1,249 matches
-
ocazii speciale! Pentru această ediție, organizatorii Târgului Cadourilor de Crăciun de la Galeria Dalles propun vizitatorilor și participarea la un proiect special, organizat în scop caritabil: "Stele pentru viitor". Asociația Română de Pachwork oferă un quilt tradițional, realizat din sute de petice, de mărime 2,25/1,80 metri, care va fi expus în cafeneaua de la Dalles. Toți vizitatorii vor avea șansa să câștige această lucrare, cumpărând bilete de participare la tombola organizată in acest scop. Tragerea la sorți va avea loc
Cosmetice bio sau ceaiuri pentru meditaţie, la Târgul Cadourilor de Crăciun de la Sala Dalles () [Corola-journal/Journalistic/70963_a_72288]
-
alt motiv. Una dintre calitățile acestei suite a fost și firescul acestor treceri, de la un motiv la altul, iar ca o reminiscență a preocupărilor trecute, coregrafa-interpretă a mai folosit în desfășurările ei cinetice și două obiecte, o caschetă și un petic de hârtie, integrate însă demersului plastic al corpului în mișcare. Și, precum altă dată Georges Appaix, care ne-a vizitat în 1992, în cadrul programului La danse en voyage, și care nu separa vocea - ca rezultat al vibrațiilor coardelor vocale - de
La început de an by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7626_a_8951]
-
capăt, percep monarhia prin proiecția romantică datorată părintelui lui d'Artagnan. La celălalt, nu mă pot abține să nu privesc ilustrele personaje prin lentila cinic-demistificatoare a lui Nenea Iancu. Iar în epoca lui Mitică monarhia încă nu-și dăduse în petic. Ne aflam după câteva decenii de neobosit efort de modernizare a țării. O instituție care s-a putut însă comporta precum Carol al II-lea, iar astăzi dă rateuri atât de grosolane, nu prea are cum să pretindă că respectă
Monarhie sau Republică? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7239_a_8564]
-
ne sărutam. Ne-am găsit așadar unul pe celălalt, pur și simplu, fără cuvinte mari, îmi trecea atunci prin minte. La intersecția din care strada urca în pantă, iar în dreapta se ajungea la uzina de vagoane, m-a tras spre peticul de gazon. - Harry, am spus și am crezut că-i de ajuns. Mâinile i-au alunecat de pe șodurile mele pe fund, au coborât și mai jos spre picioare și s-au oprit sub fusta mea. - Harry, am spus. Îl sărutam
Ingo Schulze - Simple Storys by Victor Chiriță () [Corola-journal/Journalistic/5979_a_7304]
-
Anca Murgoci Descoperire șocantă în Sinaia! Jandarmii montani s-au cutremurat când au găsit, în cursul zilei de sâmbătă, în timp ce patrulau, trupul unei femei fără suflare. Corpul a fost descoperit sub un petic de zăpadă. Cadavrul a fost găsit la 500 de metri de Taverna Sârbului, pe Calea Codrului, spre zona împădurita. La fața locului au sosit imediat mai mulți procurori specialiști. Oamenii legii au observat că femeia avea leziuni pe față, dar
Descoperire macabră la Sinaia by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/59032_a_60357]
-
misiva către amorezul distrat, nici când scrie Zoe biletul care aproape că o va omorî. Sau când oarecine scrie recomandarea pe care o duce candidatul la cancelaria ministerială din Triumful talentului. Nici nu asistăm când domnișoara Mari scrie pe un petic de hârtie care se rătăcește numele protejatului dumisale și al întregului Lanț al Slăbiciunilor. Așadar, oamenii lui Caragiale sunt simpli manipulatori de corespondență, și încă indiscreți (ca factorul din Așa să mor...).| A doua constatare e că scrisorile personajelor lui
Trei scrisori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4824_a_6149]
-
în colțul din stânga sus scrie invariabil vía aérea, franjurate în alb-albastru, iar pe verso fiindu-i inscripționată, în chip de ștampilă, adresa: Ernesto Sábato, Langeri 3125, 1676 Santos Lugares, Argentina. Neliniștii și nedumeririlor mele le răspundea invariabil pe un mic petic de hârtie: un sfert de coală A4, câteva cuvinte bătute la mașină, toate virând spre dreapta. Le scria singur? Le dicta? Cert e că de fiecare dată cuvintele sunt scrise la mașină, doar semnătura e olografă, E. Sábato, ușor tremurată
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
o sa creada așa ceva? - Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuina! După numai câteva minute, iese iepurașul din vizuina și se așează din nou, de parcă nu s-a întâmplat nimic... Dacă aruncăm o privire prin vizuina, putem vedea un petic de blană de vulpe, cateva coaste de lup, precum și o ciosvârta de urs. Alături, un leu cu burtă plină, doarme. Morală: Nu conteaza tema pe care o ai la diplomă, contează numai pe cine ai că îndrumător! Lucrare scrisă într-
Bancul zilei: Cum își dojenește o mamă fiul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63828_a_65153]
