2,409 matches
-
revistei timișorene ORIZONT (în articolul Teoria amantelor) în marginea cărții scriitorului argentinian Julio Alfonso Coreto, Manual pentru buna întrebuințare a amantelor, publicat în 1958. Aflăm că argentinianul distinge trei categorii de amante: amante-bibelou (capricioase precum copiii și egoiste ca pisicile persane), amante-matrioșka (nu știi niciodată ce gîndesc cu adevărat) și amante-balonzaid (singurele pe care te poți baza pe orice vreme și în orice împrejurare), afirmînd cu tărie că un cititor care ține seama de observațiile sale nu va da niciodată greș
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/4760_a_6085]
-
corespondență la sfârșitul secolului trecut și începutul sec. al XXI-lea, între Lisabona, București, München și Melbourne și, sporadic, Queensland și Viiamoura. Romanul epistolar - care a avut epoca lui de glorie în secolul al XVIII-lea, cu titluri ca Scrisori persane de Montesquieu (1721), Pamela de Samuel Richardson (1740), Suferințele tânărului Werther de Goethe (1774) sau Legături periculoase de Laclos (1782) - ar avea, pentru unii, scopul de a conferi mai mult realism povestirii. Indiferent de tehnica aleasă de fiecare autor, ceea ce
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
din versiunile existente ”). Tot Rodica Zafiu spunea că deosebita atenție acordată de traducător prozodiei vine dintr-un mare respect pe care cultura română îl acordă prozodiei - ceea ce, din punctul meu de vedere, este tot o moștenire orientală (în poezia arabă, persană, turcă, forma primează). Acest respect pentru prozodie, preluat și de cultura italiană, i-a impus lui Marian Papahagi o hermeneutică în slujba artei, meșteșugul intervenind pentru păstrarea unei medii între „arhaizare” și „familiarizarea” textului. Italienistul a găsit în mod ideal
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
îngroape pe celalt”. În jocul balcanic, fiecare dintre cei care au rupt iadeșul încearcă să-și păcălească adversarul dându- i un obiect pe care acesta să-l primească automat, uitând de joc. Termenul turcesc, după Șăineanu, ar proveni din forma persană yadest «îmi amintesc». Așa cum arată Emil Suciu, în recentul său Dicționar al cuvintelor românești de origine turcă (Editura Academiei Române, 2010), formele yades și yadest sunt învechite, cea din turca modernă fiind lâdes. Jocul era foarte popular la noi în secolul
Iadeș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5505_a_6830]
-
se mai spunea și daai, dai sau daoi și erau Înrudiți cu masageții ce ajunseseră din timpuri străvechi la Urali (Robert Vermaat, www.vortigernstudies.org.uk). Daoii au fost menționați pentru prima dată În scris pe „inscripția daiva” a regelui persan Xerxes (486-465 Î.H.). Aceștia formau o satrapie subordonată regelui, locul de baștină fiind regiunea de jos a râului Sardaria, unde se Învecinau cu geții-masageți (ibid.). Că este vorba de populații Înrudite foarte strâns cu dacii din Munții Orăștie nu
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Grete Tartler Basme din Pamir. Traducere din limba persană și dialecte iranice de Viorel Bageacu. Ilustrații de Carmen Parii. Ilustrația copertei: Radu Răileanu. Polirom 2013. Munții Pamir, „acoperișul lumii”, de sub culmile cărora ar fi pornit aheii spre Grecia, adăpostesc dialecte și limbi persane (între care tadjica) și un fond
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
Basme din Pamir. Traducere din limba persană și dialecte iranice de Viorel Bageacu. Ilustrații de Carmen Parii. Ilustrația copertei: Radu Răileanu. Polirom 2013. Munții Pamir, „acoperișul lumii”, de sub culmile cărora ar fi pornit aheii spre Grecia, adăpostesc dialecte și limbi persane (între care tadjica) și un fond arhaic de basme ale căror structuri pot fi regăsite în multe ramuri ale fondului indoeuropean. Încă din secolul al X-lea arabii recunoșteau (Ibn al-Nadim, în Fihrist ) că perșii ar fi fost primii care
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
neclară - Omar cel orb e cea mai elaborată carte de până acum a Danielei Zeca, care schimbă senzorialismul acut cu observația percutantă și muzicalitatea și ritmul frazelor cu un stil mult mai sobru și lipsit de volutele de vechi pergament persan la care cititorul s-ar fi așteptat. Povestea lui Omar începe cu integrarea lui în grupul ce gravitează în jurul lui Godun (fermier, cunoștință întâmplătoare care sfârșește prin a-l lua sub aripa sa ocrotitoare pe exoticul musafir), printre ai cărui
Lumile lui Omar cel orb by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3631_a_4956]
-
