6,879 matches
-
continuare, îmi aparțin); "moldovenii (...) nu mai tresar și nu mai lăcrimează cînd stau pe malul Prutului așteptînd să treacă peste podul de flori" (ib., 24 martie 1998; citatele reproduse fără indicația de pagină sînt preluate din versiunile pe Internet ale periodicelor românești). Distanța ironică este și mai evidentă în construcțiile analogice care păstrează podul, dar îi atribuie materiale de construcție diferite, în funcție de tema zilei: "60 de părinți și studenți au luat cu asalt Ministerul Educației, supărați că / S-a prăbușit podul
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
că pagina de gardă nu oferă cititorului nici un fel de informație despre autoare și că putem doar să bănuim mâna unui cercetător de la Institutul Călinescu, de exemplu, care ar fi putut să consulte și să ordoneze un volum impresionant de periodice. În sprijinul curioșilor, editura reproduce doar o poză a dumneaei, or iată că nu toți criticii pot fi recunoscuți atât de ușor că actorii sau politicienii. La urma urmelor, o carte, chiar atunci când se ocupă de ziare și reviste, tot
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
și discuții, a putut fi înregistrată oficial. Acum, începînd din luna martie, colegii noștri din Bucovina de Nord publică și o revistă lunară, SEPTENTRION LITERAR, reînnodînd, după decenii de tăcere impusă, o tradiție începută cu Junimea literară și continuată cu periodice înscrise în istoria literaturii române, precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, e alcătuit din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan Hostiuc - redactor șef adjunct, Arcadie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
Ediția definitivă" este și o ediție retrospectivă, în sensul propriu al cuvântului. Poeta și-a dispus textele într-o ordine cronologică inversă, creând o puternică impresie că privește în urmă. Volumul debutează cu o suită de Fugi postmoderne - "versuri din periodice, nepublicate până acum în volum". Ele constituie un prezent al creației poetice de care autoarea încă nu s-a detașat. Au ceva imediat și fumegos, nefiind încă integrate de conștiință cititorului în imaginea de ansamblu a unei opere cu care
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
Caragiale. Carnetul monden - "Cum se pitrece la noi" - al tînărului Edgar Bostandaki din High-life, pasajul în franceză ("Un journal chic") din Tema și variațiuni, aluziile la cronicarul real cu pseudonimul (din L'Indăpendance roumaine) din alte mici articole risipite prin periodice oferă imaginea unui stil al mondenității de acum un secol: prețios, elegant, artificial, eufemistic, măgulitor. an condițiile în care cel putin obiectul ("lumea bună") și publicul (cititor al magazinelor) s-au cam schimbat, ceea ce apare acum în reviste, în rubrici
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
Vasilica Grigore, Mihaela Cristina Manos Cuvinte cheie: Cod de punctaj, compoziție, sol Rezumat Codul de punctaj este documentul cel mai important care asigură atât orientarea pregătirii, dezvoltarea sportului, cât și bazele obiective ale evaluării. El este elaborat și schimbat periodic de către FIG, prin Comitetul tehnic (unul pentru băieți și altul pentru fete), în funcție de dezvoltarea Gimnasticii artistice pe plan mondial , precum și de orientările care apar de-a lungul anilor. Obiectivele cercetării au urmărit evidențierea implicațiilor Codului de punctaj FIG asupra exercițiilor
STUDIU PRIVIND IMPLICAȚIILE CODULUI DE PUNCTAJ FIG ASUPRA COMPOZIȚIILOR EXERCIȚIILOR LA SOL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Mihaela Cristina Manos () [Corola-journal/Journalistic/247_a_533]
-
2004. în functie de itemi specifici coregrafiei exercițiilor de concurs. Introducere și obiectivele cercetării Codul de punctaj este documentul cel mai important care asigură atât orientarea pregătirii, dezvoltarea sportului, cât și bazele obiective ale evaluării. El este elaborat și schimbat periodic de către FIG, prin Comitetul tehnic (unul pentru băieți și altul pentru fete), în funcție de dezvoltarea Gimnasticii artistice pe plan mondial , precum și de orientările care apar de-a lungul anilor. Codul de punctaj este bazat pe un “Regulament tehnic” (RT) și deciziile
STUDIU PRIVIND IMPLICAȚIILE CODULUI DE PUNCTAJ FIG ASUPRA COMPOZIȚIILOR EXERCIȚIILOR LA SOL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Mihaela Cristina Manos () [Corola-journal/Journalistic/247_a_533]
-
bănuiala că mulți știu, nu și lexicografii români, adică acei lingviști care ar trebui să se preocupe de soarta dicționarelor la noi. Avem, desigur, mai multe decât înainte de1989, de toate felurile, dar nu suficiente și, mai ales, nu aduse periodic la zi. Exemplul Larousse ar trebui să le dea insomnii. Cu șase luni înainte de sfârșitul anului, Larousse, ca de altfel toate dicționarele din lume, publică ediția pe anul care urmează. La a suta aniversare, Petit Larousse illustré, prezent în două