-
palma receptorul, Liudmila Nikolaevna răspunse: - O voce necunoscută. Nu mio amintesc. Strum luă receptorul. - Vă rog, aștept, zise el și, uitîndu-se în ochii întrebători ai Liudmilei, căută bîjbîind pe masă după un creion și scrise cîteva litere strîmbe pe un petic de hîrtie. Liudmila Nikolaevna, fără să-și dea seama ce face, își făcu încet semnul crucii, apoi făcu același semn și asupra lui Viktor Pavlovici. Tăceau amîndoi. „.Vorbesc toate stațiile de radio ale Uniunii Sovietice." Și iată că un glas
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
uriașă dovadă de ingratitudine să nu-i recunoști medicului Arafat meritul creerii și coordonării sale, vorbind numai despre <banii populației>. Nu am uitat vremurile în care Traian Băsescu, ministru al transporturilor, punea la fiecare capăt de pod și pe fiecare petic de drum reabilitat inscripția <Aici sunt banii dumneavoastră>. L-aș întreba acum: unde sunt șoselele României? Unde sunt noile tronsoane ale metroului bucureștean? Unde este, după 21 de ani, infrastructura de care- am fi avut atâta nevoie? Bani au fost
Cărtărescu: Preşedintele Băsescu face greşeli peste greşeli, se comportă ca o navă în derivă () [Corola-journal/Journalistic/46441_a_47766]
-
scriitori mexicani. Printre acestea Regiunea cea mai transparentă, de Carlos Fuentes, Pedro Páramo, de Juan Rulfo, și mai multe scenarii originale de don Luis Buñuel. Când i-am propus să-mi transcrie versiunea finală, romanul era o ciornă ciuruită de petice, mai întâi cu cerneală neagră și apoi cu roșie ca să evit confuziile. Însă asta nu însemna mare lucru pentru o femeie obișnuită cu orice într-o cușcă cu lei. După câțiva ani, Pera mi-a mărturisit că, ducând acasă ultima
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
pe care surîde un termopan nounouț, și pînă la caroiajul pestriț al blocurilor comuniste, pe fațada cărora fiecare nou proprietar și-a vopsit și și-a amenajat, cum a crezut el de cuviință, suprafața ce-i revine după calculele sale. Peticele de culori țipătoare sînt elementul comun cu celelalte clădiri, mai modeste, ba chiar și cu unele biserici mai făloase. Machiajul fațadelor continuă cu operații estetice mai complexe: un balcon transformat în foișor de lemn acoperit cu șindrilă, în stil post-neoromânesc
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5494_a_6819]
-
genuri decât cu totul accidental și nici un mare epistolograf sau diarist se pare că n-a fost. Chiar dacă, într-o ediție științifică, e de egală importanță orice text literar lăsat de un scriitor - ba chiar, potrivit școlii editologice franceze, orice petic de hârtie mâzgălit de acesta -, în cazul particular al lui Dimov cred că nu ne mai putem aștepta la cine știe ce revelații din recuperarea poeziilor necuprinse în volum ori a corespondenței. Dimov avea o ascuțită conștiință artistică și era draconic de
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
Cronicar Greu de înțeles tentația unora de a-și da în petic pe câte-o copertă a patra! Nu de mult, Răzvan Țupa scria despre o poetă aflată la primul ei volum aceste năzdrăvănii: „Acum un secol și jumătate, Arthur Rimbaud schimba complet felul în care avea să se scrie poezie după
Coperte by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3815_a_5140]
-
de faianță răsfrângea cu sălbăticie lumina. Părea un munte făcut din cristale albe, cu o energie care urca din pântece și țâșnea ca dintr-un gâtlej retezat. După ce, însă, ochii se obișnuiau cu lumina, ieșeau la iveală tot felul de petice multicolore, unele sclipeau, țevi înfipte pe jumătate, corniere rășchirate, table îndoite, tălpi încă lucioase de fiare de călcat, întoarse către cer ca potcoavele cailor morți. Altele absorbeau lumina, țigle sparte, mormane de cenușă care mai păstrau urmele găleților în care
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
sclipeau, țevi înfipte pe jumătate, corniere rășchirate, table îndoite, tălpi încă lucioase de fiare de călcat, întoarse către cer ca potcoavele cailor morți. Altele absorbeau lumina, țigle sparte, mormane de cenușă care mai păstrau urmele găleților în care se întăriseră, petice și cârpe în neorânduială, pete gelatinoase ca niște meduze aruncate de valuri la întâmplare pe nisip, pulberi din temeliile caselor, frunze uscate rămase de-astă toamnă și mucezite, cărți cu cotoarele răsucite, cauciucuri cu burțile sparte. Pe măsură ce mormanul acela uriaș
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
