215 matches
-
tenișii negri cu țărîna pe boturi, Pantof de Vară scoate piciorul și-l încălzește pe calorifer, ciorapul gros, de aia majoritatea nu lucrează în țară, își ia și copiii și pleacă acolo! duduind ca să tragă la garare personalul Adjud Pașcani, perorația bătrînei cînd să se ridice, stau într-un picior, dorm pe calorifer cu capul peste genunchi, ce apă este pe acolo, pe lîngă București? în condiții de luciditate poate să curgă orice, femeia la ieșire, dacă soacră-mea știa să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
curând, la cum trebuie să ne purtăm fiecare dintre noi cu cei ajunși, în ierarhiile disperării, sub nivelul nostru. Mai întâi, e limpede că discursul nu ajută. Când cineva e în pragul prăbușirii interioare, nici o teorie a redresării nu funcționează. Perorațiile înalte despre sensul nobil al suferinței, despre curaj și despre neobosita protecție dumnezeiască nu sunt nici măcar auzite, darmite asumate terapeutic. Efectul lor e mai curând iritant. Disperarea se preschimbă rapid în blasfemie: cu alte cuvinte, din dramă circumstan țială, ea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
obosit, dacă nu cumva mai au și alte treburi. Auditoriul e tratat, de fapt, ca o simplă masă de manevră; carne de tun anonimă, șeptel bun de jertfit. Mai grav e că vorbitorul egolatru disprețuiește, fără să vrea, subiectul propriei perorații. Nu contează despre ce sau despre cine vorbește. Că tema e Shakespeare, Newton, doctrina corporatistă sau flora sud-africană nu contează. Ceea ce contează e „expertul“ de la pupitru, vasta lui pricepere, farmecul lui inegalabil, măreția prezenței sale, fragedele lui trăiri și sentimente
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
luni... Dar interlocutorul meu pare fericit de „pleașca“ ce mi-a picat, deși eu sunt Încă circumspect: prea multe speranțe mi se infirmă tot mai mult, și nu numai din punct de vedere material. Motiv pentru care „evadez“ Într’o perorație asupra esenței și rolului cercetării Într’o societate care nu se pretinde, totuși, de „lumea a treia“. Mai mult, astfel evit și jenanta sarcină de a i justifica sărăcia laboratorului, care nu i-a scăpat. Și-mi permit o metaforă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și mi-a indicat scaunul din dreapta, întinzându-mi mâna, politicos și privindu-mă serios, sentențios. A așteptat ca secretara să ne așeze fiecăruia în față farfurioara cu ceșcuța de cafea, apoi, după ce doamna a ieșit din birou, și-a început perorația, vezi nevoie mare, cu o întrebare, părând el însuși afectat. Ce ne facem noi, cu dumitale, tovărășele dragă?... Ce ne facem?... Am efectuat, în vara aceasta cum o facem periodic și cum ne-au indicat documentele Plenarei din acest an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sensibilitate aparte, e cu totul altceva decât ce crede lumea despre el. Dacă ar vrea cu tot dinadinsul să-l pună la punct și să-l rănească, Ortansa n-ar avea decât să se ridice prin surprindere din fotoliu În mijlocul perorațiilor sale, reamintindu-i astfel că trebuie să se salte pe vârfuri ca s-o sărute și nu-i mare lucru pentru el să-l scuipe În creștet. Păi bineînțeles că suferă din pricina fizicului său. Bineînțeles că-i un complexat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
unei existențe, este îndreptățită. Raportat la Istorie nu este decât un mod de acaparare a puterii prin asumarea capacității de a defini binele și răul. Ca nație ne caracterizează lipsa apetitului pentru viitor, singura formă de raportare la el fiind perorația. Asta conduce și la incapacitatea de asumare a sensului modernității, și anume progresul. Toate transformările noastre constituie doar evoluții derivate din mimetismul față de popoarele ce cunosc transformări, acestea din urmă fiind situate într-o continuă căutare a formei proprii. Adevăratul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
amestecat într-o imensă mămăligă plutitoare : „Muzica din aer îi atrage ! Aud muzică, sunt curioși, vor să vadă ce se întâmplă. Le place, rămân. Se aduc unii pe alții, de la an la an. Vin ca muștele”. Urmează apoi o lungă perorație, neașteptată, ce-i drept, împotriva preoților din bisericile bucureștene, „au avut legături cu fosta Securitate, lumea fugea de ei, aveau bănuieli, cum să mai vină să stea și la rând pentru ei ? Lumea vine pentru sfinți !”. După ce continuă mai multă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
toată murdăria le-a atribuit legionarilor, cum le erau atribuite toate relele și crimele creștinilor din primele veacuri, încercând discreditarea morală. Ideologia creștină și cea legionară le-a catalogat utopice și ridica osanale marxism-leninismului. După o oră și jumătate de perorație, a încheiat spunând că viitorul țării noastre și al întregii lumi stă sub semnul cuceririlor științifice și sub egida URSS-ului. Satisfăcut de el însuși, a cerut elevilor de la Târgșor să răspundă ce au înțeles, începând cu cei de jos
