544 matches
-
inconștient istoriografic? Să rămânem cu exemplele la Antichitate: de ce este oare întreținută ficțiunea unui corpus închis al autorilor presocratici, în ciuda caracterului ireductibil al celor circa o sută de persoane înrolate în această armată haotică, dintre care unele nici măcar nu aparțin periodizării revendicate? De ce oare Platon nu-l citează niciodată pe Democrit în operele sale complete, de vreme ce întreaga lui operă poate fi interpretată ca o mașină de război îndreptată împotriva materialismului? Cum se explică faptul că nu-i niciodată exploatată informația dată
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în care sunt folosiți. Geschichte se referă la succesiunea faptelor obiective ce se înregistrează în cadrul unui proces a cărui istoricitate este dată de propria-i desfășurare. Historie înseamnă cronologia ca disciplină auxiliară a istoriei, cu alte cuvinte stabilirea datelor și periodizarea istoriografică a succesiunii, și nu succesiunea în sine (Geschichte), ca simplă înșiruire de evenimente exterioare. La rândul lui, termenul de Historik desemnează investigația asupra naturii cercetării istorice și, în accepțiunea lui Johann Gustav Droysen 1, poate fi echivalat cu o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
când a început să se desprindă de manifestările religioase. În al treilea rând, după ce am definit conceptul de filozofie, au să rezulte atât acea "imagine de ansamblu" amintită mai sus, cât și "împărțirea cursului acestei istorii în perioadele necesare" o periodizare ce "trebuie să înfățișeze istoria ca un întreg ce progresează organic, ca un tot unitar și rațional, singurul grație căruia istoria însăși dobândește demnitatea unei științe" (s.n.).129 Sublinierile din fraza anterioară au menirea de a pune în evidență faptul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
strecurată în această paranteză este grăitoare în sine pentru demersurile diferite ale celor doi filozofi: tipologiile de factură pozitivistă trimit la o continuitate a formelor pe care le iau conținuturile condiționate individual, spațio-temporal și cultural în cazul lui Dilthey, pe când periodizările de esență (supra)istorist-romantică "trebuie să înfățișeze istoria ca un întreg ce progresează organic, ca un tot unitar și rațional", asigurând astfel o continuitate a conținuturilor în cazul lui Hegel. De altfel, am relevat această distincție și-n primul capitol
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
socialistes français et le petit commerce, "Le Mouvement social" nr. 114, ianuarie-martie 1981, pp. 57-70, precum și E. Simmer, La politique de la social-démocratie allemande vis-à-vis de l'artisanat à la fin du XIXe siècle, același număr, pp. 105-124. 32 Urmăm aici periodizarea propusă de J. Droz în introducerea sa la Histoire générale du socialisme, op. cit., pp. 10-12. 33 E. Bernstein, Les Présupposés du socialisme, prima ediție în 1899. Publicată la Ed. Stock în 1900, sub titlul Socialisme théorique et social-démocratie pratique, reeditată
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind să fie diferite la autori, diferite mai ales după depășirea stadiului de creștere; - ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
adaptarea funcțională și morfologică a organismului la eforturi intense „Principiile antrenamentului sportiv reprezintă teze sau norme cu caracter general ce dirijează întreaga activitate de antrenament sportiv”. După D. Harre (1973) citat de A. Dragnea, aceste principii sunt: accesibilității, efortului continuu, periodizării și structurării ciclice a efortului, participării conștiente, sistematizării, intuiției, individualizării, însușirii temeinice. L. P. Matveev, A. D. Novikov (1980) citați de A. Dragnea sistematizează principiile în generale și metodice, cele metodice fiind: participării conștiente, intuiției, accesibilității și individualizării; sistematizării; creșterii treptate
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
Nichifor Coțcarul și Amintiri, "în stilul lui Rabelais din Pantagruel", cu viziuni "de un enorm comic" și galeria unor "drăcoși de moldoveni", formând întrutotul o "lume originală", pentru prima oară zugrăvită de cineva. Opera lui Creangă permite, după N. Iorga, periodizarea în două etape creatoare, descriind o evoluție în felul de a contura psihologii, din gesturi și vorbe cu tâlc. Amintirile produc un reviriment și un apogeu remarcabil, "plin de expresii locale, dar de o perfectă sinceritate nemeșteșugită, de un pitoresc
