546 matches
-
necesitățile identitare și nu spre exigențele științei istorice. Era convins că "nici un popor nu va sacrifica trecutul său, eroii săi, momentele sale de înălțare, în schimbul unei științe puțin sigure"285. Dând o mare importanță conștiinței naționale, el schița o altă periodizare a istoriei contemporane. Descoperea astfel că momentul-cheie al evoluției românilor după 1821 nu putea fi decât domnia "marelui rege" Ferdinand, cel care "începe o nouă carte în viața poporului nostru"286. În redactarea lui Ion S. Floru se pot identifica
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost astfel complet anulată, ca sens și ca informație, o dată cu actorii, locațiile și evenimentele consacrate inclusiv ziua de 1 decembrie 1918. Următorul capitol era inedit pentru istoriografia interbelică: "România între 1918-1923". Manualele "capitaliste" anterioare nu justificau o astfel de periodizare, nici decupajele similare, ale anilor 1923-1929, 1929-1933, 1933-1940. Dar noua cronologie se construia în funcție de revoltele claselor muncitoare, încheiate cu momentele de triumf din 6 martie 1945 și 30 decembrie 1947302. Insistent denigrată, Unirea era văzută doar ca un prilej de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
informație istorică. După epoca rolleriană, manualul de gimnaziu a fost asumat temporar de Dumitru Almaș, în echipă cu Gh. Georgescu-Buzău și cu Aron Petric. Ei au pus în pagină un ton mai puțin violent, mai persuasiv. Au operat și noi periodizări, prin care debutul "orânduirii capitaliste" se deplasa spre 1848. Într-o accepție mult mai înțelegătoare, participarea României la un "război imperialist" și epopeea revoluției socialiste din Rusia nu mai contraveneau unirii Transilvaniei cu România, plasată acum în contextul frecventelor mișcări
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la ediția I). 285 Ibidem, p. 10. 286 Ibidem, p. 11. Această sugestie nu a avut urmări semnificative în istoria de uz școlar a epocii, dar se va regăsi parțial cu o altă argumentație și din alte rațiuni în noua periodizare a istoriei românilor, impusă în manualele de istorie din anii '70. 287 Ibidem, p. 339. 288 Ibidem, p. 349. 289 Ibidem. Anticipând retroactiv gestul ardelenilor, un alt autor scria că "regele Ferdinand intră la 1 Decembrie 1918 în București ca
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
românească, dorind cu orice preț să mențină bunele relații cu patria sa natală, Germania. Comentând moartea regelui Carol în 1914, văzută ca un moment de eliberare, eveniment cu care, de altfel, el își încheie istoria Bucureștilor de altădată, după o periodizare personală („Cu moartea regelui Carol se încheie perioada istorică ce poartă numele de «Bucureștii de altădat㻓), el face câteva observații demne de reținut privitoare la contradicțiile tragice care i-au minat viața monarhului din familia Hohenzollern, la începutul și la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
9. Exemplul 2 3.10. Intuiția 2 3.11. Învățarea activă 2 3.12. Învățămîntul atractiv 2 3.13. Jocul 2 3.14. Libertatea în educație 2 3.15. Munca manuală. Meseriile 2 3.16. Odihna activă 2 3.17. Periodizarea vîrstelor 2 3.18. Școala amplasată departe de locuințele omenești 2 3.19. Teoria contractualistă 2 3.20. Utilitatea cunoștințelor 2 CAPITOLUL 4. CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN GÎNDIREA PEDAGOGICĂ A LUI JEAN-JACQUES ROUSSEAU 2 A Aptitudini 2 B Bunătatea originară a
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
copilului 2 E Educația negativă 2 E Educația femeii 2 F Familia 2 I Interdisciplinaritatea 2 I Intuiția 2 Î Învățarea activă 2 L Libertatea 2 M Manualele școlare 2 M Materiile de studiu 2 P Pedepsele naturale 2 P Periodizarea educației 2 R Respectarea particularităților de vîrstă și individuale 2 S Scopul educației 2 CAPITOLUL 5. MOMENTUL ROUSSEAU ÎN EVOLUȚIA PEDAGOGIEI 2 5.1. Contribuția lui Rousseau la dezvoltarea pedagogiei 2 5.2. Germania 2 5.3. Elveția 2 5
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
asupra mișcării romantice de la începutul secolului al XIX-lea. Operele marilor pedagogi ai lumii nu constituie doar repere istorice izolate, studiate numai de dragul cunoașterii istoriei pedagogiei. Studiul acestor opere este important deoarece autorii lor sînt precursorii pedagogiei moderne. Idei precum: periodizarea vîrstelor, învățarea prin intuiție, conformitatea educației cu vîrsta elevilor, organizarea învățămîntului pe clase și lecții, principiile didactice, individualizarea instruirii și multe altele nu aparțin epocii moderne, ci înaintașilor ei. Analizînd educația și principiile sale, Jean-Jacques Rousseau a pus în lumină
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
asupra dezvoltării ulterioare a acestei științe. Opera lui continuă și acum să genereze teme de profunde și actuale meditații pedagogice. Jean-Jacques Rousseau a îmbogățit conținutul pedagogiei cu idei noi despre scopul educației, necesitatea și conformitatea educației cu natura copilului, despre periodizarea pe vîrste. Foarte multe din ideile lui nu numai că și-au păstrat actualitatea de-a lungul vremii, dar astăzi aplicarea lor în școală este mai importantă decît oricînd dacă dorim să obținem performanțe superioare de la elevii noștri. Idei ca
