516 matches
-
ghioceii! ʹ - „Și la mine în livadă îmbobocesc teii!ʺ - „Dar chiar eu, madam Ciornei a ieșit în talie. Am văzut cu ochii mei că eram la balie.ʺ - „Mie-mi spuse Baraboi, peste gard aseară, că la el un pițigoi cântă: „Simții vară!ʺ Dar cumătra cu ziare vorba nu-și întoarnă și susține sus și tare cʹo să fie iarnă. Însă toate tac deodată prin minune mare. Din vecini, îmbrățișată, o pereche-apare. Gurăʹn gură, ochi în ochi, ca doi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ion fără de țară” Comentariu: Ion N. Oprea „Istoria expansionistă a Rusieiʺ este cartea scrisă de „Ion cel fără de țarăʺ, pe nume adevărat Ion Iachim, profesor de română și ziarist. Mai mulțumit ar fi fost să scrie „liniștit și voiosʺ - „Amintirile pițigoiului Zbanțʺ, decât cartea de față, dar n-a avut încotro pentru că de câteva veacuri încoace el vede mereu cum Rusia, vecină cu Moldova lui, îi ocupă mereu din ea, că Bucovina și Gurile Dunării nu mai aparțin astăzi României mame
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și-aduc aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i se dea drumul, că ci, ținîndu-l mai mult, se face un păcat care nu va fi iertat de Dumnezeu. Pițigoi Cînd pițigoiul cîntă pe lîngă casă, face a frig. Pîine Se crede că pînea plămădită de o femeie de un naturel iute dospește foarte bine; de o femeie flegmatică însă, nu așa de bine. Se crede că dacă intră cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i se dea drumul, că ci, ținîndu-l mai mult, se face un păcat care nu va fi iertat de Dumnezeu. Pițigoi Cînd pițigoiul cîntă pe lîngă casă, face a frig. Pîine Se crede că pînea plămădită de o femeie de un naturel iute dospește foarte bine; de o femeie flegmatică însă, nu așa de bine. Se crede că dacă intră cineva în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe dos, că se întoarce vremea. Se crede că dacă cineva, deși a dormit noaptea destul de bine, cade de somn, va urma o vreme rea. Cînd muștele ciupesc, porcii strîng străiuri*, ciorile se strîng în stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va bate vîntul sau va fi liniște, aceeași vreme va fi patruzeci de zile în urmă. Dacă tună după Simion Stîlnicu e semn de toamnă lungă. Cînd bufnița prin luna februar va cînta e semn de primăvară timpurie. Dacă cîntă pițigoii vesel în luna lui faur, în curînd se va desprimăvăra. Dacă se văd pe la sfîrșitul iernii helgi cu blăni negre, va urma curînd primăvara; dacă au blăni albe, apoi va fi încă iarnă. Poporul ține cîntecul gaiței de semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
decât motanii, dar n-am timp să mă ocup de unul, deși mi-ar plăcea să am un Labrador cu ochii blânzi și inteligenți. Pentru păsări am deschis o cantină, mai ales pe timp de iarnă. Vin vrăbii, mierle și pițigoi. Curtea îmi este traversată de o veveriță pe care o ademenesc cu nuci. Iubesc mult florile. Odată l-am contrariat pe un coleg spunându-i că nu dau o singură floare frumoasă pe zece oameni răi. Eram proaspăt indispusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
următoare vor fi consacrate definirii schemelor prototipice ale secvențelor narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogale. Precum în cazul prototipului noțiunii de pasăre în general, apropiat mai degrabă de rândunică sau de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și alte animale, pare să existe și o schemă prototipică a secvenței narative care o diferențiază de secvența descriptivă, argumentativă sau altele. Este vorba de schema sau imaginea mentală a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de educație plastică s-a desenat acest animal îndrăgit. Poezia „Fapte bune”, de Victor Tulbure cere elevilor să ocrotească porumbeii, albinele,furnicile și pisoii mici. Ea constituie un îndemn adresat elevilor, în sensul ocrotirii acestor ființe dragi și folositoare. Textul „Pițigoii”, de Eugen Jianu îi ajută pe elevi să cunoască viața păsărilor care își petrec iarna la noi, le dezvoltă sentimentul de dragoste pentru aceste păsări și îndemnul de a le ocroti în timpul iernii. Din lectura acestei povestiri, elevii au înțeles
