706 matches
-
povesti!), dl Marino denunță o deturnare a lor personală, un destin simpatetic...inevitabil: "În România idiosincrasiile personale sînt mult mai puternice decît ideile, decît adeziunile ideologice. Ești simpatic, nu ești simpatic - asta este totul. Trăim într-o țară de un personalism acut, plină pînă la sufocare de subiectivism, în care ideile nu au un mare prestigiu. Dacă cel care le exprimă nu este simpatic și monden, nu este și sociabil, nu este și telegenic, curtenitor, el nu are nici o șansă". Depinde
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
Dacă cel care le exprimă nu este simpatic și monden, nu este și sociabil, nu este și telegenic, curtenitor, el nu are nici o șansă". Depinde pe ce latură abordăm chestiunea! Firește, ideile, atîtea cîte există în țara noastră "de un personalism acut" (ar fi oare preferabilă o țară în care personalitatea să nu fie disociată?), sînt exprimate, ca pretutindeni în lume, de ființe particulare, cu anume însușiri, cîteodată cu ceea ce se cheamă carismă (nici măcar mondenitatea autorilor nu ni se pare un
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
mese rotunde" cu tema Concepțiile eshatologice ale lui Dostoievski. Iată și cîteva titluri din programul primei secții: însemnul dumnezeesc la preasfințitul Antonie (Blum) și în opera lui Dostoievski; Prezența lui Dumnezeu în interpretarea lui Dostoievski și Nabokov; Dionisismul creștin și personalismul lui Dostoievski. Atunci cînd sunt punctuale, asemenea demersuri se dovedesc binevenite, de multe ori se uită însă că, dacă panteismul lui Zosima este într-adevăr creștin, autorul romanului înclină, adesea, spre Dmitri Karamazov, un dionisiac fără margini. Dostoievski a fost
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
zic... Știi tu, Marina, cum își fac albinele regina? și se apropie de ea. Nu înțeleg aceste lucruri.. Dacă îmi spuneți... Vorbește-mi cu tu, Marina, îți repet; vorbește-mi cu tu. Lasă acest impersonal pentru că aici totul e personal, personalism. Păi... păi... nu știu... Se pune ca sămânța... dacă nu îmi spui... Nu, ce te interesează ce fac albinele, draga mea? și apoi vocii interioare: "Taci!" și se oprește. "Draga meu?" Cine a spus asta? Ce e asta "draga meu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să o stimuleze și s-o proteguiască și în anii războiului, după pensionare), specialitatea în care s-a remarcat, urmînd sugestiile acelei Völkerpsihologie germane, a fost determinarea formulei sufletești a românului. Lucrările sale fundamentale, citite cu folos și azi, sînt Personalismul energetic, Timp și destin, Românismul, catehismul unei noi spiritualități, Vocația etc. Remarcîndu-se ca o personalitate culturală de prim ordin, întemeiază, în 1900, publicația Noua Revistă Română și, după primul război mondial, Ideea Europeană, continuînd să se îngrijească și de Revista
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
cu care mă feresc să semăn. Popoarele îmbătrînite se semnalează prin astfel de simboluri. Exaltarea vitalității fără nici o rezervă poate să ducă la cultul senzației și la egotism. E tocmai ceea ce detest. Fabrice și Julien sunt eroi romantici, cultivând eul, personalismul, căutând să se promoveze brutal ca indivizi, să guste viața solitar. Ei vor să violeze conștiința umanității prin cinismul egoismului lor. Într-un cuvânt, sunt avizi de celebritate. Byron era un astfel de tip. Noi însă urâm personalismul și semnătura
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cultivând eul, personalismul, căutând să se promoveze brutal ca indivizi, să guste viața solitar. Ei vor să violeze conștiința umanității prin cinismul egoismului lor. Într-un cuvânt, sunt avizi de celebritate. Byron era un astfel de tip. Noi însă urâm personalismul și semnătura și, dacă am pomenit de Napoleon și de Cromwel, am făcut asta numai prin raport la dinamismul tor. (Ioanide strâmbă din nas, știind că Tudorel nu citea. Aici vorbea de Byron, opunîndu-i pe Napoleon, pe Cromwell.) Idealul nostru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din nas, știind că Tudorel nu citea. Aici vorbea de Byron, opunîndu-i pe Napoleon, pe Cromwell.) Idealul nostru este anonimatul sau, ca să mă exprim mai exact, promovarea in corpore. ("Confunzi, stimabile, adunarea umană cu turma - notă Ioanide - și personalitatea cu personalismul.") De aceea suntem constituiți pe centurii și decurii și ne numim centurioni, decurioni și camarazi, trăind laolaltă și beneficiind solidar de izbânzile comune. Cultivăm spiritul de "bandă". Spiritul romantic de întrecere, orgoliul nu sunt în vederile noastre, disciplina și uniformitatea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