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
au păstrat actualitatea de-a lungul vremii, dar astăzi aplicarea lor în școală este mai importantă decît oricînd dacă dorim să obținem performanțe superioare de la elevii noștri. Idei ca: respectarea particularităților de vîrstă și individuale, valorificarea aptitudinilor copilului, învățarea activă, periodizarea educației în conformitate cu treptele de vîrstă ale copilului, educația neautoritară, învățarea prin descoperire, stimularea curiozității epistemice, lupta împotriva prejudecăților, pentru libertate și demnitate umană sînt astăzi foarte actuale. În articolul intitulat "Jean-Jacques Rousseau, Ideile sale pedagogice și critica acestora", apărut în
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cealaltă"96. Pentru ca elevul să se recreeze cu adevărat este necesară respectarea unor condiții: activitatea aleasă ca recreație să fie făcută cu plăcere de către elev, în acest scop preceptorul avînd datoria de a cunoaște temperamentul și aptitudinile elevului. 3.17. Periodizarea vîrstelor Înaintea lui Rousseau, periodizarea vieții omului și respectiv precizarea cunoștințelor ce trebuie transmise în fiecare etapă au constituit preocuparea unor autori ca Platon, Aristotel, Comenius. Periodizarea lui Rousseau se apropie foarte mult de cele făcute de Platon și Comenius
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
se recreeze cu adevărat este necesară respectarea unor condiții: activitatea aleasă ca recreație să fie făcută cu plăcere de către elev, în acest scop preceptorul avînd datoria de a cunoaște temperamentul și aptitudinile elevului. 3.17. Periodizarea vîrstelor Înaintea lui Rousseau, periodizarea vieții omului și respectiv precizarea cunoștințelor ce trebuie transmise în fiecare etapă au constituit preocuparea unor autori ca Platon, Aristotel, Comenius. Periodizarea lui Rousseau se apropie foarte mult de cele făcute de Platon și Comenius. Spre deosebire de aceștia, el se oprește
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
scop preceptorul avînd datoria de a cunoaște temperamentul și aptitudinile elevului. 3.17. Periodizarea vîrstelor Înaintea lui Rousseau, periodizarea vieții omului și respectiv precizarea cunoștințelor ce trebuie transmise în fiecare etapă au constituit preocuparea unor autori ca Platon, Aristotel, Comenius. Periodizarea lui Rousseau se apropie foarte mult de cele făcute de Platon și Comenius. Spre deosebire de aceștia, el se oprește cu precizările privind educația la vîrsta de 20 de ani, cînd Émile urma să se căsătorească. Platon concepe desfășurarea educației pe următoarele
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de ani primeau o pregătire filosofică, studiau aritmetica, astronomia, geometria, muzica și retorica. De la 35 la 50 de ani puteau primi sarcini în stat, dar numai după 50 de ani erau considerați bine pregătiți pentru conducerea statului. Aristotel propune următoarea periodizare: • pînă la 7 ani educația în familie, urmînd să fie stimulate curiozitatea și activitatea intelectuală a copiilor; • de la 7 ani pînă la pubertate educația publică, în care elevii învățau scrisul, cititul, gramatica, muzica, gimnastica și desenul; • de la pubertate pînă la
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
publică, în care elevii învățau scrisul, cititul, gramatica, muzica, gimnastica și desenul; • de la pubertate pînă la 21 de ani educația științifică superioară, constînd în studierea literaturii, istoriei, filosofiei, politicii, fizicii, științelor naturale și științei militare. În Pampaedia, Comenius realizează o periodizare a întregii vieți a omului, fiecărei vîrste corespunzîndu-i o școală: • școala prenatală; • 0-6 ani școala maternă (școala primei copilării); • 6-12 ani școala copilăriei; • 12-18 ani școala adolescenței; • 18-24 ani școala tinereții; • de la 24 de ani începe școala maturității, fără delimitare
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în a transmite virtutea sau adevărul, ci în a păzi inima de viciu și spiritul de eroare. Dacă ați putea să nu faceți nimic și să nu lăsați nici pe alții să facă ceva."141 Principiul educației conform naturii și periodizarea pe care a realizat-o l-au condus pe Rousseau la ideea educației negative. Încrezător în perfecțiunea inițială a omului, el credea că acesta s-ar putea dezvolta fără intervenții din afară. Însușirile native ale omului se dezvoltă bine dacă
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dar numai pînă în momentul în care nu pune în pericol viața copilului sau nu-i produce acestuia traumatisme grave. Rousseau pare să piardă din vedere faptul că elevul său ar putea deveni o victimă a acestor pedepse naturale. P Periodizarea educației "Omul, în general, nu e făcut să rămînă totdeauna în starea de copilărie. Iese din ea la momentul prescris de natură, iar acest moment de criză, deși foarte scurt, are influențe de lungă durată."196 Natura urmează o ordine
