652 matches
-
îngr. și introd. Eufrosina Molcuț, București, 1970-1974; Versuri, Chișinău, 1999. Traduceri: [Walt Whitman, Petőfi Sándor, Heinrich Heine, Friedrich Martin von Bodenstedt, Mihail Lermontov, Adam Mickiewicz, Thomas Moore, Ivan Turgheniev], în Scrieri, I, București, 1970. Repere bibliografice: Chendi, Fragmente, 89-94; [Ștefan Petică], „Freamătul”, 1912, 1-3 (număr omagial); Al.T. Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915; Davidescu, Aspecte, 5-6, 211-220; Perpessicius, Opere, II, 79-80, 169-171, VIII, 116-127, XII, 531-532, Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică, Tecuci, 1925; Al. T. Stamatiad, Câțiva scriitori
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Sándor, Heinrich Heine, Friedrich Martin von Bodenstedt, Mihail Lermontov, Adam Mickiewicz, Thomas Moore, Ivan Turgheniev], în Scrieri, I, București, 1970. Repere bibliografice: Chendi, Fragmente, 89-94; [Ștefan Petică], „Freamătul”, 1912, 1-3 (număr omagial); Al.T. Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915; Davidescu, Aspecte, 5-6, 211-220; Perpessicius, Opere, II, 79-80, 169-171, VIII, 116-127, XII, 531-532, Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică, Tecuci, 1925; Al. T. Stamatiad, Câțiva scriitori, Arad, 1925, 10-44; Constantinescu, Scrieri, IV, 233-238; Călinescu, Ist. lit. (1941), 606-608, Ist. lit.
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
1970. Repere bibliografice: Chendi, Fragmente, 89-94; [Ștefan Petică], „Freamătul”, 1912, 1-3 (număr omagial); Al.T. Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915; Davidescu, Aspecte, 5-6, 211-220; Perpessicius, Opere, II, 79-80, 169-171, VIII, 116-127, XII, 531-532, Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică, Tecuci, 1925; Al. T. Stamatiad, Câțiva scriitori, Arad, 1925, 10-44; Constantinescu, Scrieri, IV, 233-238; Călinescu, Ist. lit. (1941), 606-608, Ist. lit. (1982), 685-686; C. Cosco, Când era bunica fată, București, 1944, 250-251; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 111-134
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Ist. lit. (1941), 606-608, Ist. lit. (1982), 685-686; C. Cosco, Când era bunica fată, București, 1944, 250-251; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 111-134; Vianu, Arta, II, 75-77; Călinescu, Aspecte, 24-41; Bote, Simbolismul, passim; Noe Smirnov, Teatrul lui Ștefan Petică, RITL, 1968, 1; Ciopraga, Lit. rom., 362-371; Micu, Început, 392-401; Zamfir, Proza poetică, 291-330; Rotaru, O ist., 150-157; Cioculescu, Itinerar, I, 142-145, V, 372-376; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 108-115; Dicț. lit. 1900, 673-674; Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Noe Smirnov, Teatrul lui Ștefan Petică, RITL, 1968, 1; Ciopraga, Lit. rom., 362-371; Micu, Început, 392-401; Zamfir, Proza poetică, 291-330; Rotaru, O ist., 150-157; Cioculescu, Itinerar, I, 142-145, V, 372-376; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 108-115; Dicț. lit. 1900, 673-674; Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980; Modola, Dramaturgia, 176-196; [Ștefan Petică], în Simbolismul european, II, îngr. și introd. Eufrosina Molcuț, București, 1983, 449-460; Scarlat, Ist. poeziei, II, 221-225; Constantin Trandafir, Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, Minerva, 1984; Vasile, Conceptul
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Lit. rom., 362-371; Micu, Început, 392-401; Zamfir, Proza poetică, 291-330; Rotaru, O ist., 150-157; Cioculescu, Itinerar, I, 142-145, V, 372-376; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 108-115; Dicț. lit. 1900, 673-674; Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980; Modola, Dramaturgia, 176-196; [Ștefan Petică], în Simbolismul european, II, îngr. și introd. Eufrosina Molcuț, București, 1983, 449-460; Scarlat, Ist. poeziei, II, 221-225; Constantin Trandafir, Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, Minerva, 1984; Vasile, Conceptul, 155-159; Negoițescu, Ist. lit., I, 162-164; Poezia simbolistă românească, îngr
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
1900, 673-674; Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980; Modola, Dramaturgia, 176-196; [Ștefan Petică], în Simbolismul european, II, îngr. și introd. Eufrosina Molcuț, București, 1983, 449-460; Scarlat, Ist. poeziei, II, 221-225; Constantin Trandafir, Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, Minerva, 1984; Vasile, Conceptul, 155-159; Negoițescu, Ist. lit., I, 162-164; Poezia simbolistă românească, îngr. Rodica Zafiu, București, 1996, 179-183; Dicț. analitic, I, 189-190, II, 55-56; Dicț. esențial, 636-638. S.C.