recomanda celor câtorva sute de milioane de adepți...” (Buddha... celor câteva...); Pag. 620:„... unde am văzut lumina zilei, În brațele Babei Ilinca și a Babei Stana...” (... și ale Babei Stana); Pag. 621: „Filosofia și pedagogia olteană este o filosofie a personalismului energetic” (Filosofia și pedagogia oltene sunt o filosofie și pedagogie ale personalismului energetic). În continuare, vom reproduce jigniri cumplite, de care este plină până la refuz mizerabila carte a lui Petre Pandrea. Pag. 26: „Stelian Popescu, cel mai corupt”; Pag. 41
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
620:„... unde am văzut lumina zilei, În brațele Babei Ilinca și a Babei Stana...” (... și ale Babei Stana); Pag. 621: „Filosofia și pedagogia olteană este o filosofie a personalismului energetic” (Filosofia și pedagogia oltene sunt o filosofie și pedagogie ale personalismului energetic). În continuare, vom reproduce jigniri cumplite, de care este plină până la refuz mizerabila carte a lui Petre Pandrea. Pag. 26: „Stelian Popescu, cel mai corupt”; Pag. 41: „... acefali cu cămăși verzi”; Pag. 61: „Se găsesc și printre evrei nebuni
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu autorii Filocaliei. Cât privește Spiritualitate și comuniune..., cu toate că această carte ne trimite și la unele lucrări anterioare (Braniște 231, Vintilescu 232 sau Schmemann 233), perspectiva ecleziologică în care Stăniloae recitește mesajul mistagogic al Părinților îi este absolut propriu (perspectiva „personalismului comunitar”). Uneori, el comite anacronisme, dintre care cele mai semnificative au fost remarcate de către Andrew Louth, într-un articol din 2002234. Este vorba mai întâi despre schema celor trei funcții ale lui Isus Cristos - Profet, Preot și Împărat -, dezvoltată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
valori imposibil de negociat. În economia ideologiei lui Tintin, omul este privit nu ca o entitate interșanjabilă, producătoare de venituri taxabile, ci este înțeles ca prezența unică, investită cu misiunea de a lumina spațiul din jurul său. Este o variantă de personalism boy scout, responsabilă pentru intransigența cu care Tintin rezistă ispitelor și confruntărilor. Tintin este plasat pe fundalul unui secol XX cu care seria lui Hergé intră în dialog, la nivelul interogațiilor intelectuale și al imaginarului. Scenele din aventurile lui Tintin
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
țării sale căreia îi recunoaște darul umorului, și în meditația proprie, filozofică și religioasă, și mă gândesc la elementele recunoscute ca mărci ale originalității operei narative unamuniene: perspectivismul, ritmul constant ternar (istorie, viață personală, intraistorie), coalescența de vis și existență, personalismul, individualismul radical comunicarea dificilă în, totuși, comuniunea destinului metafizic, sentimentul tragic al omului confruntat cu eternitatea „ca substanță a timpului“ etc.) A vorbit cu precădere despre sine, nu numai în romane și nuvele, ci în toate scrierile sale, cu convingerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
exemplu de lealitate și credință. Și zise: — Și după toate astea, să se mai spună că suferințele nu ucid! Trei texte de Unamuno despre Ceață I O întâlnire cu Augusto Pérez Cititorii mei s-au și obișnuit cu libertățile și personalismul meu, fiu al personalității mele. Tocmai de aceea sunt cititorii mei și nu ai altcuiva. În plus, cititorii mei știu că atunci când îmi apăr și-mi exalt cu atâta înverșunare personalitatea, apăr și exalt orice personalitate, pe a fiecăruia dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
singură ?tiin?? social? posibil?, de a fi de inspiră?ie nord-american? ?i de a pune practici �poli?iene?ți� �n serviciul clasei conduc?toare. Sociologia nu s-a bucurat de o bun? primire nici din partea filosofiei; nici existen?ialismul, nici personalismul n-au iertat sociologia care cerea �s? consider?m faptele sociale că lucruri� evacu�nd astfel subiec?îi ?i libertatea lor. C�ț prive?te Universitatea, profesorii acesteia n-au manifestat mult timp dec�ț dispre? pentru o disciplin? ambi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de regrupare febrilă a rămășițelor propriei identități în jurul unui ultim spasm de oportunism (avantajele împăcării cu Pandele) asistăm la delirul mini-grandomaniei ("șmecheria e să fii mare atât cît să nu fii mic"), cumplită convertire a fricii de a fi în personalism procustian; criza absenței identității se agravează și culminează prin "conștiința" pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul pierderii identității s-a identificat cu neantul: el este nimeni! De aici încolo autoiluzionarea cunoaște un "acces" paroxistic, ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ALE LUMII ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX 168 13. INTERESULUI CONTEMPORAN PENTRU ȘCOALĂ I SE OPUNE "DEȘCOLARIZAREA" 177 14. CONFRUNTĂRI ÎN FILOSOFIA EDUCAȚIEI 182 14.1. Neotomismul dezvoltarea omului ca expresie a unei voințe transcendente 182 14.2. Personalismul educația ca operă de caritate 186 14.3. Existențialismul educația ca proces de "trezire" 189 14.4. Critici aduse filosofiei pragmatice a educației 196 14.4.1. Perenialismul 196 14.4.2. Esențialismul 197 14.4.3. Reconstrucționismul 199 15