zi în care, în fiecare zonă, se împarte pentru sufletul celor plecați dintre cei vii. În Oltenia tinerii care s-au căsătorit în anul care a trecut, îmbrăcați în hainele din ziua nunții, merg la biserică, unde, îngenunchind pe un petic de pânză albă, sunt spovediți de preot. După ce se mărturisesc la preot, aceștia merg la nașii de cununie, la socrii mari și mici pentru a-și cere iertare. Obiceiul e cunoscut sub numele de "Iertarea de Florii" sau "Spovedania pe
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
de pânză albă, sunt spovediți de preot. După ce se mărturisesc la preot, aceștia merg la nașii de cununie, la socrii mari și mici pentru a-și cere iertare. Obiceiul e cunoscut sub numele de "Iertarea de Florii" sau "Spovedania pe petic alb". La toate popoarele creștine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
promiscue ale Americii de Sud. Lăuda depravarea cruntă din bordelurile Orientului Îndepărtat, unde femeile nu aveau, după spusele lui, „nici un fel de rețineri“. Erau, povestea el, „un teren deschis“. Suferea de afecțiuni fizice provocate de comportamentul său, ori cel puțin așa părea. Petice mari de piele i se desprinseseră de pe spate și de pe ceafă. Avea herpesuri pe mâini și picioare. Tușea toată noaptea, adesea scuipând sânge într-o batistă care ajunsese pătată permanent, o bucată de pânză dezgustătoare care zăcea pe podea lângă
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
1989: „îmi amintesc în douăzeci și unu decembrie/ lumina era stranie, de început de lume,/ când cuvântul este chiar ceea ce este./ Când cuvântul moarte înseamnă chiar moartea,/ cuvântul glonte ucide iar cuvântul sânge/ este chiar sânge./ Gura nu mai rămâne decât un petic de ceară fierbinte./ Cuvintele țâșnesc, de parcă pescarul/ își sfâșie năvodul, lăsînd peștii slobozi,/ de parcă pescarul de oameni desface plasele sale./ Cele fără trup, cele spuse, rotesc peste lume,/ se năpustesc către buze, spre pleoape și piepturi,/ către orice poate face
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
vadă./ Osuarele s-au frânt ca pâinea uscată/ brațe și guri descleștate au țâșnit din alcalii,/ piepturile uscate ticăie slab/ ca un ceasornic neîntors./ Perdeaua ruptă ca vântul în crengile negre,/ e doar un fundal pentru trupul tău alb:/ un petic de carne îmblânzită”. La fel de sugestivă este metafora ochiului, prin care reprezentarea realului e interiorizată, într-un regim jumătate mimetic, jumătate oniric al viziunii, prin care privirea este, în fond, margine a ființei și margine a visului: „Ochiul este partea tăcută
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
O meserie de dobitoc). Ridicîndu-și privirea, acest damnat vede o omenire tarată, nietzschean derizorie: „Trăim din fragmente din resturi sîntem așchii schije anemice/ ale unui Big- Bang de care azi rîdem în tîrg/ (atunci la ce bun cărțile, înțelepților?)/ sîntem petice zdrențe ale curcubeului” (Generației). Blamează timpul și spațiul d-sale, dar alonja apocaliptică a discursului trimite la condiția umană în sine, ca o cămașă prea strîmtă a unui ideal compromis, care plesnește. Nu e vorba de ceea ce s-ar putea
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
nebune și senile, vag auzite, niciodată văzute, fantasmagorii din lumea exterioară, cămăruia plictisitoare, patul gol, scaunul verde, cîinele-lup de porțelan care urcă treptele verzi, prea puțin radio, ceasul de argint cu inscripție agățat pe perete, mesele neapetisante, rutina, făcutul patului, peticul urît de grădină văzut pe fereastră, cînd și cînd lumina aurie (Claude) sus pe cer. Vizitele părinților, retragerea promptă în cochilie, banalitățile, pozele, indiferența, vinovăția lipsei de recunoștință. Fuga de viață, de realitate, de responsabilitate, ca o broască în ghiveciul
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
senină, uitîndu-se pe geam, Să vină în vacanță, ca-n fiecare an, Fetițele. S-o ia în patul lor, să-i spună la culcare Secrete mici. S-o pieptene, să o rujeze, s-o îmbrace În haine noi, făcute din petice. Nu știe? Sau nu-i pasă Că ele au crescut, s-au măritat, au și copii?? Sufletul ei curat, de plastic și mătasă, Nu poate să priceapă, la fel ca noi, - și pace! - Că timpul trece și nimic din ce
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
a-și proteja, sub scutul politicului, averile dobândite în condiții nu întotdeauna limpezi. Marea ticăloșie constă în faptul că, mai devreme sau mai târziu, sub o formă sau alta, milionarii în euro ai României ajunși în politică își dau în petic, aruncând serioase semne de întrebare asupra șansei de a avea în această țară altfel de averi decât necinstite. Biografia anterioară a personajelor te trimite, direct sau pe ocolite, la nomenklatura comunistă și la fosta Securitate. Acolo, în acea vermuială de
Ciuperca nucleară a corupției by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10918_a_12243]