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ulterioare, pe termen mediu și lung, pot fi încadrate în categoria megaevenimentelor. Acestea reprezintă procese/fenomene cu valențe de prag geopolitic, capabile să separe intervale de timp cu diferite caracteristici politico-istorice, jucând astfel un rolul de sistem de referință în periodizarea timpului geopolitic. În tipologia megaevenimentelor poate fi inclusă crearea statului Israel în 1948, moment decisiv pentru evoluția ulterioară a raporturilor de forțe în spațiul arab și cu consecințe dramatice în planul relațiilor conflictuale regionale ce au avut loc în deceniile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
spirit. Filosofii ionieni se fac ecoul descrierilor lui Thales din Milet și al principiilor sale de integrare și dezintegrare periodică a Cosmosului, anticipînd teoria lui Heraclit din Efes. Acesta din urmă va introduce în secolul al V-lea î.e.n. o periodizare a marilor cicluri, prin aplicarea mă-surii generațiilor umane. Heraclit, pentru care lumea este "un foc veșnic viu", supune umanitatea unui ciclu de 10.800 de ani. Ulterior, inspirat de teoriile lui Pitagora și ale școlii pitagoreice, Empedocle distinge pa-tru
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
istoriei, chiar dacă subzistă diferențe fundamentale. Istoria este împărțită în trei vîrste, sau epoci mari: era Tatălui, a creației inocente, era Fiului, a răscumpărării și era Sfîntului Duh, sau cea a sanctificării. Ele sunt rezumate în simbolul Crezului. Unii adaugă alte periodizări, după numărul evangheliștilor (patru), după zilele Creației (șapte) ș.a. Important este că odată cu venirea Fiului, lumea a intrat într-un timp nou, timpul cristic, care e veșnic și reunește cele trei vîrste indicate anterior. Aceasta este "plinirea vremii" la care
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
considerate decît devieri pasagere de la norma visată a stabilității. În secolul al XVI-lea, francezul Jean Baudin reproduce conceptul lui Platon în Tra-tatul său despre Republică, elaborînd o teorie a "revoluțiilor", prin aplicarea la cîmpul politic a unei schițe de periodizare ciclică. Dar și în acest secol, domeniul economic și financiar pare să rămînă pentru spiritele vremii sub pecetea timpului linear al Providenței. Un veac mai tîrziu, în timp ce Descartes nega istoria în profitul rațiunii, iar aritmetica politică ia avînt, circulația mărfurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și literatura nouă, o parte din acestea fiind tipărite sau xeroxate în volum. Filolog, psiholog, dialectolog, istoric și critic literar, poet și folclorist, publicist și chiar politician, Ovid Densusianu aparține acelor învățați care șterg frontierele dintre discipline. Putem încerca o periodizare a activității sale multilaterale: prima etapă, cuprinsă între anii 1895 1905 etapa activității de tinerețe, etapa a II-a între anii 1905-1915 și perioada de tranziție spre deplina maturitate în activitatea sa și etapa a III-a: 1915-1938 etapa deplinei
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
motive cunoscute, structura sistemului de învățământ românesc nu a ținut pasul cu evoluția firească a achizițiilor din domeniul psihologiei învățării. Reintrarea în sincronie presupune o nouă formă de organizare a vârstelor școlare concretizată în introducerea ciclurilor curriculare. Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale școlarizării care au în comun obiective specifice și grupează mai mulți ani de studiu, aparținând uneori de niveluri școlare diferite. Aceste periodizări ale școlarității se suprapun peste structura formală a sistemului de învățământ, cu scopul de a focaliza obiectivul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
presupune o nouă formă de organizare a vârstelor școlare concretizată în introducerea ciclurilor curriculare. Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale școlarizării care au în comun obiective specifice și grupează mai mulți ani de studiu, aparținând uneori de niveluri școlare diferite. Aceste periodizări ale școlarității se suprapun peste structura formală a sistemului de învățământ, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape școlare și de a regla procesul de învățământ prin intervenții de natură curriculară. Introducerea ciclurilor curriculare se exprimă la
