220 matches
-
de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a rezolva conflicte din ce in ce mai complexe, cât și a capacit]ții noastre de împ]rt]sire, ajungem s] avem o perspectiv] moral] din ce in ce mai altruist] și mai orientat] spre alții, perspectiv] a c]rei deplin] expresie este atins] în Etapa 6. Kohlberg susține c] fiecare etap] superioar] reprezint] o form] de dezvoltare cognitiv] care constituie de fapt și o form] de dezvoltare moral]. El scrie: Prezint o teorie psihologic] explicând... de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
curaj. Dar atunci curajul nu este o chestiune de tipul „totul sau nimic”. Diferența dintre Etapele 5 și 6 nu este numai c] abilit]țile cognitive caracteristice Etapei 6 dau mai mult] substanț] moral] și astfel ofer] o mai larg] perspectiv] critic], dar și c] în cadrul ei se manifest] mai mult curaj moral. S] ne amintim observațiile lui Kohlberg c] „poate cei capabili s] gândeasc] astfel [la nivelul Etapei 6] nu doresc s] fie martiri că Socrate, Lincoln, sau King și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] utilitarismul ar trebui respins sau revizuit pentru c] are cerințe pe care mulți le consider] excesive. Opiniile conservatoare în epistemologia moral] sunt consistente cu presupunerea c] (unele dintre) credințele noastre morale zilnice ar trebui revizuite sau respinse. Din aceeași perspectiv], nu este deloc evident c] fundaționalismul ar trebui s] slujeasc] cauza progresului moral. Dac] o moral] fundaționalist] este conservatoare sau nu, acest lucru depinde de ceea ce oamenii iau drept credințe fundaționale, si nu de faptul c] aceasta este o terorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
satisfac]. Una dintre aceste constrângeri este consecventă. O teorie inconsecvent] poate implica orice, si de aceea nu reușește s] îndeplineasc] rolul pe care vrem s]-l joace teoriile. Teoriile trebuie s] fie și suficient de complete pentru a oferi o perspectiv] moral]. Deși ar fi potrivit că teoriile morale s] p]streze ț]cerea asupra unor cazuri complicate, prea mult] ț]cere în leg]tur] cu cazurile inacceptabile ar vicia pretențiile de important] f]cute în numele lor. Chiar și obiectivul fundaționaliștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al luptei și al selecției darwiniene din sfera biologic] în cea socio-uman]. Cu câteva excepții, acest lucru genera o clar] moral] social] de tip laissez-faire. Competiția, lupta, succesul și eșecul se reg]sesc deopotriv] în natur] și în societate. În funcție de perspectiv], acest aspect poate fi considerat pozitiv (sau negativ) o consecinț] inevitabil], demn] de luat în considerare. Nu este surprinz]tor faptul c] darwinismul social a fost adoptat cu succes în America de Nord, în special de c]tre oamenii de afaceri prosperi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
linie de argumentație se sprijin] pe o ipotez] eronat] și pe un raționament invalid. Respingerea moralei nu este echivalent] cu acceptarea a tot ceea ce morală condamn] sau cu eliminarea celor mai bune motive de dezaprobare. Putem respinge morală, reținând o perspectiv] rațional] și umanist], așa cum a f]cut Marx. Morală nu este singurul remediu posibil pentru abuzurile de care a suferit marxismul și îndr]znesc s] spun c] nu este nici cel mai bun remediu. Fanaticii ne conving în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] înțeleag] din punct de vedere teoretic mișcarea istoric]: ei au fost pur și simplu prinși în capcana idologiei morale. Este evident c], de la Hegel, Marx deriv] ideea impotentei moralei abstracte (de factur] kantian]) și aceea c] motivele eficiente din perspectiv] istoric] armonizeaz] întotdeauna interesele individuale cu cele ale unei ordini, mișc]ri sau cauze sociale mai largi (idei similare de sorginte neoaristotelic] sau neohegelian] au fost susținute de c]tre Alasdair MacIntyre și de c]tre Bernard Williams, printre alții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice moral] în loc s] instaureze una nou]”. Dar poate c] acest conflcit nu este atat de profund. Morală implic] principii imparțiale și universale, iar urm]rirea lor ofer] o justificare ce transcende interesele conflictuale ale unor indivizi sau grupuri. Din perspectiv] marxist], acest lucru este imposibil atât timp cât exist] o societate divizat] pe clase, iar iluzia ideologic] a moralei const] în deghizarea intereselor de clas] în interese universale. Marx și Engels cred ins] c] dup] abolirea acestui tip de societate, indivizii vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi îndeplinit admițând faptul c] ei nu au nevoie s] dețin] o cunoaștere necesar] despre Dumnezeu. Mai degrab], ar fi suficient că ei s] fie influențați în mod potrivit, poate chiar indirect, de cei care dețin cunoașterea necesar]. Din aceast] perspectiv], cineva ar putea susține c] nonteiștii morali - și majoritatea teiștilor, de asemenea - au c]p]țâț cunoașterea moral] de la teiștii calificați corespunz]tor, poate prin intermediul unui lanț al generațiilor. (O asemenea viziune, cu privire la teiști, este prezentat] la început în Pirkei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
