270 matches
-
Tabelul 2. Numărul de itemi corespunzători factorilor stărilor eului Numărul de itemi Factori de ordinul I Factori de ordinul II Factori de ordinul III 11 Părinte sfătuitor Părinte grijuliu Părinte 11 Părinte salvator 12 Părinte protector Părinte normativ 12 Părinte persecutor 44 Adult Adult Adult 20 Copil liber Copil liber Copil 12 Copil model Copil adaptat 12 Copil supus 6 Copil rebel 4. Interpretarea rezultatelor Analizând comparativ grupul de funcționari publici cu studii medii și pe cel al funcționarilor publici cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tabelul 5); este interesantă asocierea comportamentelor de Părinte grijuliu cu sentimentele de vinovăție. În schimb, tranzacțiile de tip Părinte normativ nu corelează cu factorii primari ai anxietății, cu excepția factorului conștiință de sine care corelează negativ cu tranzacțiile de tip Părinte persecutor. Este astfel îndreptățită concluzia că problemele de integrare a eului generează comportamente Parentale rigide și aderență excesivă la tradiție, ce pot antrena relații dizarmonice între funcționar și clientul său. Tabelul 5. Corelațiile dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Părinte sfătuitor .115 -.006 -.004 .215* .074 N 92 94 94 92 92 Părinte salvator -.023 .047 -.098 .275** .115 N 92 94 94 92 92 Părinte normativ -.193 -.095 .097 -.008 -.090 N 92 94 94 92 92 Părinte persecutor -.287** -.043 .167 -.058 -.133 N 92 94 94 92 92 Părinte protector -.048 -.113 .003 .041 -.023 N 92 94 94 92 92 Corelații la pragurile de semnificație: ** =.01, * =.05 La nivelul factorilor de ordinul II și III, relația
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
competiție. Părintele salvator: Orice s-ar spune, copiii au nevoie de noi mult mai mult timp decât credem noi și trebuie să fim pregătiți pentru asta. Părintele protector: Îmi place lucrul bine făcut, precis și realizat la termenele stabilite. Părintele persecutor: Părinții mei m-au educat cu severitate și în spiritul respectării principiilor. 4.3. Relația dintre anxietate și tranzacțiile de tip Adult Relația dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de tip Adult este semnificativ pozitiv asociată cu forța eului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
factor răspunzător de 20,08% din varianță asociază vârsta, tranzacțiile de tip Adult, Părintele sfătuitor, cel salvator și, respectiv, protector. Al doilea factor, cu o contribuție de 17,86% la varianță, asociază Copilul liber, Copilul model, Copilul rebel și Părintele persecutor. Toate aceste variabile sunt asociate comportamentelor de tip imatur și neadaptat. Al patrulea factor răspunzător de 9,03% din varianță implică doar variabila studii. Ținând cont de acest din urmă factor, s-au efectuat analize factoriale separate pentru subloturile cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
26.64 FS 1.1 Tranzacții de tipul Adult, Părinte sfătuitor, salvator și, respectiv, protector 17.08 FS 1.2 Tranzacții de tipul Copil model și supus, anxietate latentă și manifestă 10.99 FS 1.3 Tranzacții de tipul Părinte persecutor 10.34 FS 1.4 Vârsta 8.67 FS 1.5 Tranzacții de tipul Copil liber superioare 62.52 23.01 FS 2.1 Vârsta, tranzacții de tipul Copil supus, Părinte sfătuitor și salvator 17.58 FS 2.2 Tranzacții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
23.01 FS 2.1 Vârsta, tranzacții de tipul Copil supus, Părinte sfătuitor și salvator 17.58 FS 2.2 Tranzacții de tipul Adult, Copil model, Părinte protector 12.91 FS 2.3 Tranzacții de tipul Copil rebel și Părinte persecutor 9.02 FS 2.4 Tranzacții de tipul Copil liber 5. Concluzii Rezultatele obținute confirmă ipoteza că anxietatea este o trăsătură-sursă pentru tipurile de tranzacții imature în care se angrenează funcționarii publici, tranzacții marcate deopotrivă de variabile ca vârsta și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și de revendicare. Persoana în cauză are convingerea că trăiește într-o lume ostilă, că cei din jur o urmăresc, o suspectează, complotând chiar împotriva sa. Acest fapt îl face pe individul respectiv ca din presupus persecutat, să devină adesea persecutor, recurgând la reclamații, plângeri, violențe verbale și chiar la acte de agresiune corporală. Din categoria unor astfel de oameni se recrutează așa-numiții procesomani, care asaltează organele judiciare cu nenumărate sesizări și reclamații, și care aduc climatele familiale și profesionale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ochi spiritual”, cum era apostolul Petru, a putut să-l vadă zîmbind alături de cruce 255. Cerint mai afirma că impasibilul Cristos se retrage din omul Isus, care moare pe cruce. „MÎntuitorul surîzător” este văzut nu o dată alături de cruce, rîzÎnd de persecutorii celui crucificat În locul lui, care poate fi, de pildă, Simon din Cyrene 257. Evident că nu există un specific „gnostic” al acestor credințe, după cum nu există nimic gnostic nici În fantaziasm, poziție atribuită lui Saturnin, care Îl socotea pe MÎntuitor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
