282 matches
-
astfel de poziție o are conceptul determinismului prin finalitate din filosofia lui C. Rădulescu-Motru față de structura formală a conceptului kantian al finalității. Tocmai această participare face posibilă, în orizontul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, o anumită "teorie" asupra omului încadrată "logicii personaliste". Principiul de construcție a interpretării din această lucrare ideea că personalismul energetic propune, prin unul dintre conceptele fundamentale sub condiția vizării sale antropologice, anume determinismul prin finalitate (gândit de Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru, prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante personaliste (Ch. Renouvier și Em. Mounier) și modelul de reconstrucție a umanului din personalismul energetic. Pentru că în filosofia kantiană nu avem de-a face, în mod direct, cu o "filosofie a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante personaliste (Ch. Renouvier și Em. Mounier) și modelul de reconstrucție a umanului din personalismul energetic. Pentru că în filosofia kantiană nu avem de-a face, în mod direct, cu o "filosofie a omului" explicit construită de autor, dar nici cu una construită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestea condiționat și Necondiționat se află, potrivit personalismului energetic, omul. Concluzia acestei lucrări, posibilă prin desfășurarea unei interpretări "antropologice" a personalismului energetic, este ideea că această filosofie reprezintă o variantă a personalismului contemporan. Personalismul energetic și speciile semnificative ale filosofiei personaliste prezentate în lucrare, anume cea a lui Ch. Renouvier și cea a lui Em. Mounier, au aceleași concepte fundamentale, concepte ce instituie idei cu rol de postulat în fiecare dintre ele: realitatea originară (pentru personalismul energetic, aceasta este energia, iar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anume cea a lui Ch. Renouvier și cea a lui Em. Mounier, au aceleași concepte fundamentale, concepte ce instituie idei cu rol de postulat în fiecare dintre ele: realitatea originară (pentru personalismul energetic, aceasta este energia, iar pentru celelalte variantele personaliste amintite, aceasta reprezintă o formă absolută de personalitate, Dumnezeu); evoluția (ce indică faptul că realitatea originară reprezintă un principiu dinamic); finalitatea (care stabilește sensul evoluției); personalitatea (reprezentând corelația existențială "finală"). Capitolul I Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar putea explica interesul lui C. Rădulescu-Motru de a pune la punct o teorie filosofică a educației.) Am putea spune chiar că autorul tematizează omul mai întâi, pentru a-și îngădui, pe acest temei, să dezlege probleme non-antroplogice. Întrebările discursului personalist energetic îl vizează pe cel care întreabă, subiectul interogației; așa încât, el dă seama de reflexivitatea umană; o reflexivitate nu numai în modul apofantic, lipsit de accent interogativ, ci, poate în aceeași măsură, în modul aporetic, exemplar pentru un model ontologic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea după care omul este scop final al existenței lumii va fi tematizată în secțiunea următoare a acestui capitol. Scopul acestor tematizări îl constituie dezvăluirea structurii formale a conceptului kantian al finalității în intenția așezării sale alături de determinismul prin finalitate personalist energetic, pentru a încerca astfel o regândire a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Această revenire asupra înțelesului kantian al formulei "eu sunt" dă seama tocmai de ideea de unitate a subiectului cunoașterii 60, în ultimă instanță, de unitatea de existență a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a energiei. El cuprinde două niveluri de generalizare, de fapt, două orizonturi de teoretizare și tematizare. Un nivel corespunde, cel puțin în intenție, regulilor metodei științifice; celălalt, convențiilor modelului filosofic; fără a fi vorba despre o de-naturare a unității demersului personalist energetic. "Motru năzuiește, mai întâi, să ne ofere o sistematică, o "știință obiectivă a personalității" și, în al doilea rând, să realizeze treapta următoare de generalizare, cea filosofică propriu-zisă"106. De aceste niveluri putem lua cunoștință fie urmărind succesiunea lucrărilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