God (London: Macmillan; New York: Barnes and Noble, 1975). Postfaț] Peter Singer Ar fi ușor s] consider]m etică o disciplin] în care, din timpuri str]vechi, susțin]torii unor viziuni opuse s-au angajat în dispute interminabile f]r] vreo perspectiv] de soluționare. Pan] la urm], nu are fiecare cultur] propria ei tradiție etic], aflat] f]r] speranț] în dezacord cu toate celelalte? Și nu exist] chiar și în cadrul îngust al eticii filosofice occidentale moderne diferențe ireconciliabile în privința a ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care o acordă personajelor în imagine și locul în care le situează. De multe ori acest efect este accentuat prin prezența traverselor de la liniile ferate sau de la o scară de sârmele desfășurate în rânduri echidistante, care devin, prin efect perspectiv, mai dese pe măsură ce se apropie de linia de orizont. Același sentiment de ordine și rigoare ne este dat de treptele unei scări monumentale văzută frontal. Este de-ajuns să amintim un exemplu clasic de scriere cinematografică în celebra „Scară din
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
dimensiunilor construcției în raport cu omul. O altă formă de arhitectură folosită cu succes de Mircia Dumitrescu este scara. În gravurile sale, scările urcă și coboară neliniștitor pe trasee perspective frontale sau oblice, în armonie cu căpriorii podului, orientați și ei tot perspectiv. Spațiul imaginat de el devine dramatic, răscolitor, accentuat și de silueta celui care atârnă de o grindă. În ciclul de gravuri „Mitul Minotaurului“, Marcel Chirnoagă sugerează adâncimea spațiului cu ajutorul formelor labirintului, care se prelungește spre linia de orizont. Este o
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
have completed the steps required are analyzed in this chapter, and this mechanism - a form of direct democracy - is placed in the context of e-democracy. The last chapter represents an analysis of the concept of autonomy of religions, from the perspectiv of the definitions assigned to it, as well as of the jurisprudence of the European Court of Human Rights. This analytical framework is used to give an accountabout the definition of rights from the perspective of religion and cultural context
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
multe puncte de vedere, veritabila vîrstă de aur a presei. Pia(a presei s-a aflat (n aceast( perioad(, în expansiune constantă (i nu a ajuns, decît poate în Franța, la saturație. Mai ales presa scris( nu avea, din aceast( perspectiv(, nici un motiv de (ngrijorare, aceasta fiind singurul mijloc de informare (n mas(. I. Factorii și caracteristicile progresului presei 1. Cauzele fundamentale. Ele rămîn aceleași ca și cele din perioada precedentă: generalizarea învățămîntului, democratizarea vieții politice, creșterea urbanizării, dezvoltarea transporturilor și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
plastice ?i simbolice, alegerea materialelor ?i procedurilor de utilizare a acestora, pentru a ne referi doar la esen?ial. �n cursul acestor diverse opera?îi, arhitectul folose?te procedee de reprezentare � crochiuri de studiu, plan, ele-va?ie, sec?iune, perspectiv?, machet? � pentru a st?p�ni procesul de creare. Apoi, el transmite, �ntr-un limbaj figurat ?i codificat, datele tehnice indispensabile echipelor �ns?rcinate cu construirea formelor pe care el le-a creat. Desigur, comandă, care este responsabilitatea ?efului de lucrare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
timp ce, la Saint-Urbain de la Troyes (1264), s�nt desenate �n �ntregime �n tonuri de gri vitralii compuse din ornamente sau personaje impor-tante. �n sf�r?it, �n zorii secolului al XV-lea, se instaleaz? efectele de volum ?i de perspectiv?, sub influen?a picturii lui Van Eyck �ntre al?îi, la vitraliile catedralei de la Evreux sau la roza de la Sainte-Chapelle din Paris (1490). Transluciditatea, cel mai adesea colorat?, a vitraliilor, asociat? cu abstrac?iunea structurilor constructive, face din nav? un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