neînsemnat Pavel” - adopționistul Pavel din Samosata. Sub un alt nume, această erezie a continuat să existe multă vreme după condamnarea ei de către Ioan din Ojun. La Începutul secolului al XI-lea, Grigore Magistros, guvernator În Vaspuragan și Taron, a devenit persecutorul adepților unei secte care se așezase Între 836 și 855 În regiunea T’ondrak, la nord de lacul Van, și avea să fie cunoscută sub numele de t’ondrakeci. Pe la mijlocul secolului al XI-lea, acești t’ondrakeci au fugit În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dintre noi și Încă, s-ar putea, neschimbate de șase mii de ani, de alte soluții pentru acele Întrebări la care Învățătorul lui nu avusese timp să răspundă. Paulicienii nu Îmbrățișau opțiunea eroică, supraumană a marcioniților care Își ajutaseră efectiv persecutorii să-i extermine. Ei Își desfășurau existența sub ochiul vigilent al unei Biserici puternice. Singura alegere pe care au făcut-o a fost să pună În practică opțiunea antinomistă și să se lupte cu Biserica În așa fel, Încît să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
aceea, crede că există un fel de compensație ontologică. Se refugiază, de fapt, în vizuina unei astfel de răsturnări de situație: „Nedreptatea e necesară spiritului; îl întărește, îl purifică. În materie de luciditate, o victimă este întotdeauna mai presus de persecutorii săi. A fi victimă înseamnă a înțelege” (III, 46). Cunoașterea Ă chiar dacă e vorba doar de eșecul cunoașterii Ă devine devorare de sine: „Tot ce am descoperit, am descoperit consumându-mă. M-am diminuat ca să pot pătrunde anumite adevăruri” (III
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vie, cu atît ...fascinația victimei este mai puternică. De ce nu se dezechilibrează, însă, lumea robită a maestrului șfichiuitor? Răspunsul este la îndemînă. Dezastrul persecuției "victimei" este reprodus în varii situații care ne arată o categorie consistentă de personaje preluînd rolul persecutorului (chiar dacă temporar, pentru că integrat nu de puține ori schemei comice a ...retroversiei, fatalei viceversa...). Unele dintre acestea, precum ...Bubico, "puiul" Goe, sau tînărul ofițer de roșiori își atrag, prin insolență, o cruntă pedeapsă, iar satisfacția naratorului este neascunsă. Degrabă iritabil
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
1995, dispărut din circulație după trecerea în neființă a lui Emil Iordache. Ceea ce nu înseamnă că ar exista vreo french-connection între ei. 3 Este vorba de insula scufundată pe spatele unei balene pentru a-i salva pe credincioși de furia persecutorilor. Când a ieșit la suprafață ca publicație (guvernată de cneazul Leonty) a fost lovită de taifunul Tsunanikita pentru a deveni o broșură comunitară. 4 Verbul a apărut în limba română în vremurile lui Ceauș-Vodă în locul mai vechiului "a conchide" (vulnerabil
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
demiurgică a autorului de a-și inventa, însufleți și acredita tipologic creațiile. Isabel, eroină tragică și totodată bovarică, reușește să scape de sub tutela soțului-despot. Isabel, ce nu putea să-l ierte pe Domnu pentru apartenența la șleahta de anchetatori și persecutori ai tatălui ei pe când se afla în orașul Sintra, este singura femeie ce evadează de pe moșia Palmela, singura ce-l va părăsi pentru un melodramatic love-story, sfârșit în sărăcie, decrepitudine și demență. Joaõ este copilul lui Isabel, cu totul altă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o insesizabilă trecere de la teluric la uman, autoarea folosește metafora desfrunzirii drept punte de trecere între cele două medii. Desfrunzirea este un atribut al toamnei, dar și al perioadei de sfârșit a vieții, care poate fi generată de univewrsul sufocant persecutor, în care aceasta trăiește. Identificarea cu natura se realizează, astfel, nu numai în bucurie, ci și în tristețe. Deconstruindu-și propriul canon, în care natura este atașată vârstei lipsite de griji a copilăriei, autoarea reconstruiește un alt canon, în care îi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de persecuția comunistă, "instaurează" la scriitorii subversivi metafora opacă. Ninsoarea simbol clasic al purității și al luminii este reconsiderată în poezia Anei Blandiana, întruchipând tăișul ideologie comuniste. Ura se alătură oximoronic a tot ce este frumos, aducând dezbinare în prezentul persecutor. O ultimă încercare de întoarcere către vârsta începutului se dovedește zadarnică, drumul ducând spre moarte: Tot tineri și frumoși fără-ncetare,/ Mereu împleticiți în lungi priviri,/ Vom fi jertfiți mereu pe-alte-altare/ și neacasă, veșnic nicăiri?