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de copilărie. Iese din ea la momentul prescris de natură, iar acest moment de criză, deși foarte scurt, are influențe de lungă durată."196 Natura urmează o ordine invariabilă în dezvoltare. Rousseau a încercat să urmeze această ordine, preconizînd principiul periodizării educației în conformitate cu treptele de vîrstă ale copilului. Stabilirea acestei periodizări, care respectă dezvoltarea naturală a copilului din punct de vedere fizic și intelectual, a reprezentat una din cele mai importante contribuții ale autorului la dezvoltarea ulterioară a științei pedagogice. Problema
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
iar acest moment de criză, deși foarte scurt, are influențe de lungă durată."196 Natura urmează o ordine invariabilă în dezvoltare. Rousseau a încercat să urmeze această ordine, preconizînd principiul periodizării educației în conformitate cu treptele de vîrstă ale copilului. Stabilirea acestei periodizări, care respectă dezvoltarea naturală a copilului din punct de vedere fizic și intelectual, a reprezentat una din cele mai importante contribuții ale autorului la dezvoltarea ulterioară a științei pedagogice. Problema dezvoltării stadiale a copilului mai fusese abordată înaintea lui Rousseau
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a copilului din punct de vedere fizic și intelectual, a reprezentat una din cele mai importante contribuții ale autorului la dezvoltarea ulterioară a științei pedagogice. Problema dezvoltării stadiale a copilului mai fusese abordată înaintea lui Rousseau de Comenius (a cărui periodizare a rămas valabilă, în linii generale, pînă azi), Locke, Hélvétius. Numai Rousseau însă a intuit, a analizat și explicat, pînă la un punct, conținutul contradictoriu al acestei dezvoltări. Dacă ceilalți autori vorbeau numai de evoluția oarecum lineară și cantitativă, el
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
punct, conținutul contradictoriu al acestei dezvoltări. Dacă ceilalți autori vorbeau numai de evoluția oarecum lineară și cantitativă, el introduce un criteriu calitativ pentru a determina perioadele de dezvoltare, considerînd dezvoltarea infantilă din punctul de vedere al maturizării funcționale. Deși această periodizare este discutabilă din multe puncte de vedere, importantă este încercarea autorului de a așeza la baza ei criterii filosofice și psihologice. Etapizarea lui corespunde doar parțial evoluției ființei umane, în sensul că anumite dimensiuni ale personalității se formează mai mult
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
îl are profesorul în procesul instructiv-educativ. Criticabilă este și teoria pedepselor naturale, deoarece nu ține cont de faptul că, lăsîndu-l pe copil să facă experiențe și să tragă singur concluzii este periculos, el putînd cădea victimă "pedepselor naturii". Deși ideea periodizării vîrstelor este una din cele mai importante contribuții ale lui Rousseau, și aceasta este susceptibilă de obiecții în detaliu, deoarece este separată dezvoltarea gîndirii de cea a simțurilor și a vieții afective, pentru ca pornind de aici să separe educația intelectuală
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
datorat mai ales necunoașterii copilului. Deși o serie de pedagogi atrăseseră atenția asupra particularităților copilăriei, ei doar o "ghiciseră", cunoașterea științifică nefiind posibilă decît în urma cercetărilor psihologiei experimentale. Totuși, nici el nu merge mult mai departe cu cercetările, păstrînd atît periodizarea propusă de Comenius, cît și caracterizările etapelor copilăriei întîlnite la predecesorii săi. Stabilește un paralelism între viața individuală și evoluția omenirii. Etapele de dezvoltare ale ființei umane corespund unor stadii ale dezvoltării societății. În primii șase ani ai vieții copilul
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din Buda XE "Buda" ” (În catalogul de subiecte narative). Ibidem, p. 349. Ibidem, p. 350. Ibidem. Ilustrată, de exemplu, de cunoscuta piesă folclorică „Soarele și luna”. Pentru interdicția incestului, vezi și Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, op. cit., pp. 237-238. Necesitatea revizuirii periodizării istoriei României se impune nu doar din nevoia firească a sincronizării ei cu istoria generală, ci și din rațiuni ținând de Însăși substanța epocilor istorice. Indiferent de criteriul de la care plecăm În această periodizare - fie el economic, evenimențial, cultural sau
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ghinoiu, op. cit., pp. 237-238. Necesitatea revizuirii periodizării istoriei României se impune nu doar din nevoia firească a sincronizării ei cu istoria generală, ci și din rațiuni ținând de Însăși substanța epocilor istorice. Indiferent de criteriul de la care plecăm În această periodizare - fie el economic, evenimențial, cultural sau de mentalitate - este limpede că secolele XVII-XVIII (poate chiar a doua jumătate a veacului al XVI-lea) reprezintă În mod cert altceva În istoria spațiului românesc, În raport cu lumea medievală desfășurată anterior, ceea ce ar justifica
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]