leg?tură este asigurat? de trei niveluri de galerii suprapuse folosite drept �mprejmuiri. Aceast? amenajare spectaculoas?, destinat? unor vaste scenografii festive, interpreteaz? anumite construc?îi române: hipodromul, vila lui Hadrian de la Tivoli, templul lui Preneste etc. Ansamblul este compus �n perspectiv?, av�nd ca punct de plecare priveli?tea pe care o va avea Papă, instalat �n cabinetul s?u de lucru, �n partea de sus a palatului. Curtea de la Belvedere, care e inovatoare prin asocierea referin?elor tipologice ?i simbolice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tre nord ?i est o re?ea de drumuri care va structura �mprejurimile capitalei vreme de dou? secole. Fiecare nod sau extremitate a re?elei este marcat printr-un monument � biseric?, palat, poart?, obelisc � astfel amplasat conform legilor perspectivei alber-tine. Perspectiv? care permite ?i reprezentarea riguroas? ?i r?sp�ndirea european? a noilor peisaje urbane, �n Italia sau �n alt? parte: axa Casseroului (1564), care traverseaz? Palermo p�n? �n port; Uffizi, la Floren?a (1560) conceput de Văsari (1511-1574) pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i r?sp�ndirea european? a noilor peisaje urbane, �n Italia sau �n alt? parte: axa Casseroului (1564), care traverseaz? Palermo p�n? �n port; Uffizi, la Floren?a (1560) conceput de Văsari (1511-1574) pentru a �nscrie Palazzo Vechio �ntr-o perspectiv? teatral? privind dinspre Arno; place Royale ?i place Dauphine, dorite de Henric al IV-lea la Paris (1604-1606), �ntre altele. Arhitectură civil? �n Italia, �n secolul al XVI-lea, acest urbanism ?i pre-ferin?a pentru palatul urban se manifest? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
reactuali-zeaz? formulă român? a unei s?li �n form? de hemiciclu, �ncoronat? de o colonad?, cu fă?a c?tre proscenium cu peretele s?u de scen? foarte riguros construit, dar permi-? nd deșchideri de-a lungul str?zilor �n perspectiv?. Iar cerul pictat pe plafonul s?lii este o referin?? suplimentar? la teatrele antice neacoperite. Aceast? oper?, ultima a lui Palladio, ne spune �n ce m?sur? acest spa?iu, receptacol spectaculos al jocului teatral, omagiind Antichitatea, �n-scrie �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Cur?îi ?i angaja?ilor domeniului. Toate aceste edificii prezint? o remarcabil? stereotomie. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului �n acela?i timp, Hardouin-Mansart conduce ?antiere regale �n afară Versailles-ului, precum re?edin?a de la Marly (1679-1688), compozi?ie perspectiv? alegoric? axat? pe pavilionul regelui (Soarele) ?i m?rginit? de dou? r�nduri simetrice de c�te ?ase pavilioane mai mici (semnele zodiacului) pentru curteni, de o parte ?i de alta a unor �ntinse bazine de ap?. La Paris, el
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n?elegerea social? ?i artizanal? a goticului a?a cum o au J. Raskin ?i W. Morris. Ei s�nt aten?i ?i la exegeza ra?ionalist? pe care o d? Viollet-le-Duc despre aceast? �n?elegere social? ?i artizanal? �ntr-o perspectiv? modern?, propov?duind potrivirea dintre pro-gramele contemporane ?i mijloacele tehnice al societ??îi industriale. De altfel, natura este sursa de inspiră?ie a nou-lui limbaj ornamental, foarte marcat de ml?dierea vegetal? ?i de exuberan?a floral?, dar ?i de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care se poate detecta la nivel pragmalingvistic este utilizarea adverbului modal firește și a locuțiunii adverbiale modale fără îndoială - două ocurențe în fragmentul citat - ca mijloace de redare a siguranței care guvernează existența plină de greșeli a lui Gavrilescu). În perspectiv esteticii tantrice - nuvela văzută ca scenariu al stării de Bardo, descrisă în Cartea tibetană a morților - eroul înfruntă zeitățile cosmice, simbolizate în text prin cele trei fete, în realitate forțe psihice de care sufletul a fost legat în existența terestră
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sale. Pentru aceasta, el nu ezit? s? introduc? discipline noi, ca istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, pe care Universitatea nu le recuno?tea ?i pe care el �n?elege s? le promoveze �ntr-o perspectiv? comparativ?. Chiar dac? ?coală, specializ�ndu-se pe preg?tirea concursurilor pentru administra?ie, nu a favorizat constituirea unei ?tiin?e a Statului, distinct? de ?tiin?ele juridice ?i administrative, a?a cum speră Boutmy, ea a contribuit la r?sp
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care a fost luat mult timp drept autorul best-seller-ului literaturii pedagogice Le Tour de la France par deux enfants (lucrare scris? �n realitate de c?tre șo?ia să), a reu?it s? însereze teme �mprumutate din literatura tradi?ionalist? �ntr-o perspectiv? hoț?r�ț republican? ?i laic?. Nu ar?ta el la 1880, �n La Science sociale contemporaine, c? oamenii aceleia?i societ??i s�nt organice?te solidari unii cu al?îi �n timp ?i �n spa?iu? A?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]