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
drept statului 379. Exclusivismul celor trei orașe, care au urmărit doar asigurarea monopolului și a privilegiilor proprii, au dat puterii suverane posibilitatea de a restabili echilibrul cu reprezentanții stărilor privilegiate. Nobilimea și clerul se vor uni cu principele contra burgheziei. Periodizarea în evoluția Țărilor de Jos, bazată pe modificările pe care le-a suferit instituția Adunărilor de stări, cuprinde: perioada "franceză" (1363-1477), incluzând acțiunea unificatoare a lui Filip cel Bun și centralizarea din timpul domniei lui Carol Temerarul (1467-1477); perioada domniei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Al. Herlea raportează activitatea dietală unor criterii care, în fond, corespund. Istoricul maghiar pornește în studiul instituției Adunărilor de stări ale Principatului de la Dieta din Sighișoara (29 august 1540). Într-un mod asemănător procedează și Al. Herlea, care propune o periodizare ce relevă același punct de vedere. El analizează separat dietele din timpul domniei lui Zápolya și include Dieta de la Sighișoara în perioada "principatului autonom sub domnia principilor". Autorii afirmă și susțin prioritatea instituției Dietale, față de alte instituții, în organizarea Transilvaniei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
condiții, sfîrșitul secolului al XIX-lea avea să vadă triumful gîndirii neoclasice și al școlii marginaliste. E de reținut totuși faptul că o carte de succes din 1960, Etapele creșterii economice, de W. W. Rostow, se atașează acestei poziții de periodizare a dezvoltării economice. 2.1.2. Karl Marx Întreaga operă a geniului mînios german este o reacție împotriva gîndirii economice dominante din epoca sa. Dar această operă conține, de asemenea, diverse omagii și împrumuturi din marii clasici, mai ales din
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
exemplu în acest sens este oferit de Raymond Jean, autor al romanului Mademoiselle Bovary (Actes Sud, 1991), plăsmuire despre viața fiicei Emmei lui Flaubert. În Dictionnaire des genres et notions littéraires (Nourissier et all., 2001), Pierre-Marc de Biasi realizează o periodizare a evoluției noționale a intertextualității, într-un (extins) articol de dicționar. Funcția intertextualității ar fi consideră cercetătorul operei lui Flaubert în termenii criticii genetice aceea de a elucida procesul prin care orice text se poate citi ca integrare sau transformare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
1996. Printed in ROMANIA CAMELIA GRĂDINARU Discursul filosofic postmodern Cazul Baudrillard Cuvânt înainte de Maria CARPOV INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 9 Introducere / 19 Partea I. Cartografieri ale postmodernismului / 25 Capitolul 1. O posibilă "arheologie" a postmodernismului / 27 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? / 27 1.1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism / 45 1.2.2. Câteva exemple / 49 1.2.3. "Cotitura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodern Cazul Baudrillard Cuvânt înainte de Maria CARPOV INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 9 Introducere / 19 Partea I. Cartografieri ale postmodernismului / 25 Capitolul 1. O posibilă "arheologie" a postmodernismului / 27 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? / 27 1.1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism / 45 1.2.2. Câteva exemple / 49 1.2.3. "Cotitura" postmodernă / 53 1.3. Periodizări ale fenomenului în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism / 45 1.2.2. Câteva exemple / 49 1.2.3. "Cotitura" postmodernă / 53 1.3. Periodizări ale fenomenului în spațiul românesc (Există un postmodernism românesc? Repere periodizatoare) / 59 Capitolul 2. Disputa dintre moderni și postmoderni / 65 2.1. Cum se poate obține o "definiție" a postmodernismului? / 65 2.2. Postmodernism sau/și postmodernitate? / 67 2.2
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu poate avea loc decât contextual, în micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la bun început un paradox, deoarece introduce în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la bun început un paradox, deoarece introduce în discurs un instrument care aparține modernismului (proiectul de periodizare, de distingere, triere, ordonare etc.), instrument ce ar trebui aplicat fenomenului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]