277 matches
-
copilul zicând: „Primiți de la noi un cin Și de la Dumnezeu un creștin.” Nașii oferă o traistă plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa solicită bacșis (bani) și ia covățica cu apă și o răstoarnă la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ce mult se supără bunicii când Tinuța e murdară și bolnavă. Broscuța de la lift Da’ vreau și eu să mă joc cu avionul acela roșu. Ce, numai tu? Și, la urma-urmelor, fetițele se joacă cu păpuși, tigăi și linguri, cu pernuțe și cearceafuri, iar nu cu avioane. Astea sunt numai pentru băieți. S-o crezi tu! Ce, astăzi nu sunt și inginere și aviatoare și șoferițe și tractoriste? Uite că sunt. Așa că, orice ai spune tu, am chef să mă joc
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și a început să citească ceva, iar copiii, în camera lor, s-au mai jucat un pic. Când a sosit ora de culcare, și-au făcut pătucurile și, țuști! Sub pătură. Sorina se simțea tare obosită. Când puse căpșorul pe pernuță, i se păru că începe să plutească, mai întâi, prin cameră, după aceea prin tot apartamentul iar, mai apoi, pătuțul seamănă cu un covor năzdrăvan care - ca în poveștile vechi - unduia peste case, peste văi și dealuri. Era gata-gata să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-o fi ea, mama, acum? N-o cunoaște. Păcat! Însă, pentru el, Cuțulache e și mamă, și frate și prieten mai mare. Unde să-l găsească? Ce-ar fi să urce scara ce duce în pod? Zis și făcut! Din pernuțele moi ale labelor își scoate unghiile ascuțite și, iată, a și ajuns sus. Simte în nări un miros puternic. Nu știe precis ce este, dar parcă i s a făcut foame. Și, doar, abia a terminat de mâncat laptele din
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
putea să spună ce anume dorește. Ca la o comandă misterioasă, ochii i-au devenit mai ageri, mustățile au început să-i freamăte, spinarea îi este ca un arc și, iată, unghiile i-au ieșit, parcă, și mai mult din pernuțele pufoase ale labelor. Ochii lui Cuțulache l-au zărit. Privindu-i, Motănel îi și înțelege: „Rămâi acolo unde ești. Și, mai ales, încearcă să nu faci zgomot. Acum-acum...” Un fâșâit se-aude, deodată, din locul în care este câinele. Ba
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
gânsacul, de cum au văzut vietatea cea mică și ciudată, au dat semne de mare nedumerire, la început, apoi chiar de frică. Iar pisicul s-a gândit că trebuie să fie pregătit să înfrunte orice pericol, așa că și-a scos din pernuțele ca de pluș - unghiile bine ascuțite, urmând ca, la momentul potrivit să treacă la atac. Câinele, însă, a mârâit scurt o dată, asta voind să însemne: „Dacă jivina e pusă pe rele, am eu ac de cojocul ei!” Apoi s-a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cînd nu este pace, zice Domnul Dumnezeu." 17. Iar tu, fiul omului, întoarce-ți privirile împotriva fiicelor poporului tău, care proorocesc după gustul inimii lor, și proorocește împotriva lor! 18. Spune: "Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Vai de cele ce cos pernuțe pentru subțiori, și fac măhrame pentru capetele oamenilor de orice mărime ca să prindă suflete! Socotiți că veți prinde sufletele poporului Meu, ca să vă păstrați cu viață sufletele voastre? 19. Voi Mă necinstiți înaintea poporului Meu, pentru cîțiva pumni de orz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
niște suflete, care n-ar trebui să moară și făcînd să trăiască niște suflete care n-ar trebui să trăiască, înșelînd astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre. 20. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Iată, am necaz pe pernuțele voastre prin care prindeți sufletele ca păsările; de aceea, vi le voi smulge de la brațe și voi da drumul sufletelor, și anume sufletelor pe care le prindeți ca păsările! 21. Vă voi rupe măhramele, și voi scoate pe poporul Meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
să scadă în ciuda faptului că am frizat ridicolul lipindu-mi plasturi răcoritori pe toată fața cu o jumătate de oră înainte de a mă îmbrăca. Transpirasem atât de tare în timpul nopții, încât Ed a sfârșit prin a dormi pe jos, pe pernuțele de la fotoliu. Am făcut o baie bună dimineața, ca să mă spăl de mirosul stătut de boală, lăsând ușa întredeschisă în caz că Ed ar fi vrut să mă acompanieze. Nu a făcut-o. Nu-mi adusesem haine pentru călărie, din motive evidente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