// Apleacă-te pe brațul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Totdeauna e ieri./ Aceeași spaimă că n-o să plouă/ Sau c-o să plouă prea mult/.../ Războaie-ncepute de alții/ În care eroic luptăm/ Neatenți și tăcuți/.../ Grădina suspendată/ De zborul uituc al norilor/ Și de vântul distrat". (În sufletul țării). Contextul persecutor din țară ("Aceeași spaimă că n-o să plouă/ Sau c-o să plouă prea mult/.../ Războaie-ncepute de alții/ În care eroic luptăm/ Neatenți și tăcuți") reconstruiește noi realități, diferite de cele de la începuturi, singurul care este la adăpost fiind interiorul, care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
-și exercita autoritatea în sensul enunțat, relația pedagogică se poate transforma pentru unii elevi în factor perturbator al personalității lor, ducând la inadaptare școlară, abandon școlar, crize psihologice grave. Imaginea „profesorului zbir“, a „profesorului Sfinx“, a „profesorului rigid“, a „profesorului persecutor“, a „profesorului neînțelegător“, a „profesorului subiectiv în aprecieri și tratamente“ ca expresii ale abuzului de autoritate din partea profesorului sunt tot atâtea surse de „inducție afectivă negativă“ (M. Golu, 1993,p. 152) asupra elevului care fac să eșueze relația pedagogică și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
există o liotă de nebuni care suferă de mania persecuției, cea care se transformă în manie de a persecuta, și acești nebuni încep să-l persecute pe Don Quijote când el nu se coboară până la a-i persecuta pe presupușii său persecutori. Dar ce voi fi făcut oare eu, iubite Don Quijote, ca să devin magnetul nebunilor care se cred persecutați? De ce vin să se oploșească la mine? De ce mă acoperă cu elogii dacă în cele din urmă au să mă acopere cu injurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
unul ca tine, cu o băutură ca lumea, fiindcă știu că setea năprasnică îi căznește fără cruțare pe niște linge-blide, cum ești tu! Cu mirare, basarabeanul cel cu ochi triști pe figura-i de resemnat rebel și Vladimir, cel rău, persecutorul exemplarelor din lumpen, văzură că boschetarul îi asista, fără să se sperie și fără resentimente, fixându-i cu un amestec de încântare și de duioșie. Parcă ar fi spus: Doamne, așa se răstea la noi și cucoana aia bătrână, Sturzeasca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lucruri de la noi, că cunoaște din fir în păr toate relațiile noastre dinlăuntru, că agenții consulari au date statistice mai exacte decât noi înșine, că diplomația europeană știe că noi sîntem cei amenințați și persecutați și evreii cei amenințători și persecutori sau pentru a vorbi ca deputatul din Silezia, Cianciola, ovreii sânt îmblătitorii, noi îmblătiții (die Juden die Drescher, wir die Gedrosschenen). De aceea, înainte de a ne dovedi ziarul guvernamental contrariul, nu prin fraze ci în realitate, până atunci susținem că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a altor popoare putea scrie cineva fără sfială oricât de aspru; cine însă ar fi îndrăznit de-a vorbi drept și cu moderație despre vrouna din netăgăduitele slăbiciuni ale caracterului jidovesc era numaidecât stigmatizat de către toată presa ca barbar și persecutor al religiei. Astăzi am ajuns atât de departe încît majoritatea alegătorilor din Breslau - desigur nu în iritare pasionată, ci cu liniștită premeditare - s-au jurat de-a nu alege în nici o împrejurare evrei în Camera provincială; se înființează societăți antisemitice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1879, "Presa" relata alegerea colegiului I pentru Senat. Ce zicea "Presa" pe atunci? Toți fruntașii națiunii pe cari un sistem fatal li persecutase cu o furie neauzită națiunea-i îmbrățeșează și-i trimite ca să-i puie față-n față cu persecutorii lor. Aceia pe care partidul radical îi declarase de trădători națiunea-i recunoaște din nou ca stâlpi ai săi. Cari erau acei stâlpi, acei fruntași? "Presa"-i subliniază în lista aleșilor colegiului întîi, îi tipărește cu cursive, deci iată-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a lui Liciniu (308‑324). În timpul acestor prigoane, au fost urmăriți, torturați și supuși la cazne inimaginabile pentru credința lor un număr mare de creștini care refuzau să se Închine idolilor păgâni și să le aducă jertfă. Scopul urmărit de persecutori consta „În Înfricoșarea celorlalți creștini, spe‑ rând astfel Într‑o părăsire totală a credinței creștine. În realitate Însă, aceste pătimiri nu făceau decât să‑i Întărească și mai mult În credință, să‑i determine și pe alții să Îmbră‑ țișeze
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]