în Elveția, unde a studiat, tânărul Borges și-a însușit perfect germana, franceza, italiana). Multilingvismul i-a întărit aplecarea spre jocurile de cuvinte și diferitele perspective intelective oferite de cunoașterea unor culturi neeuropene, în primul rând a celor orientale (arabă, persană, ebraică, hindusă, chineză). Nu numai proza, ci și poezia și eseistica, abordând neîncetat natura simbolurilor și a timpului, nemurirea, oglinda, realitatea și reflectarea ei fantastică, cartea, identitatea, găsesc în Orient cărările bifurcate spre mister și utopie. Aflate la a doua
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
cu un subversiv bun gust, despre "celălalt Sadoveanu", despre autorul Crengii de aur, al Zodiei Cancerului sau al Baltagului, ba mai mult, distinsul profesor de română Mihai Bărbătescu s-a încumetat să ne dezvăluie nouă, unor imberbi adolescenți, frumusețile Divanului persan, "acest monument de limbă românească", cum îl numea el, ei bine, în 1966, când se împlineau 5 ani de la dispariția scriitorului, am încercat să organizez "o acțiune literară", cum se spunea atunci, o evocare a personalității maestrului. M-am gândit
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
furtună (al doilea exemplu) geții obișnuiau să tragă cu arcul în nori, spre a alunga vremea rea. Armele sunt unelte războinice, în schimb firul, ca instrument al legării, e element magic. În fine, al treilea exemplu îl evocă pe suveranul persan Xerxes I, care, surprins de furtună pe ocean în anul 480 î. H., a pus soldații să biciuiască valurile și să arunce în apă lanțuri, pentru a încătușa demonii care sălășluiau în adîncuri. De aici pînă la Hristos potolind furtuna
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
oua peisaje din marchizul de sade aialalată deplin aurie cu sâni strugurii cădelnița deasupra cearșafurilor în aburi de călcător și mă calcula din priviri în uriașa bucătărie a hotelului scandic unde între bucate mai trăgeam câte un skanderbeg cu colegii persani arabi indieni de-i ziceam bucătarului chinez înverșunat practicant de falun-gong și eu care credeam că-n orient toată lumea meditează la care el și noi care credeam că-n românia toată lumea ceaușescu de l-am învățat să facă mititei
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
și Cei Mari. Dacă aș zice că jigniți Geometria aș fi ridicol și ați rânji. Dacă aș urla la voi, ca la niște javre, v-ați arăta dinții albi, strălucind « ca niște perle », ai câinelui mort, puțind, din acea poezie persană, intimidându-mă. - O, Estetica, jignită atât de frumos! Creierul meu încă nu-i negru, negru, cum e al Poetei, și nici voce destulă nu am ca să strig la toate răscrucile că-i negru, negru, negru. Chiar dacă, făcând concesii alegoriei, oră
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/2428_a_3753]
-
Răului. Nu în calitatea-i de Rău, de cădere catastrofală, satanică, ci prin detectarea unui sîmbure de Bine în constituția sa care, la o privire sagace, își poate revela o complexitate într-o anume măsură salutară. Precum în vechile credințe persane sau gnostice, Răul și Binele se amestecă în interiorul aceluiași principiu. Iată un comentariu fie și vag absolutoriu pe marginea prestației proletcultiste: ,La cei mai drastici și mai puri intelectuali din epocă (epoca proletcultistă - n.n.) observasem mai demult o anume tandrețe
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
poată înrăma fiecare dintre noile gânduri durabile, în consens sau în replică. Până aici, poemele (și nu poeziile!) de o stringenta modernitate, prin cadența și limbaj studiat îndeaproape, îl recomandă pe Virgil Dumitrescu drept... pictor în vorbe, din școala caligrafilor persani. Toate cuvintele din această carte răspund unor horațiene epistole. Extrag (sincopat) dintr-o ars poetica : „Oricât ai fi de pornit pe cuvinte /.../ ai grijă de ele ca de ochii din cap /.../ învăța - de vrei să forezi mai departe / să le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
tema pelerinajului (Jurnalul unui mag) și a profeției (comunicarea directă cu divinitatea), creând legături cu lumea profeției ebraice, arabe, feniciene, canaaneane. Istoria Orientului Apropiat, de care Coelho se simte evident atras, cu luptele ei în care au fost implicați asirieni, persani, seleucizi, romani, bizantini, arabi, cruciați și otomani, deschide noi sensuri, deloc ignorabile în zilele noastre, „când înțelegem că istoria noastră și istoria lumii au fost scrise de aceeași Mână”. După cele mai recente apariții în română la Humanitas Fiction în
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
evocăm numeroasele tentative de a descoperi probabile surse ale acestei scrieri, de a descifra eventualele influențe exercitate asupra ei. S-au amintit, în legătură cu Cantemir, mistici ortodocși greci, scrieri alegorice și secrete din literatura bizantină, bestiarii medievale creștine, urme de literatură persană, arabă ori turcă. Fraza ciudată a Istoriei ieroglifice a fost dedusă pe rînd din influența limbii turce sau a limbii persane. Cînd au trebuit însă pronunțate numele unor autori, asemenea contribuții sursologice au devenit evazive, în imposibilitate de a demonstra