după Închidere, așa că l-am privit Îngrijorat cum se duce de la un coridor la altul, uitîndu-se cu atenție În jur de parcă era prima dată cînd se afla acolo. Apoi s-a așezat În scaunul lui obișnuit. S-a așezat pe pernuța roșie și familiară, și-a pus ambele palme pe birou și a Început să plîngă. Nu scotea nici un sunet, lacrimile Îi șiroiau În tăcere, amestecîndu-i-se cu picăturile de ploaie de pe obraji și bărbie și căzîndu-i pe cămașă. Am strigat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
șifonier, fardurile și celelalte în sertarele toaletei, aranja cărțile și vaza de pe masă, trase perdeaua, având grijă să facă falduri egale, și aranja mai bine draperiile. Aduse din sufragerie câteva casete de lemn sculptat, două sfeșnice de alamă și câteva pernuțe fantezi cu care improviza un decor de budoar destul de cochet. Mai aduse câteva bibelouri cam de prost gust, chinezești, desigur copii, și le înșiră pe rafturile bibliotecii, care ocupa o jumătate de perete. Se duse la baie. Pereții albaștri-ultramarin păreau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
doi copii ținîndu-se de mână. Dedesubt scria cu litere mari de tipar : GEMENI și data: 22 mai-21 iunie. Împărți pastilele în trei grămăjoare și le înghiți pe rând. Se întoarse în dormitor și se lungi pe patul frumos împodobit cu pernuțele de mătase. Închise ochii. A doua zi, cam la vremea prânzului, întorcîndu-se de la țară, ei vor găsi în dormitorul de la stradă o preafrumoasă doamnă palidă, fără suflare și cu inima rece. " După o noapte cu somn agitat, o gânganie îngrozitoare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pictat vag renascentist, icoane pe sticlă pe toți pereții, sobă de teracotă cu frumoase desene albastre, draperii satinate, de un stacojiu șters de trecerea timpului. Ne-am așezat, descotorosiți de paltoane, pe dormeza îngustă, acoperită cu un macat și cu pernuțe fantezi. Ea dispăru câteva minute și se întoarse îmbrăcată în blugi și cu un tricou galben subțire, care îi scotea în evidență sânii frumoși, deși nu prea mari, rotunzi și cu vârfuri vizibile sub pânza de bumbac, îmi aducea puțină
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aburi roșietici. Apoi, mâna Ginei coborî pe umărul meu, identificîndu-se cu imaginea ei reflectată. Nu mai era nici o diferență între noi, cei din realitate, și din oglindă. Cu pași șovăitori, ea se reîntoarse pe sofa, își așeză sub cap o pernuță cu franjuri de mătase și peste câteva minute dormea. E singura ființă din câte cunosc care doarme cu ochii deschiși. Fixitatea privirii, contrastând cu mișcările pieptului din timpul respirației, îi dau atunci aspectul unei ființe în comă, al unui suflet
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cea de data trecută. Ajungeam să nu mai știu dacă e toamnă sau primăvară, dacă am venit a doua sau a douăzecea oară în camera ei. Nu mai știam a câta oară am lăsat-o pe spate pe sofaua cu pernuțe fantezi, a câta oară i-am mângâiat sânii și mi-am trecut mâna peste spatele ei cu omoplații abia discernabili sub pielea caldă, uscată și alunecoasă, sub care simțeai un strat elastic de grăsime, a câta oară am tras de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ușa cu oglindă a șifonierului și-o aruncă pe jos. Un trosnet înfundat îi dădu de știre că oglinda se crăpase căzând cu fața în jos pe podeaua de unde strânsese covorul. Acesta zăcea, făcut sul, de-a latul sofalei, peste pernuțele fantezi de catifea și mătase portocalie. Trase pianina, care avea rotile, până în mijlocul camerei și sprijini de ea covorul persan. Muncindu-se groaznic, ridică sofaua în picioare și o propti și pe ea de pianina lucioasă. Se potrivea perfect între
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în fața acestei minunate statuete, zicându-și că este o adevărată bijuterie. Rămase așa un timp admirând-o, apoi o părăsi. Lumina din rotondă se răspândea prin jur. La peretele opus era o canapea albă de piele, pe care se răsfățau pernuțe mici, colorate. Parcă în aceleași culori, în degradé, ca ale balerinei. Se așeză și, de la distanță, admiră statueta. Avea un magnetism! Nu putea să-și ia ochii de la ea. Toată această încăpere albă, pardoseala albă de marmoră, canapeaua..., balerina care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