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ajută pe elevi să cunoască viața păsărilor care își petrec iarna la noi, le dezvoltă sentimentul de dragoste pentru aceste păsări și îndemnul de a le ocroti în timpul iernii. Din lectura acestei povestiri, elevii au înțeles importanța deosebită pe care pițigoii o au pentru stârpirea ouălor insectelor dăunătoare din grădini și livezi. E datoria noastră, a tuturor, de a ajuta aceste păsări mici cât nuca, cu scufițe albastre, pentru a rezista zilelor geroase de la noi din țară. Textul „Puiul de căprioară
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pe podeaua neagră, unsă cu motorină, pentru a ne arăta că apa ia forma și culoarea acesteia și cậte și mai cậte lucruri interesante ne tot învăța. La orele de muzică, teoria avea parte egală cu cậntarea, iar “Ceata lui Pițigoi” cậnta veselă după dirijorul care mima fiecare ton și semiton cu grijă. Educația fizică însemna adevărată armată, încolonarea, pasul de front, pasul de defilare fiind primele noțiuni învățate. Lucrul maual se făcea în liniște deplină, fiecare elev creậnd adevărate opere
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
ție prin minte, dar s-ar putea să ne fi gândit amândoi la același lucru. Să nu spui că te-ai gândit la prima atestare documentară a existenței unor vii pe meleagurile Iașilor, că îmi pun gheara în gât ca pițigoiul. Uite că mi-am permis un lux ca acesta. Și aș vrea să-ți spun că povestea cu pițigoiul se bazează pe adevărul crud. Această ființă atât de gingașă - pițigoiul - dispune de un simț al libertății de neimaginat. Nu suportă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
te-ai gândit la prima atestare documentară a existenței unor vii pe meleagurile Iașilor, că îmi pun gheara în gât ca pițigoiul. Uite că mi-am permis un lux ca acesta. Și aș vrea să-ți spun că povestea cu pițigoiul se bazează pe adevărul crud. Această ființă atât de gingașă - pițigoiul - dispune de un simț al libertății de neimaginat. Nu suportă captivitatea sub nici un motiv. Se sinucide înfigându-și gheara în gât la prima încercare de a-l pune sub
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe meleagurile Iașilor, că îmi pun gheara în gât ca pițigoiul. Uite că mi-am permis un lux ca acesta. Și aș vrea să-ți spun că povestea cu pițigoiul se bazează pe adevărul crud. Această ființă atât de gingașă - pițigoiul - dispune de un simț al libertății de neimaginat. Nu suportă captivitatea sub nici un motiv. Se sinucide înfigându-și gheara în gât la prima încercare de a-l pune sub obroc! Și Decebalus per Scorillo a preferat moartea în locul captivității, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de patrimoniu precum poezia lui Eminescu erau domenii în care parodistul nu putea pătrunde fără grave consecințe, orice atingere fiind "un sacrilegiu sau pur și simplu un delict penal"2. În paralel au fost eliminate revistele umoristice (Veselia, Humorul, Papagalul, Pițigoiul, suprimate în 1947 sau 1948), comedia bulevardieră și revuistica, lansându-se, în schimb, reviste unice, riguros supravegheate, precum Urzica, apărută în 1949. Acestea sunt motivele pentru care în subcapitolele următoare vom insista asupra celor două moduri ale comicului cultivate cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prezent) sau Rahan (serie în derulare). Nu pot încheia această extrem de sumară și fatalmente incompletă punctare a unor jaloane ale benzii desenate românești fără a-l aminti pe autorul preferat, Ion Popescu Gopo, cel care a debutat în suplimentul satiric Pițigoiul al României libere în 1944, și care a obținut premiul la Cannes pentru Scurtă Istorie, seria animată care îl are în centru pe simpaticul Homo Sapiens, personajul său fetiș, prezent și în formă grafică în paginile revistelor Cravata Roșie între
