcut de mii de ori înconjurul lumii teatrale. Cred că și din atmosfera aceasta sare ispita cea grea pe regizorul Dabija ca să născocească alte călătorii spre firescul dialogului. Plecînd de la cuvînt și de la un cult fantastic
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
pentru rugul tău. Raportân-du-se la temele lui Omar Khayyam, poetul încearcă o abordare modernă și uneori parodică a stilului: În ritm de rock/ te zbengui pe marea scenă-a lumii/ să-ți strigi încătușarea în hit-uri debordante/ decenii se perindă și mai dai vamă urii,/ iar fanii se clonează, semințe aberante/ (Din gene obsedante îți strigi încătușarea...) De cele mai multe ori însă, temele, mult prea grave, impun sobrietate. Ultimul vers, al cincilea (care face practic imposibilă denumirea de ruba'i, adică
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
de la Stănicel, alt coleg, bucureștean, căruia în clasă îi ziceam Torpilorul. Ar fi mult să explic... în 1942, ne pregăteam să dăm bacalaureatul. Plănuiam și un banchet, deși duceam lipsă de bani. Toată clasa, elev cu elev, urma să se perinde prin fața tablei negre, să fie fotografiat, - eu, fiind "poetul clasei", trebuia să scriu pe tablă o strofă, să fac un soi de portret. Totul se constituia într-un fel de album, pe care elevii urmau a-l păstra ca amintire
Zmeele Mangaliei înălțate în Brazilia... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9103_a_10428]
-
supărat pe ei? Nu e mare brânză! Se poate repara, pentru că nu-ți trebuie cine știe ce ca să intri în rândurile ei. Totul este să stabilești locul și condițiile. Există câte un loc strategic, de exemplu, o televiziune culturală, prin care se perindă cinci-șase persoane, din categoria celor care vorbesc încet, ca să nu se-audă bine ce spun și să nu-și dea seama auditoriul cât li se-ntinde creierul. În plus vorbesc ei între ei, cu mama, tata și unchiul de la Chicago
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
stîrnite de Orbitorul lui Cărtărescu, cu reacții variind de la ofrande encomiastice la respingeri bășcălioase și disprețuitoare. Ioana Pârvulescu, Mihai Iovănel, Sanda Cordoș, Simona Sora, Paul Cernat, Marius Chivu, Vladimir Tismăneanu, Lidia Bodea, Alex Ștefănescu, Cosmin Ciotloș și Ciprian Măceșaru se perindă cu toții în articolul lui Dan C. Mihăilescu, într-o suită sugestivă de nume ce-și rostesc pe rînd opiniile pe marginea romanului cărtărescian. Prea pățit ca să adopte fățiș o poziție tranșantă, criticul alege să-și spună părerea cu ajutorul unor interogații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
formule populare și invectivă spumegătoare. Are însă și preocupări de formă, mizează pe expresia memorabilă sau măcar de efect imediat, iar S.Schafferman își amintește cum corecta Istrati în public româneasca stricată a lui Rakovski: ŤLa Sindicatul din Brăila se perindau mulți oratori de la "centru", parte din ei preocupați de mersul activității sindicale, alții mai atenți asupra laturii politice a mișcării, încît nu era niciodată clar dacă adunarea era consacrată problemelor profesionale sau propagandei de partid. Istrati se situa între ambele
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
la începutul sec. al XIX-lea și anume: Galata lui Beldiman și Galata Miroslavei, cea din urmă devine comună în 1871 și ca sediu al primăriei ̀ și alege casa singuratică din colțul șoselei Iași-Voinești. Prin această casă s-au perindat jandarmeria, dispensarul și chiar o crâșmă a comunei Galata. Școala Primară „Col. C. Langa”, Comuna Miroslava Între anii 1903-1904, locotenent colonelul Constantin Langa zidea pe moșia sa, Miroslava, o școală pe care, după ce o mobilează și o înzestrează cu vreo
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Ion Simuț Cronică de familie celebrează victoria comunismului în România, așa cum Columna lui Traian celebrează la Roma victoria romanilor în Dacia. Episoadele sale narative, perindate din 1860 până în 1950, sunt basoreliefuri în spirală în care contează mai mult istoria națională, deși plasată în fundal, decât genealogia Cozienilor, familia luată drept pretext evocator. Comăneștenii lui Duiliu Zamfirescu se integrează într-o sociologie, o viziune specifică autorului