susținerea staturii verticale a avut efecte în sensul specificării existențiale a omului în mediul său natural. Dar transformarea mâinii într-un instrument de muncă a avut consecințe decisive pentru desprinderea omului de natură, pentru formarea unor atitudini care împământenesc sensul "personalist" în evoluția energiei. Este vorba despre atitudinea religioasă (reținerea mișcărilor sub frica necunoscutului), atitudinea plăcerii artistice (coordonarea ritmică a mișcărilor) și "atitudinea muncitorească" (munca propriu-zisă). Prin urmare, menținerea omului în cadrele unui specific existențial reclamă, de la început, anumite condiții biologice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doar în sensul afirmării personalității energetice ca unitate de echilibru a celor două niveluri ale ființei umane: fizic (natural, energetic) și cultural; adică atunci când completăm ipoteza, cum spune Rădulescu-Motru, cu noțiunea personalității, ea nemaifiind acum "energetistă", pur și simplu, ci "personalist energetică". Prin duplicitatea aceasta de rosturi resemnificative pentru om, aflăm și soluția "salvării" identității sale, chiar în interiorul ordinii de finalitate. Continuitatea formelor de energie în univers este asigurată, potrivit personalismul energetic, de determinismul prin finalitate. Întreaga evoluție a universului, anterioară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dobândește sensul omului. Ca și la Kant, omul, ca scop final al existenței lumii, are statutul unei unități de existență ce ține în cumpănă natura și Absolutul. Numai ținând seama de Absolut putem înțelege "locul natural" al omului potrivit perspectivei personalist energetice. Absolutul nu este cerut direct de aplicarea determinismului prin finalitate. Prin program, C. Rădulescu-Motru, ca de altfel și Kant, exclude Divinitatea din scenariul finalității. Aceasta din urmă rezultă, dacă-i considerăm prezența universală, din extinderea asupra naturii a unui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deplasare a semnificațiilor conceptului finalității, acesta desemnând atât raporturi ale totalității "cu indivizii din care ea se compune", cât și mecanismul însuși al evoluției lumii (al exis-tenței-ca-energie), modificat datorită anticipației. Determinismul prin finalitate face ca ordinea universului să fie una personalistă. "Anticiparea sparge cadrul unui determinism prin cauzalitate; ea provoacă un determinism prin finalitate. Anticiparea presupune conștiința unui scop. Mersul universului să poate concepe ca o ordine liniară, fără început și fără sfârșit, cît timp anticipația nu are nici un rol; din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
presupune conștiința unui scop. Mersul universului să poate concepe ca o ordine liniară, fără început și fără sfârșit, cît timp anticipația nu are nici un rol; din momentul ce anticipația intervine, ordinea universului nu poate să fie concepută decît ca ordine personalistă, fiindcă anticipația nu poate fi încadrată în mod rațional decît în o experiență de persoană omenească"139. Conceptul determinismului prin finalitate semnifică o ordine a lumii în care există, după cum am văzut, două orizonturi: cosmic (al energiei-ca-natură) și istoric (al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cristalizarea personalității prin punerea sa în "serviciul muncii". Munca însăși ar fi doar o anticipație, "prin o instrumentare conștientă", a efectelor acțiunilor pe care omul și le propune. Conceptul anticipației este corelativ celui de determinism prin finalitate. Amândouă semnifică ordinea personalistă a lumii. Anticipația își are locul în orizontul istoriei, dar conferă un sens și orizontului cosmic; valabilitatea ei este, desigur, circumscrisă istoric. Determinismul prin finaliate legiferează existența istorică a omului, dar oferă sens înseși energiei-ca-natură, având astfel valabilitate (o valabilitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
II) că personalismul energetic are drept concept fundamental anticipația. Afirmația este întemeiată și, cred, deschide o cale de interpretare a acestei filosofii care valorizează și partea psihologică a operei și pe cea filosofică. Ordinea lumii, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, este una personalistă, în sensul că liniile de evoluție a energiei tind spre corelațiunile de personalitate. Ținta evoluției este cauza care împinge formele energiei spre corelația finală. Într-un fel, între cauzalitate și finalitate nu ar fi o diferență de conținut sau de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o "lectură paralelă" a personalismului energetic și a fenomenologiei antropologice a lui P. Teilhard de Chardin: "Presupoziția unui finalism spiritualist la Rădulescu-Motru este falsă, divinitatea nefiind făcută să determine ceva"152.) Pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă o identitate totală. Nu este vorba, în cazul acestor două concepte, despre o identitate de conținut, deși poate fi acceptată întemeiat o identitate formală, căci condițiile și operațiile logice prin care sunt construite conceptul kantian al finalității și cel personalist energetic al determinismului prin finalitate sunt aceleași. Astfel, schema conceptuală a determinismului prin finalitate cuprinde cele două condiții sub care poate fi gândită finalitatea kantiană, anume ideea omului ca scop final al existenței lumii și cea a extinderii finalității asupra
