589 matches
-
spiritual în care nu mai credț se pare un anacronism. Ceea ce le convine - deși poate nu le place întotdeauna - sunt romane ca Finnegans Wake, The Sound and the Fury sau Moloy. Asemenea texte dificile, esoterice, au și meritul că flatează perspicacitatea celor care le comentează și le dezleagă misterele”. 3. Reacțiile prietenilor savanți au fost foarte împărțite. Câțiva ani mai târziu, Eliade putea să recompună foarte obiectiv tabloul acesta mozaicat, cu o notă predominant sceptică - cartea nu a avut „cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
lui viitor puteau s-o extindă pe toată fața pământului și să-l transforme în fermecător paradis. Să observăm că nu e vorba numai de munca manuală, dar și de angajarea facultăților sufletești, de vreme ce paza Edenului implică atenție trează și perspicacitate. Ideea aceasta pare și mai luminoasă din tabloul paradisiac care urmează, unde Dumnezeu aduce în fața lui Adam toate viețuitoarele pământului, ca el să le pună nume. Și le-a pus. Și așa au rămas numele cum le-a pus el
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Rațiunea umană comună este și ea în deplin acord cu aceasta în judecata sa practică și are de fiecare dată în fața ochilor principiul de mai sus”5. Imediat mai departe, el oferă următoarea explicație: Nici nu-mi trebuie prea multă perspicacitate ca să văd ceea ce am de făcut pentru ca actul meu să fie moralmente bun. Lipsit de experiență cu privire la mersul lumii sau incapabil de a face față tuturor evenimentelor ce se petrec în ea, mă întreb numai: poți voi de asemenea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
efectelor perverse, sperând a nu le repeta. Dacă John Zerzan și J. J. Fanella orientează conceptul spre două atitudini antitetice, primul spre un primitivism mistic, al doilea către un teism transcultural, poate că Ziauddin Sardar se apropie cu mai multă perspicacitate de poziția de intermediar ontologic și gnoseologic între abordarea culturală și cea teologică. Deocamdată, putem decide, cel puțin din unghiul prezentei abordări perfectibile, că premisele românești principale întru întemeierea doctrinei "noului antropocentrism" transmodern sunt ontologia arheității lui Eminescu, filosofia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
i-a scos ochiul ucigător, atunci nimeni nu poate fi pedepsit. Artistul transmodern e un Ulise care străbate toate lumile, toate primejdiile spre a ajunge în Ithaca. Dar el trebuie să uite că este Ulise și că, dimpotrivă, e Nimeni! Perspicacitate iarăși remarcabilă la Victor Teleucă: "Fiece artist, dacă nu e Nimeni, nu e nici nume"396. Teleucă descifrează taina lui Nimeni în replica băietanului care-și ascunde numele când stăpânul fâneței îl ispitește să-i spună cum îl cheamă și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
realizează prin invenție și descoperirea unor corelații noi, originale. d. Creația inovatoare presupune transformări fundamentale În concepții, principii sau metode de lucru În domeniul științei sau artei. După alte surse 30, se consideră cinci niveluri ale creativității: a. expresivă denotă perspicacitate și este manifestată prin soluții mai eficiente de producție, cu valențe de perspicacitate și ca urmare a unor mai multe eficiențe de productivitate etc.; b. productivă se manifestă prin soluții mai eficiente de producție, ca urmare a unor combinări și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
transformări fundamentale În concepții, principii sau metode de lucru În domeniul științei sau artei. După alte surse 30, se consideră cinci niveluri ale creativității: a. expresivă denotă perspicacitate și este manifestată prin soluții mai eficiente de producție, cu valențe de perspicacitate și ca urmare a unor mai multe eficiențe de productivitate etc.; b. productivă se manifestă prin soluții mai eficiente de producție, ca urmare a unor combinări și recombinări, asocieri de date și soluții existente, cunoscute; c. inovativă legată de cea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
realizează prin invenție și descoperirea unor corelații noi, originale. d. Creația inovatoare presupune transformări fundamentale În concepții, principii sau metode de lucru În domeniul științei sau artei. După alte surse 30, se consideră cinci niveluri ale creativității: a. expresivă denotă perspicacitate și este manifestată prin soluții mai eficiente de producție, cu valențe de perspicacitate și ca urmare a unor mai multe eficiențe de productivitate etc.; b. productivă se manifestă prin soluții mai eficiente de producție, ca urmare a unor combinări și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