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
amintit, în legătură cu Cantemir, mistici ortodocși greci, scrieri alegorice și secrete din literatura bizantină, bestiarii medievale creștine, urme de literatură persană, arabă ori turcă. Fraza ciudată a Istoriei ieroglifice a fost dedusă pe rînd din influența limbii turce sau a limbii persane. Cînd au trebuit însă pronunțate numele unor autori, asemenea contribuții sursologice au devenit evazive, în imposibilitate de a demonstra filiații certe. Izvoarele Istoriei... rămîn deocamdată în ceață. Fără a pretinde că poate fi găsit un răspuns tranșant, eu înclin să
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
însuși, nu unor misterioase sugestii. Că textul cantemiresc ar fi redevabil unor influențe străine - o voi crede doar atunci cînd demonstrația va fi fost făcută, cu proba lecturilor paralele, de către un cunoscător autentic al limbilor și culturilor arabă, turcă și persană, alături de latină, elină și greaca medie. Doar în acea clipă, descifrarea Istoriei ieroglifice în cheie comparatistă ar putea începe. Cum pînă la apariția unei asemenea ființe excepționale, care să aibă cultura lui Cantemir, cred că vom mai avea de așteptat
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaș de cult în grotă, se vor fi adus desfășurat dansuri rituale și sacrificii cu ocazia echinocțiului de primăvară. Echinocțiul de primăvară este sărbatorit anual de persani, care marchează astfel Anul Nou Persan sau Nowruz. Celebrarea Nowruz-ului nu are loc doar an Iran, ci și în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, în Balcani (Albania si Kosovo), Asia Centrală, Caucaz, Asia de Sud, scrie RTV.
Echinocțiu de primăvară. Tradiții și obiceiuri pentru 20 martie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40972_a_42297]
-
aceeași măsură, pernicioase, întrucât așezau opera acestora în cadrele unei viziuni strâmbe, rudimentare și de o falsitate evidentă. Ceea ce a umbrit și mai mult “cercetările” lui I. D. Bălan era însă mentalitatea sa de “latifundiar valah și manierele de satrap persan”, cum ar fi spus Petre Pandrea, de care dădea dovadă. Pe terenul său nu avea nimeni voie să intre, deoarece era pus imediat la colț, fapt pentru care opera lui Goga, iar mai apoi aceea a lui Cotruș, a devenit
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
nu s-au păstrat, deși, după toate aparențele, ele trebuie să fi fost impresionante și fastuoase. Potrivit unei descrieri de mai târziu, pe fațada Bazilicii erau încastrate mozaicuri în culori cuprinzând scena Nașterii lui Hristos și cea a închinării magilor persani. Tocmai această imagine a salvat bazilica de la distrugere în anul 614 căci văzând în scena celor trei magi pe compatrioții lor, cotropitorii persani, în semn de respect pentru această imagine, nu au incendiat biserica. Actualele ornamente mozaicale de pe zidurile bazilicii
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
fațada Bazilicii erau încastrate mozaicuri în culori cuprinzând scena Nașterii lui Hristos și cea a închinării magilor persani. Tocmai această imagine a salvat bazilica de la distrugere în anul 614 căci văzând în scena celor trei magi pe compatrioții lor, cotropitorii persani, în semn de respect pentru această imagine, nu au incendiat biserica. Actualele ornamente mozaicale de pe zidurile bazilicii și imaginile de pe cele 40 de coloane au fost făcute de meșteri iconari ortodocși greci din sec. al XII - lea. Mozaicurile murale și
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
primit denumirea de Lazarion. Denumirea actuală a satului arab El - Azarieh provine de la numele acestui sfânt lăcaș creștin. Satul evreiesc în vremea lui Hristos se numea Beit - Ania sau Beit - Hanania (Casa lui Hanani, în ebraică). Lazarion - ul, suportând invazia persană din anul 614, a continuat să existe aproape fără nici o schimabare până în sec. al XII - lea. În sec. al XIII - lea a fost părăsit și abandonat. Dar trei sute de ani mai târziu, pe ruinele lui, musulmanii au construit o moschee
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Moshu - autorul „Limonariului” - publicat la noi, în 1991 de către Editura Reîntregirea a Arhiepiscopiei Alba Iuliei, și viitorii Patriarhi ai Ierusalimului Sofronie și Modest, au fost unii dintre cei mai remarcabili monahi care au ieșit dintre zidurile acestei vestite mănăstiri. Invazia persană și cucerirea arabă au pus capăt perioadei de înflorire a mănăstirii, părăsind-o majoritatea călugărilor. Dăinuind până în sec. al XV - lea, mănăstirea a rămas cu desăvârșire pustie și s-a transformat într-un loc de popas pentru locurile beduine ale
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]