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
scriitori (Constanța Dunca-Schiau, Jean Bart, G. Tutoveanu, Al. Macedonski). În domeniul filologiei, al criticii și istoriei literare ori al esteticii se înregistrează contribuții aparținând lui H. Sanielevici (Eminescu și școala romantică germană, „Înviere”, „Quo vadis”, „Manasse”, Foiletoanele lui Caragiale), Șt. Petică (Esthetismul lui Ruskin), G. Ibrăileanu (Cu prilejul foiletoanelor lui Caragiale, Curentul eminescian), P.V. Haneș, Sextil Pușcariu, I.-A. Candrea ș.a. Uneori spiritele se încing, precum în cadrul polemicilor N. Iorga - Lazăr Șăineanu, Ovid Densusianu - A. Philippide, ca și în jurul unor acuzații
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
portretizați Haralamb G. Lecca, D. Nanu, A. Steuerman-Rodion, G.Tutoveanu), „Note de călătorie”, unde scrie Radu D. Rosetti, „Revista revistelor” și „Știri literare și artistice”. Sub titlul generic „Opere noi” se fac scurte comentarii despre Fecioara în alb de Ștefan Petică (versurile „sonore ca ... visul, albe ca ... muzica au farmec, dovedesc artă” și reprezintă „cea dintâi notă decadentă din literatura română”), Cartea de aur de Al. Macedonski („singura operă de reală valoare literară apărută în vremile din urmă”, o lucrare „titanică
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
însă în faptul că, în afara unor articole disparate, există câteva rubrici bine structurate și, la fel cu semnatarii lor, de notorietate în literatura noastră. Astfel, chiar din primul număr, Perpessicius este inițiatorul unor „medalioane” - efigii ale unor scriitori precum Ștefan Petică, Ion Minulescu, St. O. Iosif, Elena Farago, Al. Cazaban, Ilarie Chendi, George Coșbuc, Corneliu Moldovanu, Mihail Săulescu, Cora Irineu, D. Iacobescu. După trecerea lui Perpessicius pe postul de cronicar literar, rubrica „Medalioane” va fi susținută mai întâi de Gh. Cardaș
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
de Ion Marin Sadoveanu și de Perpessicius. Sub genericul „Pe marginea cărților”, cel dintâi scrie despre volume de Adrian Maniu, Henriette Yvonne Stahl, Jean Bart, iar sub condeiul celui de-al doilea rubrica va fi consacrată unor autori precum Ștefan Petică, Ovid Densusianu, Camil Baltazar, Emanoil Bucuța, Ion Pillat, V. Demetrius, G.M. Zamfirescu, Mihail Sadoveanu, Corneliu Moldovanu, Camil Petrescu, Al. Iacobescu, Liviu Rebreanu, Emil Isac, Hortensia Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, Dragoș Protopopescu, George Voevidca, Emil Gârleanu, George Vâlsan, Eugeniu Ștefănescu-Est, Al. T.