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
contururile determinismului prin cauzalitate se fixează în structura globală a existenței. Ea rupe evoluția liniară a lumii, cum ar spune P. Teilhard de Chardin; realitatea câștigă un nou mod existențial ce organizează energia și care-i dă, totodată, un sens "personalist". Prin anticipația finală, anume vocația, determinismul prin finalitate dobândește îndreptățire deplină. Cele două planuri cosmic și istoric pe care conceptul în cauză le desfășoară se suprapun până la identitate, în vocație. Prin teoria timpului (și a destinului) din Timp și destin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formală (conceptele de timp și destin); 2) prin extinderea sa dincolo de unitatea vieții sufletești (de exemplu, orice organism, nu numai cel uman, are ca lege individuală destinul său, adică finalitatea intrinsecă); lărgirea legiferării sale în întreg spațiul existenței-ca-energie, afirmarea sensului personalist al evoluției acesteia. Potrivit primei operații din structura "intelectuală" a determinismului prin finalitate (negarea valabilității universale a cauzalității ...), diferența dintre energia-ca-natură și energia personalizată (diferența dintre natură și cultură) este totală. Potrivit celei de-a doua operații (afirmarea unității lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aspectul de conținut al determinismului prin finalitate este legat mai ales de anumite fapte științifice ale vremii, pe care Rădulescu-Motru le-a interpretat în modalitate "personalist-energetică", de anumite "chemări" venite dinspre dominantele culturii românești vechi, cea mai importantă diind cea "personalistă", dar și de câteva "presiuni" aporetice ale timpului său. Ceea ce s-a numit scientismul lui Rădulescu-Motru poate fi înțeles și în sensul atitudinii sale de a da un conținut "științific" schemei determinismului prin finalitate, în fond, fiind vorba și aici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce răspunde finalității "cosmice" în măsura în care valorifică și potențează energia. În totalitatea universului, unitatea sufletească a omului are funcția actualizării energiei într-o corelație persistentă superioară formelor sale de actualizare anterioare. Doar gândită în această ordine universală și concepută în mod personalist, ea corespunde "scopului" evoluției. Eul interiorizează unitatea sufletească, iar personalitatea o exprimă "în afară", prin muncă. Integrând eu și conștiință într-o structură aptitudinală, personalitatea semnifică unitatea sufletească într-o formă determinată a sa. De altminteri, personalitatea produce o diferențiere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceea care se află în acord cu mesianismul poporului. Principiul de bază este următorul: În om este atâta realitate câtă este în el energia de muncă"215. Scopul noii educații al aceleia care va respecta regulile desprinse dintr-o teorie personalist energetică asupra omului va fi, afirmă C. Rădulescu-Motru, crearea de caractere (în sens moral). Caracterul este dimensiune fundamentală a personalității energetice. El apare ca o desăvârșire morală aflată în unitate cu conștiința rostului faptelor omenești. Personalitatea mistică (anarhică), "tipul" și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acesteia determină istoria personalizării; rezultatul la care se ajunge, pe baza determinismului prin finalitate, este o întoarcere la sine a realității lumii, o recunoaștere de sine desăvârșită prin personalitatea energetică. Această idee este ilustrată de C. Rădulescu-Motru prin afirmarea ordinii personaliste a realității. Dar personalitatea individului (de la mistic și până la profesionist și om de vocație) are o determinare non-naturală. Ea reprezintă o configurație existențială dintr-un spațiu ce nu aparține naturii ca atare, ci culturii; numai că acest spațiu este posibil
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a personalității, ce conferă evoluției energiei un sens, natura va urmări "ajungerea la o structură în care diferențierea de dispoziții va avea să producă un maxim de energie"219. Realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, concepte fundamentale în reconstrucția filosofică personalist energetică, își adună sensurile în conceptul personalității energetice. Determinismul prin finalitate este confirmat, în structura lui formală, și prin conceptul personalității energetice. Acesta semnifică, întâi, autonomia omului în lume, restrângerea valabilității determinismului prin cauzalitate și, apoi, extinderea asupra naturii a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
chemat"221; e) prezentarea în contextul de față a teoriei vocației a lui C. Rădulescu-Motru respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]