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
crescuți exclusiv pentru sat, spiritele de vocație din acest mediu vor trebui să se mulțumească cu manifestarea "vocației" lor în limitele satului în care s-au născut? Aceeași insistență asupra activității practice o întîlnim și în lucrarea cu caracter filosofic Personalismul energetic (1927). Potrivit acestei filosofii, în care persoana omenească ocupă locul central, personalitatea se desăvîrșește prin muncă: " Pretutindeni munca precede personalizarea" (36 b, p. 250). Personalitate energetică este omul creator în profesia sa. La o astfel de personalitate se ajunge
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ale elevilor și, pe aceasta bază, stabilește vocațiile acestora; în relația elev-educator primează grija pentru ,,trezirea inițiativei elevului" (36 b, p. 259); activitatea educativă se începe prin cultivarea aptitudinilor manuale și senzoriale; pe această bază se dezvoltă aptitudinile intelectuale; școala personalismului energetic este o școala a muncii; tipurile de școală sînt adecvate mediului economic ("Muntele și marea nu pot avea școli uniforme", 36 b, p. 260); școala secundară teoretică, aceeași pentru toți, va fi înlocuită cu o varietate de tipuri școlare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai de seamă curente filosofice pentru problemele educației; aproape fiecare dintre ele are și o teorie asupra direcției de devenire a ființei umane și a condițiilor optime ale acestei deveniri. Nu puține sînt curentele filosofice, dezvoltate în acest secol neotomismul, personalismul, existențialismul ș.a. care, considerîndu-se expresii ale umanismului contemporan, și-au elaborat o teorie asupra devenirii ființei umane și a educației sale; cum afirmarea acestor teorii s-a produs într-o perioadă de puseu al filosofiei marxiste, ele au cel mai
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
noastră umană" (4, p. 320). Aceasta este opțiunea lui J. Maritain, unul din cei mai subtili filosofi ai acestui secol. Opțiune care, ca și în cazul altora, se cuvine să fie respectată, chiar și cînd nu este acceptată. 14.2. Personalismul educația ca operă de caritate Deși s-a conturat ca un curent filosofic în secolul XX, rădăcinile personalismului se află împlîntate în secolul al XIX-lea, în filosofia germană; aici, cu prilejul unor dispute teologice, a fost folosit pentru prima
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acestui secol. Opțiune care, ca și în cazul altora, se cuvine să fie respectată, chiar și cînd nu este acceptată. 14.2. Personalismul educația ca operă de caritate Deși s-a conturat ca un curent filosofic în secolul XX, rădăcinile personalismului se află împlîntate în secolul al XIX-lea, în filosofia germană; aici, cu prilejul unor dispute teologice, a fost folosit pentru prima dată termenul de personalism. Dreptul de cetate filosofică l-a dobîndit însă prin lucrarea lui CH. RENOUVIER Le
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de caritate Deși s-a conturat ca un curent filosofic în secolul XX, rădăcinile personalismului se află împlîntate în secolul al XIX-lea, în filosofia germană; aici, cu prilejul unor dispute teologice, a fost folosit pentru prima dată termenul de personalism. Dreptul de cetate filosofică l-a dobîndit însă prin lucrarea lui CH. RENOUVIER Le Personnalisme (1903) care face din persoană categoria fundamentală a concepției sale despre lume și viață. Pentru el, lumea este construită dintr-un ansamblu de forțe, de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
altele, se acordă în virtutea unei armonii prestabilite, vrute și conduse de Dumnezeu. Sub aspect moral, Renouvier considera persoana, ca și Im. Kant, totdeauna ca scop; iată un motiv pentru care personaliștii consideră concepția lor expresie a umanismului. De la începuturile sale, personalismul s-a manifestat ca o filosofie idealistă, de inspirație creștină, care reia unele idei ale teologiei și spiritualismului medieval sau modern (9, p. 47; 10, p. 21). Deși, în deceniile următoare, personalismul s-a depărtat destul de mult de tezele renouvieriste
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
concepția lor expresie a umanismului. De la începuturile sale, personalismul s-a manifestat ca o filosofie idealistă, de inspirație creștină, care reia unele idei ale teologiei și spiritualismului medieval sau modern (9, p. 47; 10, p. 21). Deși, în deceniile următoare, personalismul s-a depărtat destul de mult de tezele renouvieriste, el s-a considerat o filosofie în al cărei centru se află persoana cu valorile ei ("persoana sacră"), o filosofie care se menține într-o strînsă legătură cu teismul. În literatura filosofică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]