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
interzis pricinuite de personalul firmei era posturile celei de a doua rețele ca reciclării, America s-ar fi înecat sub deosebit de mic, acesta fiind supus mărime de TV din SUA, solicitat să gunoiul pe care și l-ar fi produs... periodic la vaccinări speciale și la arate poziția Asociației Americane a Până să se ajungă însă ca dese controale medicale. Ca să Ortodonților, președintele acesteia magistrații să considere că la mijloc demonstrăm lipsa pericolelor am a afirmat textual că brackeții fusese un
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
Din păcate, dl Const. Schifirnet nu-și cunoaște îndatoririle de editor. Nu a menționat, la sfîrșitul articolelor, cum se cuvenea obligatoriu, locul și data primei apariții a articolelor antologate și, firește, nu a colaționat textul din volume cu cel din periodice, semnalînd, unde e cazul, deosebirile. Notele au, ca de obicei în edițiile d-lui Schifirnet, fizionomia unei fișe enciclopedice, nefăcînd referire la aprecierile din text (Ce utilă ar fi fost, de pildă, o astfel de nota la articolul lui Goga
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
natură estetică și morală apărea atunci, după cum apare și acum, ca urmare a întreruperii unei evoluții firești a procesului creator. Cuvintele de început ale Manifestului de acum aproape șase decenii par potrivite auzului nostru: Se dezbate de cîtva timp în periodicele românești, care militează pentru atitudini, o problemă de supremă importanță și gravitate, sub semnul crizei care a mai bîntuit în trecut, aproape în aceleași limite, deși părea că fericite soluții de acum cîteva decenii nu vor mai putea fi tăgăduite
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
menține de facto, precum sub cel mai însemnat mijloc al său de protecție, ea nu alcătuia altceva decît o diversiune, în pragul descompunerii sistemului comunist. Corespondentul în doctrină estetică al unei atari atitudini a fost protocronismul, promovat în speță de periodicele cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca și: "O mentalitate confuză și
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Șincai, pentru ca, după o întrerupere a studiilor (semn de răsfăț!), să absolve Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București în 1912. A fost unul din cei mai apropiați colaboratori ai lui C. Rădulescu-Motru. În 1908 devine secretar la periodicul filosofului, Noua Revistă Română, funcție pe care o va ocupa pînă în 1916. Această activitate îi prilejuiește cunoașterea apropiată a lumii literare și științifice a timpului. În 1919 va fi secretar de redacție al altei reviste conduse de Rădulescu-Motru, Ideea
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
e "cea mai teribilă aberație" a zilelor noastre. Dl Codrescu nu se încurcă însă cu astfel de aprecieri îndreptățite și scrie de zor cu numele său sau cu pseudonime (Adolf Crivăț Vasile, Adolf Vasilescu, Vasile Al. Marian, V.A.M.) în periodicul legionar Puncte cardinale, fiind acolo doctrinarul prin excelență. Și-a adunat aceste texte doctrinare legionare în două precedente volume (Spiritul dreptei. Între tradiție și actualitate și Exerciții de "reacționarism". Între zóon politikón și homo religiosus) și acum revine cu al
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
prevenea pe profesorul de estetică de faptul că "însuși Nichifor Crainic a primit de la mine o serie de scrisori prin care ceream să nu limiteze programul Gîndirii la "spiritualitatea ortodoxă"" cerîndu-i lui Vianu să rectifice, într-o notă dintr-un periodic românesc, această abuzivă anexare. Deosebirea aceasta de principii va izbucni, la tonalitatea știută, în timpul războiului, cînd gîndiriștii ortodoxiști îi reproșau lui Blaga tocmai abaterea de la ortodoxie și ortodoxism în opera sa filosofică. Așadar, încă o dată, ce caută Lucian Blaga printre
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
a prepoziției pe: "o societate non-profit, cică, pre numele-i Consorțiul Pro-Arieșeni" (AC 27, 1999, 3). Destul de puternic marcate stilistic sînt și schimbările de topică, modificările ordinii tipice a cuvintelor, inversările arhaice. Mai multe exemple - culese în ultima vreme din periodice diferite dar din rubrici asemănătoare (de informații de culise, pentru tineret, din muzică, sport, din viața vedetelor etc.) - conțin grupuri nominale în care adjectivul posesiv precedă substantivul determinat: "surprins și analizat pe larg la vremea respectivă de B.G. în a
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