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tu, și să încercăm să cucerim puțină fericire. Nu vrei să-l știi pe Titus fericit? Vrea să se facă actor, îl pot ajuta din plin. Nu vrei să-l vezi fericit? M-a ascultat cu atenție, dar spre sfârșitul perorației mele a început să scuture din cap. După care mi-a răspuns: — Te rog, nu mă sili să plec undeva, m-ai ucide. Trebuie să mă întorc la mine acasă. Știi bine că trebuie să mă întorc, și știi bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se folosește pentru tot ceea ce pornește de la facultatea de a vorbi & este derivat din verbul dicere, "a zice", "a vorbi"; este gen în raport cu discursul oratoric, discursul solemn, orațiune. Părțile discursului, după antici, erau: exordiul, propoziția sau narațiunea, confirmarea sau dovada & perorația. Pledoariile noastre păstrează și astăzi această formă; un exordiu scurt precede expunerea faptelor sau enunțul problemei de drept; urmează dovezile sau mijloacele, și în fine concluziile. "Nota asupra discursului" nu menționează nici genurile discursive ale retoricii, nici părțile care compun
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
toată AlGEria // nu există decît o SINGURĂ categorie de locuitori /// (Aplauze) nu există decît francezi // (Apl.) în întregime // (Apl.) francezi în întreGIME // cu aceleași drepturi // și aceleași îndatoriri /// La fel se întîmplă, fără întreruperi generatoare de repetiții, și în celebra perorație a acestui discurs: T65 Niciodată // mai mult ca aici // și mai mult ca-n astă-seară // nu am simțit // cît de frumoasă // cît de MARE // cît de generoasă // este FRANȚA /// (Aplauze) Fie o structură periodică binară la început și ternară în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ranchiuna, tensiunile, poftele, vă veți gîndi că este vorba de altceva și că, oricine ați fi, necunoscuți sau celebri, slabi sau Faptul că finalul acestui discurs este saturat de segmente explicative nu este nicidecum o întîmplare. Enunțul (75a), la începutul perorației, pune un prim fapt problematic (un fapt de discurs): "Am făcut-o, ați văzut și voi, cu o anumită gravitate". Fie enunțul problemei [P.expl.0], confirmat de enunțul următor: "Trebuie să vă spun DE CE p" [P.expl 1]. Explicația-justificare a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sau teza rezumată a discursului), împreună cu diviziunea sa (anunțarea planului). Dezvoltarea are ca parte principală confirmarea (care dovedește adevărul avansat în propoziție), care poate fi precedată de o narațiune (expunerea faptelor) și care este urmată de respingere (eliminarea argumentelor contrarii). Perorația (concluzie care frapează auditorul) încheie totul. Ca să nu dăm decît un exemplu, se pare că afișul T63 urmează acest plan oratoric și că este descompus în Exordiu (titlul mare), Propoziție (subtitlul în italice), Narațiune (primul paragraf), Respingere (§ 2 și 3
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
concluzie care frapează auditorul) încheie totul. Ca să nu dăm decît un exemplu, se pare că afișul T63 urmează acest plan oratoric și că este descompus în Exordiu (titlul mare), Propoziție (subtitlul în italice), Narațiune (primul paragraf), Respingere (§ 2 și 3), Perorație (exclamațiile finale). Acest model retoric nu arată totuși varietatea planurilor de texte posibile. Un plan de text poate fi convențional, adică fixat prin apartenența istorică la un gen sau sub-gen al discursului. Dar planul de text al unui editorial, al
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
text <2> și <4> sînt zone discursive de tranziție (introducere-pregătire și concluzie-încheiere) între momentele ințial <1> și final <5> cu dominantă fatică, și corpul scrisorii propriu-zis <3>. Ele comportă toate caracteristicile pe care retorica le acordă tradițional exordiului <2> și perorației <4>: pregătirea <2> receptării schimbului, menajînd fața celuilalt (de la familiar la cel mai solemn) și introducerea temei. La acestea se adăugă recapitularea și încheierea convingerii, introducînd eventual, odată cu <4>, mai mult patetism și pregătind viitoarele interacțiuni cu destinatarul (în special
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
foarte interesant, planul de text. Titlul mare este o formulă de adresare <1>, subtitlul în italice corespunde exordiului <2>, corpul "scrisorii" <3> acoperă paragrafele de la 1 la 3, cele două rînduri exclamative (Patria noastră [...] pentru a o salva!) formează o perorație <4> și în sfîrșit, Trăiască Franța! din final poate fi considerată o clauzulă <5>, urmată de semnătură și de adăugarea indicației de loc <1>. Amestecul planurilor retorice și epistolare confirmă extrema structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