transformări fundamentale În concepții, principii sau metode de lucru În domeniul științei sau artei. După alte surse 30, se consideră cinci niveluri ale creativității: a. expresivă denotă perspicacitate și este manifestată prin soluții mai eficiente de producție, cu valențe de perspicacitate și ca urmare a unor mai multe eficiențe de productivitate etc.; b. productivă se manifestă prin soluții mai eficiente de producție, ca urmare a unor combinări și recombinări, asocieri de date și soluții existente, cunoscute; c. inovativă legată de cea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Cu scopul de a Întări această distincție am dori să menționăm că: • informația se referă la descriere, definire, la plasarea În spațiu a unui subiect (ce?, cine?, când?, unde?); • cunoașterea reprezintă strategia, practica, metoda sau abordarea (cum?); • Înțelegerea include principiul, perspicacitatea sau intuiția, morala, sau arhetipul de acțiune (de ce?). Este necesar, În acest context, să aducem câteva precizări importante. Practica organizațională afirmă că există o relație asimetrică Între date, informație și cunoaștere. Datele reprezintă fapte formative ale realității sau valori ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Cu scopul de a Întări această distincție am dori să menționăm că: • informația se referă la descriere, definire, la plasarea În spațiu a unui subiect (ce?, cine?, când?, unde?); • cunoașterea reprezintă strategia, practica, metoda sau abordarea (cum?); • Înțelegerea include principiul, perspicacitatea sau intuiția, morala, sau arhetipul de acțiune (de ce?). Este necesar, În acest context, să aducem câteva precizări importante. Practica organizațională afirmă că există o relație asimetrică Între date, informație și cunoaștere. Datele reprezintă fapte formative ale realității sau valori ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
printr-un vocabular viu, adecvat și sugestiv și vor fi însoțite de observațiile elevilor asupra desenelor relaizate de copii sau reproduceri reușite ale unor opere de artă. Metoda observației, îmbinată cu învățarea prin descoperire, ajută la formarea reprezentărilor care stimulează perspicacitatea și creativitatea elevilor. Prin exercițiilor efectuate sistematic, pe baza unui control din partea elevilor, se ajunge la formarea priceperilor și deprinderilor, căpătându-se perspectiva unei activități independente, creatoare, plăcută și atrăgătoare. Elevii îndrăgesc mult tehnica umedă deoarece petele transparente, difuze spre
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
de precizie, este să reconstituie „îndărătul operei” fizionomia autorului și atitudinea lui în fața vieții. Îl interesează mai degrabă să lămurească (și să se transpună în) interioritatea acestui scriitor decât să cântărească și să proclame valoarea unui text. Își exersează deci perspicacitatea pentru a surprinde „substratul sufletesc și etic” al unor scrieri, ceea ce îl face reticent față de estetica așa-zicând decadentă. Descriptiv prin formație didactică, cu exagerată grijă pentru conexiuni, raportează mai totdeauna o creație sau alta la contextul (social, național) în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
implicate, pentru ca microsecvențele de timp câștigat să fie lipsite de frustrare. În această ordine de idei, educarea sensibilității și a intuiției permite perceperea unei tendințe sau a unei nevoi Înainte ca ele să se manifeste explicit În real. O atare perspicacitate Îi permite unui actor, individual sau colectiv, să se poziționeze și să-și Înscrie acțiunea În acest spațiu-viitor Încă neocupat, având beneficiul energetic al justeței și al fracțiunii de timp În avans, ca un surfer care se adaptează valului ce
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
zgomot, fără competențele de analiză, de judecată și fără o filozofie care să le anime. Or, aptitudinea de a identifica semne purtătoare de sens pentru a obține cel mai bun profit depinde de această capacitate de ansamblu care agregă opinii, perspicacitate, claritate și decizie. Aceasta constituie chi-ul global al Întreprinderii, Moku-no-chi-ul său particular și corporativ. Din superioritatea sau din inferioritatea chi-ului unei Întreprinderi față de alta rezultă superioritatea sau inferioritatea sa. O atare definiție a chi-ului global se apropie de ceea ce jargonul
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
una dintre "națiunile" succesoare ale Imperiul Român, iar Biondo, care a avut legături cu mai multe medii italiene, dar nu își avea rădăcinile într-un oraș special, a fost mai cosmopolit decât majoritatea colegilor săi umaniști. Cu pricepere literară și perspicacitate critică Biondo a clasat istoriile conducătorilor din partea de sus și partea de jos a peninsulei, dar el a acordat o atenție egală și culturii italiene. Astfel istoria lui Biondo a cuprins deopotrivă arte, litere și politică, iar el a stabilit
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a lui Dumnezeu, ci în degradarea lor morală. Această teză, pe care Salvian o susținea adesea cu argumentele ascetului, a părut interesantă, după cum am arătat mai sus, dar nu i-a determinat pe critici să formuleze o judecată favorabilă în privința perspicacității și a inteligenței cu care scriitorul judecă evenimentele din epoca sa. O astfel de atitudine de simpatie față de barbari, într-o perioadă cînd provincia în care trăia Salvian însuși era supusă unor continue amenințări, poate fi și rezultatul unui moralism