poezie, exegeze, traduceri - toate selectate cu gust sigur. Avantajul Norilor - ce ar arăta în variantă de hîrtie ca o carte groasă - e că revista are destul spațiu pentru a publica integral texte lungi, ce n-ar încăpea în paginile unui periodic obișnuit. Astfel, datorită lui Ștefan Bălan, am putut citi piesa Apocalipsa gonflabilă de Saviana Stănescu, lectură ce ne-a dovedit că Premiul Uniter 1999 e deplin justificat și că numele Savianei Stănescu, alături de cel al lui Vlad Zografi, se situează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
și transmisă prin biografia eminesciană datorată lui Călinescu (1932) - că acest amor a fost unul oarecare și exagerat în viața poetului. Se credea că Veronica îl asalta cu amorul ei interesat pe poet și că acesta rezista tenace, neacceptînd decît periodic asalturi amoroase. Dar de marșat, cu inima toată deschisă, n-ar fi marșat deloc. La aceasta a contribuit și acutul dezechilibru dintre corespondența - cunoscută - dintre cei doi. Erau știute 48 de scrisori ale Veronicăi și numai 18 (dintre care trei
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
cultura europeană (Anna de Noailles, Martha Bibescu, Eugen Ionescu ș.a.), iar, în final, câteva pagini cu caracter confesiv, în fapt, mai vechi însemnări diaristice publicate în 1997 de Editura Dacia sub titlul Ora oglinzilor. Textele critice au apărut fie în periodicele Tribuna, Secolul XX și Viața Românească, fie în volume ca Însemnări critice, Scriitori contemporani, Engrame sau În cunoștință de cauză (volum care conține texte difuzate la posturile de radio "Europa Liberă", "BBC" și "Deutsche Welle". Relectura "însemnărilor" lui I. Negoițescu
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
voie să meargă la toaletă. Era forma familiei de a trăi emoțiile. Toaleta din casă aparținînd chiriașilor din aripa respectivă, noi o foloseam pe cea din curte, una veche, țărănească, și care, într-un oraș încă fără canalizare, trebuia vidanjată periodic. Șeful echipei i-a ordonat unuia dintre ofițeri s-o însoțească pe mama. N-aveam nevoie de imaginație ca să-mi dau seama că mama va renunța și se va întoarce de la jumătatea drumului. Așa a și făcut. Ne-a sărutat
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
faptul că G. Călinescu a publicat prima dată poemul Memento mori, în România literară din anul 1932. Era firesc ca o asemenea publicație periodică să urmărească viața revistelor care se imprimau atunci. Textul nostru poate afirma că dintre cele trei periodice bucureștene, apărute aproximativ atunci, România literară a arătat un constant interes recenzîndu-le dintr-o perspectivă critică. Dacă în paginile Universului literar asemenea preocupări erau atunci întîmplătoare, în revista condusă de către Cezar Petrescu s-a acordat o importanță maximă periodicelor literare
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
trei periodice bucureștene, apărute aproximativ atunci, România literară a arătat un constant interes recenzîndu-le dintr-o perspectivă critică. Dacă în paginile Universului literar asemenea preocupări erau atunci întîmplătoare, în revista condusă de către Cezar Petrescu s-a acordat o importanță maximă periodicelor literare. Ele au fost sistematic recenzate, sub semnătură, ceea ce pretindea răspunderea afirmațiilor. Între prezentatorii acestei rubrici reamintim pe Septimiu Bucur, practic titularul rubricii, apoi pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-au ocupat
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
pe 2002. R.: Cu ce bani se tipărește, totuși, revista? Cît scoateți din vînzarea ei? Ar fi bine dacă acestea ar fi cunoscute cititorilor noștri. Spuneți-le! N. M.: Deși România literară are, probabil, cel mai mare tiraj al unui periodic cultural din țară, nu poate trăi exclusiv din vînzare. Să vă explic de ce. Tirajul maxim, în 2001, a bătut spre 8.500 de exemplare. Cel minim, la care am coborît în decembrie, din rațiuni economice, nu din pricina retururilor, este de
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
reclamă de carte, de pildă, a unor edituri, cum publicăm și noi de la Polirom sau Humanitas, este ,,văzută" de un procent infim din cititorii unui ziar de mare tiraj; acel procent se află foarte aproape de numărul de cititori ai unui periodic cultural, ca al nostru. R.l. reflectă opțiunile unui grup de cititori cultivați și care, de exemplu, lucrează pe computer, sau posedă carduri bancare, așa încît reclame precum cele din domeniul informatic ori bancar își găsesc în R.l. cititorii ideali. Eu
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
în aceste condiții? N.M.: Sper și eu, ca noi toți, într-o minune, deși îmi aduc bine aminte de versurile lui Grigore Alexandrescu. Pe cînd prezentam revistele culturale la emisiunea mea de la Protv, am descoperit cu oarecare uimire că numărul periodicelor culturale din țară e mai mare decît îmi închipuiam: în jur de o sută. O medie de 2-3 pe județ. Aceste periodice apar cu greutăți ușor de presupus. Dovadă periodicitatea neregulată, numerele duble, triple sau cvadruple, întîrzierile de luni și
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]