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
s-a manifestat printr-o tăcere aproape totală: cu șase ani înainte, în 1948, fusese desființată Biserica Greco-Catolică din România, iar Școlile Blajului erau școli confesionale. La centenarul acestor școli, Timotei Cipariu, cel mai învățat dintre magiștrii care s-au perindat pe la catedra acestor școli a rostit un memorabil discurs, pagină antologică a oratoriei românești, în care fixează locul acestor instituții de învățământ în istoria învățământului românesc: "Căci, care loc la națiunea română, care școală între toate școlile românești poate să
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
am perpelit pe scaun în fața zvîrcolirilor de o ridicolă lubricitate a turmentului vaginal revărsat tsunamic peste micuța scenă a pătimirilor doamnei Kane - a cărei morală supremă se rezumă la binecunoscutul Ťfarg you, farg him, farg them allť - mi s-a perindat pe dindărătul ochilor întregul cortegiu de urîțenii ce ne îmbibă de atîția ani ființa." În același număr, S. Damian semnează un eseu critic și deopotrivă încîntător pe marginea operei lui Marin Preda, intitulat " Mersul îndărăt. Posteritatea lui Marin Preda". Potrivit
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
negocierii. În ochii lui ațintiți spre mîntuirea omenirii, orice compromis este o concesie echivalînd cu o înfrîngere. În al doilea rînd, fanaticul nu are imaginație. Facultatea fanteziei i-a fost sărăcită pînă într-atît încît mai toate imaginile ce i se perindă în minte gravitează în jurul nucleului fix al obsesiilor sale. Se creează astfel un vîrtej de autosugestie în virtutea căruia, intoxicat de propriile resentimente, fanaticul își alimentează imaginația numai cu acele vedenii ce-i dau apă la moară presimțirilor. Și își selectează
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
învolburat de tot soiul de gânduri întunecate, de energii negative și cu pieptul greu fiind, își închise ochii trupului și își deschise ochii minții, cugetând cu amar și vărsând șiroaie întregi de lacrimi; avea mereu obsesia trecutului, căci i se perindau prin minte mereu, una după alta, numeroase trăiri ale lui din trecut: „Afurisită viață! Mizerabilă lume!, își zicea el dezgustat. Da, într-adevăr, nu-mi plac deloc, nici una, nici alta, chiar deloc nu le sufăr! De fapt, cred că nici
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
aici. Australia păstrează atmosfera domoală a satului meu natal, încetineala vieții, spațiile largi, liniștea. Ne rostogolim pe o "uliță" a Sydney-ului, cu arșița în cap și cu bombănelile Silviei în urechi. Mă închipui în viitor, deși prin creier mi se perindă fragmente din viață, mă uit la ele ca un mort la propriul său trup, le privesc cu umor deși știu exact cât m-au durut, dar acum, în această rostogolire însorită, îmi permit să le îndepărtez de corpul meu, ne
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
toată în picioare, de pe fața sa fugiră toate înnegurările. Își clăti fața cu lumina de lichid a zorilor și, ca în fiecare început de zi, lua viața, cu toate ale ei, bune și rele, de la capăt... Pe valea Jeravățului se perindaseră între timp mai multe șatre. Fără să le mărturisească soților Georgescu intenția sa, avocatul se hotărî să întreprindă o escapadă în tabăra calangiilor de la marginea orașului. Era o frumoasă zi de duminică. Când ajunse în lunca înverzită, dimineața încă mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
înstăpânite pe pământ. Vișinel era bine zidit, ca un atlet, demn de a deveni în anii ce veneau un stâlp de nădejde al șatrei. Multe codane îi cercetau mersul, gesturile, ascunzând cu grijă vorbele și scânteierile de dor ce se perindau necontenite pe sub sprâncenele frumos creionate de o natură darnică; dar nu era dreptul fetelor de a alege. Cei care le hotărau soarta erau băieții, uneori și părinții. Părinții băiatului sprijineau, cu toate puterile, dorința odraslei lor, punând uneori mulți galbeni
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]