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu se comportă agresiv într-o anumită măsură, el va fi manipulat de ceilalți. Cu alte cuvinte, prudența implică nu numai o senzație de siguranță pe care o ai când te bazezi pe efectele pacificatoare ale societății internaționale, dar și perspicacitatea utilizării eficiente a instrumentelor de putere. Echilibrul reciproc avantajos se bazează pe presupunerea urmăririi subtile a propriilor interese de către actorii majori; stabilitatea generală se sprijină pe un conflict limitat, și totuși real. În acest fel, în cunoscutele dispute dintre Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
erudit-colocvială, filologico-filosofico-epicureică, va fi etalată abundent și în eseurile în românește, izvodite după același „tipar” foarte personal, cu deosebire frapant în context autohton, dată fiind raritatea demersurilor similare. Sub „acoperirea” reprezentată de etalarea unui impresionant belșug de cunoștințe și de perspicacitate hermeneutică, P. scrie de fapt literatură, oferind texte care se citesc cu și de plăcere, dar și cu folos (fiind neconvențional „instructive”). Eseistul are predilecție cvasiexclusivă pentru textul scurt: cărțile lui sunt alcătuite din fragmente eseistice concentrate (pe care el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
problemelor decât creația productivă, precum identificarea problemelor (Runco și Okuda, 1988; Wakefield, 1985) și gândirea evaluativă (Okuda, Runoc și Berger, 1991; Runco și Chand, 1994) încep să prindă contur. Un corolar la cercetarea psihometrică a rezolvării problemelor promovează testele de perspicacitate. Din punct de vedere istoric, legătura dintre insight/perspicacitate și creativitate nu s-a bucurat de o atenție specială nici pe plan teoretic, nici empiric (vezi unele excepții în Mayer, 1995), deși câteva studii riguroase au fost publicate recent (Dominovski
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Okuda, 1988; Wakefield, 1985) și gândirea evaluativă (Okuda, Runoc și Berger, 1991; Runco și Chand, 1994) încep să prindă contur. Un corolar la cercetarea psihometrică a rezolvării problemelor promovează testele de perspicacitate. Din punct de vedere istoric, legătura dintre insight/perspicacitate și creativitate nu s-a bucurat de o atenție specială nici pe plan teoretic, nici empiric (vezi unele excepții în Mayer, 1995), deși câteva studii riguroase au fost publicate recent (Dominovski și Dalob, 1995; Finke, 1995). De exemplu, Martinsen (1993
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în Mayer, 1995), deși câteva studii riguroase au fost publicate recent (Dominovski și Dalob, 1995; Finke, 1995). De exemplu, Martinsen (1993, 1995) dezvoltă o direcție de cercetare în care sunt corelate stilurile cognitive cu aptitudinea de rezolvare a problemelor de perspicacitate. Până acum, cercetarea a venit în sprijinul ipotezei conform căreia nivelul de experiență necesar rezolvării problemelor variază în funcție de stilul cognitiv individual. Cercetătorii care au întreprins studii de perspicacitate ar trebui să manifeste prudență în elaborarea cercetării lor. Multe dintre problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care sunt corelate stilurile cognitive cu aptitudinea de rezolvare a problemelor de perspicacitate. Până acum, cercetarea a venit în sprijinul ipotezei conform căreia nivelul de experiență necesar rezolvării problemelor variază în funcție de stilul cognitiv individual. Cercetătorii care au întreprins studii de perspicacitate ar trebui să manifeste prudență în elaborarea cercetării lor. Multe dintre problemele de perspicacitate utilizate în mod curent au fost expuse pe larg în manuale, în jocuri de societate, în reviste și sub alte forme de prezentare. Atunci când se confruntă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acum, cercetarea a venit în sprijinul ipotezei conform căreia nivelul de experiență necesar rezolvării problemelor variază în funcție de stilul cognitiv individual. Cercetătorii care au întreprins studii de perspicacitate ar trebui să manifeste prudență în elaborarea cercetării lor. Multe dintre problemele de perspicacitate utilizate în mod curent au fost expuse pe larg în manuale, în jocuri de societate, în reviste și sub alte forme de prezentare. Atunci când se confruntă cu elevi din clase superioare și adulți, cercetătorii trebuie să ia măsuri de protecție
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
clase superioare și adulți, cercetătorii trebuie să ia măsuri de protecție pentru a se asigura că subiecții nu s-au întâlnit anterior cu astfel de probleme. Isaak și Just (1995) și Mayer (1995) oferă liste detaliate ce cuprind probleme de perspicacitate utilizate frecvent. Persoana creativă A doua parte principală a cercetării psihometrice reunește eforturile de evaluare a caracteristicilor de creativitate specifice persoanelor creative. Numeroasele variabile axate pe trăsături individuale includ diverse tipuri de autoevaluare, aprecierea comportamentului, a personalității și a performanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]