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
Universității din București (1955), unde în ultimii ani de studenție coordonează Cercul de literatură universală. Este angajată preparator la Catedra de istoria literaturii române a Filologiei bucureștene. În 1972 obține doctoratul cu o teză despre viața și opera lui Ștefan Petică. Din 1992 până în 1997 va fi conferențiar la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Debutând în 1959 la „Analele Universității București” cu studiul Concepția lui Delavrancea despre artă, M. publică apoi numeroase studii și articole în presa literară, susține comunicări științifice și
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
Își câștigă aprecierea criticii de specialitate îndeosebi prin antologia Simbolismul european (I-II, 1983), însoțită de un amplu studiu, lucrare de excepție prin cuprindere și orizont. Mai înainte se remarcase prin competența dovedită în alcătuirea ediției critice Scrieri de Ștefan Petică (I-II, 1970-1974) și prin abordarea pluridisciplinară din teza de doctorat (publicată în 1980 într-o formă mult extinsă), dedicată aceluiași poet, analizat în contextul epocii sale. A mai publicat în „Luceafărul”, „Tomis”, „România literară” ș.a. studii, cu opinii originale
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
abordări inedite, despre Mihai Eminescu, Barbu Delavrancea, Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Al. A. Philippide, Adrian Maniu, Ion Barbu, Lucian Blaga ș.a. precum și micromonografii dedicate unor poeți germani aparținând curentului expresionist - Gottfried Benn, August Stramm, Ernst Stadler. SCRIERI: Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980. Ediții: Ștefan Petică, Scrieri, I-II, introd. edit., București, 1970-1974. Antologii: Simbolismul european, I-II, introd. edit., București, 1983. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, „Ștefan Petică și vremea sa”, LCF, 1981, 8; Valeriu Cristea, O conștiință
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
Rebreanu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Al. A. Philippide, Adrian Maniu, Ion Barbu, Lucian Blaga ș.a. precum și micromonografii dedicate unor poeți germani aparținând curentului expresionist - Gottfried Benn, August Stramm, Ernst Stadler. SCRIERI: Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980. Ediții: Ștefan Petică, Scrieri, I-II, introd. edit., București, 1970-1974. Antologii: Simbolismul european, I-II, introd. edit., București, 1983. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, „Ștefan Petică și vremea sa”, LCF, 1981, 8; Valeriu Cristea, O conștiință nouă, RL, 1981, 33; Șerban Cioculescu, „Simbolismul european
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
curentului expresionist - Gottfried Benn, August Stramm, Ernst Stadler. SCRIERI: Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980. Ediții: Ștefan Petică, Scrieri, I-II, introd. edit., București, 1970-1974. Antologii: Simbolismul european, I-II, introd. edit., București, 1983. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, „Ștefan Petică și vremea sa”, LCF, 1981, 8; Valeriu Cristea, O conștiință nouă, RL, 1981, 33; Șerban Cioculescu, „Simbolismul european”, RL, 1983, 11, 12; Șerban Foarță, Retușuri, O, 1983, 12; Irina Mavrodin, Simbolismul ca invariant și paradigmă, MS, 1984, 2; Paul Cornea
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
caracter regional: cară (pluralul cuvântului car), credinți, făgăduinți, răchiți, roate (cf. a pune bețe În roate), ruini, suliți, școale, uliți, umilinți etc. Se va păstra genitiv-dativul În -ei: atențiunei, firei, inimei, magistraturei, mărirei, mătușei, nopței etc. În 1902, poetul Ștefan Petică a publicat volumul de versuri Când vioarele tăcură. O antologie de poezie apărută În 1993 la Editura Teora a modificat acest titul În Când viorile tăcură. Pentru „consecvență”, ar fi trebuit să modifice, de exemplu, și versul lui Bacovia „Te
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Convorbiri critice”. Semnează versuri D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Donar Munteanu, Al. T. Stamatiad, Radu D. Rosetti, G. Tutoveanu, iar proză, I. A. Bassarabescu (schița Noi și vechi). Ilarie Chendi scrie articolul Doi dispăruți: Iuliu Cezar Săvescu și Ștefan Petică, Ion Dragoslav publică un fragment autobiografic, iar E. Lovinescu, sceneta Doi prieteni. Calendarul mai include note biografice, precum și texte aparținând scriitorilor Corneliu Moldovanu, G. Orleanu, H. Frollo, A. de Herz, N. Dunăreanu, A. Mândru, Octavian Goga, Al. Cazaban, Alice Călugăru
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
de revistă. Se disting, înainte de toate, o seamă dintre poemele lui Bacovia însuși. Între altele: Note de primăvară, Singur, Scântei galbene, Umbra, Amurg, Toamnă, Nocturnă, Plumb de iarnă, Fanfară. În A.c. sunt tipărite apoi câteva poezii inedite ale lui Ștefan Petică, privit ca un însemnat reprezentant al simbolismului românesc, din nefericire dispărut prematur (Cântece de seară, Între luptă și vis), și, de asemenea, versurile unor poeți minori, dar având toți, mai mult sau mai puțin, afinități cu orientarea simbolist-modernistă: Ion Amaru
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
N. Anghel (Locul de întâlnire). Între preocupările publicației se numără și aceea a unor restituiri istorico-literare. În mai multe numere, Gr. Tăbăcaru dă la iveală (sub titlul Amănunte necunoscute din viața și opera poetului) fragmente inedite din manuscrisele lui Ștefan Petică. Din sumar nu lipsesc nici traducerile, și selecția acestora oglindind predilecția redactorilor pentru curentul simbolist (versiuni românești ale unor texte de Jean Moréas, Remy de Gourmont, Paul Verlaine ș.a.). I.M.