exact stilului adecvat în cazul discursurilor deliberative, confirmă criticul retoric. În cea de a treia sa parte, discursul lui Nixon înaintează către "un ton mai pasional"272, în încercarea președintelui de a se folosi de repetiții pentru a "întreprinde o perorație cu adevărat elocventă"273. Astfel, încheie Hill, dacă primele două părți ale discursului lui Nixon sunt dedicate "clarității și francheții", ultima parte demonstrează "gravitate și impresionabilitate"274. Această ultimă parte, estimează criticul, pare să împingă "calitățile scriitoricești ale celui care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
se sărutau înfrățindu-se; pe când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești De când se scria musca pe perete Mai mincinos cine nu crede". Perorațiile sunt totodată formule de uz, care sunt ca semnalul sfârșitului și începutului, un ite missa est al acestor ședințe recreative: "Eram și eu pe acolo și căscam gura pe dinafară pe la toate serbările, căci nici pomeneală nu era să fiu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
exact stilului adecvat în cazul discursurilor deliberative, confirmă criticul retoric. În cea de a treia sa parte, discursul lui Nixon înaintează către "un ton mai pasional"272, în încercarea președintelui de a se folosi de repetiții pentru a "întreprinde o perorație cu adevărat elocventă"273. Astfel, încheie Hill, dacă primele două părți ale discursului lui Nixon sunt dedicate "clarității și francheții", ultima parte demonstrează "gravitate și impresionabilitate"274. Această ultimă parte, estimează criticul, pare să împingă "calitățile scriitoricești ale celui care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care distanța dintre voi s-ar surpa subit! Luc se arătă interesat: − Și cum ne-ai scuzat tu că ne zgârcim la perdele, aș vrea s-aud? − Ce era să zic? Din lipsă de inspirație, m-am lansat într-o perorație savantă despre clar-obscurul rembrandtian. Am încercat să eman mister septentrional prin toți porii, mai cu seamă că ea e din St. Petersburg. Trebuie să înțeleagă ceva din logica negurilor, care proclamă umanitatea profundă a erorii. − Sunt impresionat! Strategie de maestru
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și avea, deci, răspunderea pentru toate activitățile vieții locale. Mergeam cu el în diferitele colțuri ale județului, împreună cu toți parlamentarii, și organizam întruniri publice. Vorbeam fiecare despre problemele zilei și seria cuvîntărilor o termina el. Inculeț vorbea fără îngîmfare, fără perorație, fără atacuri violente. Știa să vorbească țăranilor pe înțelesul lor și ornamenta cuvîntarea, mai totdeauna, cu glume care plăceau și de care sătenii făceau mult haz. Pronunția lui de caldă limbă moldovenească îl făcea să fie și mai bine înțeles
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mai mari solidarități și a unei voințe de luptă mai accentuate. Și dădeam mereu exemplul colegilor noștrii din țările nordice, iar amicii mei, criticii de excepție care au fost - și sunt! - Lucian Raicu sau Matei Călinescu, Își amintesc cu siguranță perorațiile mele din seri târzii când Îi băteam la cap să Încerce să scrie și să propună spre publicare o sinteză, cât de necesară!, o istorie a literaturii române de la al doilea război Încoace, de la Călinescu. Iar faptul că Eugen Simion
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mine în timp ce primesc e-mail-urile astea ciudate din LA care au ceva de-a face cu tata, cred, și toți băieții ăia dispăruți de-acasă mă sperie de moarte și-mi declanșează conflictele astea psihice uriașe. Am făcut o pauză, în mijlocul perorației. O, și labradorul nostru crem mă urăște teribil. Am scos un oftat imens. Așa că am destule pe cap - mai slăbiți-mă. După care m-am întins după foaia pe care o ținea în mână: Dați-mi-o. O ținea ferm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
altor negocieri conexe aflate pe agenda organizației și în atenția guvernelor noastre... Făceam o echilibristică periculoasă, dar îmi căutam un prilej să pot arunca ideea consultărilor celor două delegații la Geneva. A fost imposibil să-l întrerup pe ambasador în perorația lui de "învățământ politic de partid" la nivel foarte scăzut și să-l determin să își îndeplinească mandatul transmis de conducerea M.A.E. de la București. Ministrul se uită de câteva ori la ceas, destul de ostentativ, semn că trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]