drumul de întoarcere a fost unul dintre cele mai lente, neplăcute și greoaie călătorii de care își aminteau cei doi frați. Se știa că un cal putea sfărâma pietrele cu copitele, lăsând urme de neșters, pe când copitele dromaderilor, ca niște pernuțe, ridicau doar pietrele, ce reveneau îndată la locul lor, și rareori reușeau să le spargă. Ca să nu lași nici o urmă trebuia să fii foarte atent la fiecare metru și, cu toate că se simțeau destul de mulțumiți de treaba făcută după ce ajunseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ca să-i spună: acum destul, Flora, dar nu se simți În stare, de parcă o apăsa pieptul enorm, rotund și provocator al metisei, simți că totul era comic și absurd, dar că ea rămăsese pentru totdeauna instalată În balansoarul alb cu pernuță verde. Era singură pe mica terasă a noului palat, În dimineața asta umedă și cafeaua fierbinte pe care o ceruse nu mai venea odată, de parcă o băuse Țanțoșa nu altceva. Au mai venit trei fete În dimineața aceea, dar toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să țipi, Îl Întrerupse profesoara, adăugînd că făcuse grave greșeli de sintaxă, probabil și de ortografie și mai mult ca sigur de prozodie. „Și fiindcă nu ajungea la masă, lacheul a trebuit să meargă să-i aducă un morman de pernuțe și bucătarul, care știa că se uită așa de crunt, i-a pregătit un biban și i-au potrivit bibanului ochii ca să se uite fix la el și domnul În negru băgă de seamă că peștele se uita țintă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a trezit, putem să facem cîteva poze de grup. Către seară, am iertat-o pe Linda. După-masa a fost extrem de obositoare. Eu și Dan am alergat cu schimbul după Tom, care se tîrăște cu viteza luminii, și, cu toate că poartă mereu pernuțele de Înot, mă Îngrozesc de fiecare dată cînd ajunge la cinci metri de apă. — N-am zis noi că o să fie o vacanță relaxantă? o Întreb eu, enervată, pe Trish. — Roag-o pe soacră-ta să Îl ia, mormăie ea drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Vreau să știu cum e să ating acest trup necunoscut care e strîns lipit de al meu, aici, În bucătăria casei mele. Omoplații lui Charlie sînt mai ascuțiți decît ai lui Dan, talia lui e mai lată și are o pernuță confortabilă de carne pe care nu o observasem Înainte. Ne mișcăm fără o vorbă spre camera de zi, unde ne Întindem pe canapea, explorîndu-ne unul celuilalt liniile corpului, murmurînd și zîmbindu-ne. Știu că e excitat. Simt asta. Și știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Kara se eliberase din cătușe, aranjase în grabă silueta pentru a semăna cu ea și se strecurase tiptil pe ușă afară pentru a face rapid în hol schimbarea. Acum împăturea dispozitivul, care se comprimă într-un pachețel de mărimea unei pernuțe; îl avusese ascuns sub haină când venise. La o examinare mai atentă, adevărul ar fi ieșit la suprafață, dar aflat în urmă, în fața unui public nebănuitor, indus în eroare, nimeni nu observase că păpușa nu era ea. Kadesky clătina din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
adormite; piscuri portocalii; stele - candelabrul uriaș al cerului; colb de argint; sfărâmături de oglinzi; cunună de maci sălbatici; copaci cu mantii voievodale; copaci înveșmântați în verde; risipă de petale; drumuri-nalte de cocori; albele stihii; mingea de foc a soarelui; pernuțe de mușchi; pătuț de mlajă; tron de piatră; reci oglinzi de apă; pacea serilor de toamnă; în depărtări albastre; apa sună somnoroasă; pragul apelor nestăpânite; miros răcoritor de brad; frunzele se înroșesc de emoție. Despre noapte: nopțile de poezie; noaptea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nostim, rotund, cu ochii limpezi și verzi și năsucul rece, pe care de multe ori și-l băga în ligheanul cu cenușă. Cu urechile ascuțite auzea orice zgomot. Corpul i se sprijinea pe piciorușele terminate cu lăbuțe moi, ca niște pernuțe, dar care, la nevoie, scoteau la iveală și niște gheare ascuțite. Era bun și prietenos. Chiar și pe Codiță, câinele, l-a făcut să fie prieten cu el. Îi plăcea foarte mult să stea cu noi, seara îndeosebi, să asculte
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]