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
explorat de criticii interbelici, abundentul material literar de la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui următor îi oferă autoarei prilejul unor stratificări și clarificări de ordin istorico-literar, sociologic și estetic care pun în lumină contribuția unor scriitori precum Ștefan Petică, Alexandru Macedonski, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel, Nicolae Davidescu, ca și a revistelor simboliste conduse de Ovid Densusianu sau Ion Minulescu la nașterea și afirmarea modernismului românesc. Aducând în discuție toate marile probleme ale poeticii moderne (raporturile dintre tradiție și inovație
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
constant, și critică de întâmpinare, pronunțându-se despre aproape toți scriitorii contemporani importanți. La B. Delavrancea a apreciat curățenia limbii din proză și unitatea construcției dramatice, lui M. Sadoveanu îi este investigată arta de povestitor. Primele versuri ale lui Șt. Petică și P. Cerna sunt privite cu simpatie; ale lui Camil Petrescu izvorăsc dintr-o „atitudine de clasicist”, iar ale lui O. Goga reprezintă „balada tragică a sufletului ardelenesc primitiv”. A contestat violent dramaturgia lui Lucian Blaga („literatură fără rost”), afirmând
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
o interesantă culegere, Amintiri literare despre vechea mișcare socialistă (1870-1900) (1975), în care a inclus și comentat mărturii provenind de la Gh. Nădejde, Zamfir C. Arbore, Sofia Nădejde, C. Mille, Constantin Bacalbașa, Jean Bart, Gala Galaction, H. Sanielevici, Dimitrie Anghel, Ștefan Petică, Tudor Arghezi și alții. A. are de asemenea meritul de a fi readus în circulație memoriile lui Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată (1987-2000). Substanțialele note explicative, care urmează fiecărui capitol, verifică toate afirmațiile lui Constantin Bacalbașa, pe unele rectificându-le
AVRAMESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
de autori români sau de traduceri din literatura universală, traduce el însuși din poezia modernă americană (îndeosebi în revista „Steaua”) și se angajează într-o campanie de reabilitare oficială a literaturii interbelice - reputat decadentă în România comunistă (Minulescu, Arghezi, Bacovia, Petică, Blaga). Prefațează Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană (1969), o premieră absolută într-o epocă de relativă și trecătoare toleranță culturală. Mai puțin cunoscut este poetul C., autor a trei volume apărute într-un ritm susținut: Semn
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
m-am supărat. - Da-i spun, las’ că-i spun ! Un moșneag cu căciulă roasă, lung și adus de spate, plimba, înaltă, o sarcină de panere din răchită portocalie, vopsite în coajă. O babă cu fața rotundă și creață ca petica cumpărase de-un franc colaci. Acuma-i molfăia în gingii, purtând ca o teică falca înainte și înapoi și, la fiecare dus, vârful nasului i se umfla ca o bilă. Cunoscuți ce nu se văzuseră de mult se întâlneau fără
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]