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
străbăteau chiar prin mijloc, vulpea și lupul ocoleau însă locurile despădurite. Privi în jur... căută un loc cât mai potrivit să se posteze. Peste pădure se așternu o tăcere ciudată, și, doar cu un piuit în surdină, timid, țopăia un pițigoi din loc în loc, sus de tot în vârful unui fag. Anton stătea țeapăn, neclintit, să nu sperie minunea și așteptă. Deodată, ceva îl făcu să tresară; mai departe, în inima codrului răsună un răget. - Cred că‟i cerb! ...murmură el
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ca să nu facă gălăgie și să nu-l audă ai casei. Locuiau tot la comun undeva pe lângă Morgă, jos la parter era un atelier de coșciuge și cruci, și acolo În șifonier a Încercat să cânte cu vocea lui de pițigoi o arie dintr-un film muzical despre viața lui Caruso. Mergea la un cerc de muzică la Palatul Pionierilor, unde, după ce a reușit să cânte câteva exerciții de Glinka pe o trompetă cu clape, a trecut la un corn coclit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cuprinsă de o parte și de alta de tufele ce creșteau pe rambleurile cât un stat de om. Ea mergea de-a dreptul în direcția în care era de presupus că se afla linia frontului nostru. Tăcere. Doar vrăbii și pițigoi prin tufișuri. Nu că aș fi învățat ceva de la acel plutonier pentru care incapacitatea mea de a face uz de o bicicletă fusese doar o glumă proastă, dar hotărârea repede luată de a urma șinele ca pe o indicație profetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vivendi caracteristic marilor ambasade, a pupat mâna deținutului din celula 273. — Veți Îngădui, oare, ca un corp străin să profite de această prestigioasă bancă a domniei voastre? l-a Întrebat apoi Într-o castiliană desăvârșită, dar cu o voce de pițigoi. Patrupedul e din lemn și nu se va plânge. Odiosul meu nume e Shu T’ung și sunt, chiar dacă toți mă iau peste picior, atașat cultural la Ambasada Chinei, o peșteră de mai mare râsul și Întru totul nesănătoasă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pă brun și palid. Din când În când, un urs dăstul dă vânjos, care tre să le fie tata, Îmi arunca priviri foribunde, dă parcă io ieram vrun chibiț. N-am dat atenție și am vizionat atent toată ceata lu Pițigoi. Chiar de nu mă dă timpu afar dân casă, am să ți-i zugrăvesc pă toți. Da acum, culcarea și ultimu trabuc dă pănuși pă azi. Te Îmbrățișează Indianu III Dragă Avelino, Ăi fi cetit deja cu mare Înteres ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
modul natural în care trebuie rostite cuvintele. „Să te sinucizi? Mda, ideea nu e rea“-mă critică tînărul Doctor. „Au mai avut-o și alții. Dar, de ce? Ai vreun cîștig?“ Știe și el că ăsta e un fenomen natural. Ca pițigoiul rămas singur sau ca balenele care se aruncă pe plajă. Am văzut odată un cîine sărind pe fereastra din camera sa de cercetări, de frica bisturiului, iar Aristotel vorbește despre disperarea unui cal incestuos. Căci totul ține de o anumită
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
seară - fetița colorează o buburuză Târziu în noapte - un cărăbuș zboară în jurul lămpii Plouă în noapte - în plasa păianjenului doar o petală Un fluture dă târcoale cănii de ceai - zi senină Echinocțiu - vrăbiile țopăie în cuibul berzei Nuc înmugurit - un pițigoi îngână alt pițigoi Zi ploioasă - pe lespedea de piatră mâțișori de nuc Plouă peste-oraș - guguștiucii clocesc fără umbrelă Pisoiul agață ghemul bunicii - flori pretutindeni 6Mijloc de mai - pianista ascultă sunetul ploii Iaz în pădure - puiul de căprioară surprins de-o
SEMNE DE PRIM?VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83875_a_85200]