363 matches
-
Didactică și Pedagogică, București, 1962 ... 28. Iliuț, V., O carte a stilurilor muzicale, Editura Academiei de Muzică, București, 1996 ... 29. Ionescu, C., Psihologia muzicii (vol. I), Editura Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, București, 1982 ... 30. Minei, I., Pitiș, A., Teoria comportamentului pianistic, Editura Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997 ... 31. Minei, I., Pitiș, A., Tratat de artă pianistică, Editura Muzicală, București, 1982 ... 32. Oprea Gh., Curs de folclor, Editura Muzicală, București, 2002 ... 33. Răducanu, D. M., Metodica studiului și predării pianului, Lito Conservatorul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
de Muzică, București, 1996 ... 29. Ionescu, C., Psihologia muzicii (vol. I), Editura Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, București, 1982 ... 30. Minei, I., Pitiș, A., Teoria comportamentului pianistic, Editura Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997 ... 31. Minei, I., Pitiș, A., Tratat de artă pianistică, Editura Muzicală, București, 1982 ... 32. Oprea Gh., Curs de folclor, Editura Muzicală, București, 2002 ... 33. Răducanu, D. M., Metodica studiului și predării pianului, Lito Conservatorul George Enescu, Iași, 1977 ... 34. Răducanu, D.M., Principiile de didactică instrumentală, Editura Moldova, Iași, 1994
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Nareh Arghamanyan, în vârstă de numai 21 de ani este născută în Armenia, a studiat la „Școala de muzică Ceaikovski” din Erevan, urmând apoi studiile la Universitatea de muzică și Arte performante din Viena. Prima parte a concertului Duo-ul pianistic la patru mâini a cuprins Sonata în D Major de Wolfgang Amadeus Mozart: Allegro, Andante, Alegro molto și Fantezia în F Minor, Op.103 de Franz Schubert: Allegro molto moderato, Largo, Allegro vivace. A doua parte a recitalului a cuprins
RECITAL DE PIAN LA PATRU MAINI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 23 din 23 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344968_a_346297]
-
Enescu” din București am avut șansa de a colabora permanent cu Orchestra de Cameră a Televiziunii Române (pe atunci singura din țară) și să fiu în renumitul cor „Preludiu” condus de Voicu Enăchescu. Pe lângă aceste activități am fost atrasă de pedagogia pianistică încă de la 14 ani, începând deja de la 15 ani să predau ore particulare; dorința mea permanentă a fost de a descoperi labirintul stilurilor pianistice dar și multitudinea de personalități, extrem de variate, ale copiilor. Apoi, am cochetat cu moda vestimentară la
INTERVIU CU MUZICIANA CORINA UNGUREANU-KISS de LOREDANA BALTAZAR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348913_a_350242]
-
în renumitul cor „Preludiu” condus de Voicu Enăchescu. Pe lângă aceste activități am fost atrasă de pedagogia pianistică încă de la 14 ani, începând deja de la 15 ani să predau ore particulare; dorința mea permanentă a fost de a descoperi labirintul stilurilor pianistice dar și multitudinea de personalități, extrem de variate, ale copiilor. Apoi, am cochetat cu moda vestimentară la Casa de Mode din București și cu actoria jucând în filmul „A doua variantă” care s-a dat și pe postul Televiziuni Române, dar a
INTERVIU CU MUZICIANA CORINA UNGUREANU-KISS de LOREDANA BALTAZAR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348913_a_350242]
-
încetul în corul „Camerata Infatis” a profesorului Nicolae Bica, conturându-se o voce cu armonice și o culoare deosebită, cu sunete grave care arătau încă din copilărie că voi fi cu siguranță mezzosoprană. Corina KISS: Ai fi urmat o carieră pianistică dacă nu ai fi ascultat sfatul strălucitei mezzosoprane Marta Kessler - solista Filarmonicii din București? Mihaela UNGUREANU-BINDER: Dacă o întrebați pe profesoara mea de pian de atunci, Stela Drăgulin o să spună cu certitudine: DA. Și îi înțeleg alegerea! Eu eram „copilul
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]
-
ultimii ani, ai o părere personală? Mihaela UNGUREANU-BINDER: Sigur că am o părere personală care s-a conturat de-a lungul timpului, cunoscând-o pe profesoara Stela Dragulin de când eram copil și în preajma căreia mi-am deyvoltat avut „cariera” mea pianistică. Am cunoscut-o chiar de la începutul carierei sale, ca tânară profesoară la Liceul de Muzică din Brașov. Toți tinerii aduc o energie, un puls nou cu ei, iar spiritul ambițios al doamnei Stela Drăgulin era de a descoperii talente și
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]
-
Stela Dragulin a păstorit și a crescut copiii care au dorit să descopere muzica, mai cu seamă pianul, cu pasiune și fiecare din aceste mici talente s-a dezvoltat după datele naturale care le-a avut. Unii au dorit performanța pianistică, alții și-au dezvoltat orizontul muzical în alte ramuri artistice unde baza pianului le-au fost de un ajutor major, sau cei care interior nu au putut ține pasul spre perfecțiune și au rămas admiratorii de pe scaunul spectatorului. Într-un
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]
-
mic copil că pentru a ajunge „în vârf” trebuie să fi mereu disciplinat, iar atât părinții mei, cât și profesoarele mele de pian, Stela Drăgulin și Cristina Georgescu, cereau profesionalism. Corina KISS: Ce te-a legat în copilărie de cariera pianistică și ce te leagă acum de cea a cântului? Mihaela UNGUREANU-BINDER: Faptul că amândouă carierele le-am făcut din ambiția mea într-o atmosferă serioasă. Apoi, frumusețea și emoția pe care o poate da muzica: universul sunetelor în fața căreia toți
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]
-
redate și stilizate trăirile unei faceri, ale unui ideal împlinit numai prin sacrificiu. Lucrarea cuprinde cinci lieduri încărcate de zbucium și dramatism, în care linia melodică a vocii de sopran, dinamizată intens prin ritm și agogică, se împletește cu scriitura pianistică, cameleonică, asemeni unei umbre, sau, variind temele preluate din partitura solistului. Melodicitatea conturează totuși cel mai bine această miniatură a genului muzicii de cameră, care marchează intens memoria auditivă și afectivă a auditoriului. Recitalul celor doi artiști consacrați, soprana Bianca
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
întrucît l-am apreciat pe un tânăr și nonconformist mânuitor al claviaturii / compozitor din Polonia, Pawel Kaczmarczyk și grupul propriu „Audiofeeling” (cu saxofonistul Grzech Piotrowski, bass-istul Maciej Adamczyk, percuționistul Dawid Fortuna), apoi pe Dainius Pulauskas considerat „copilul teribil” al pianisticii de jazz din Lituania dar și un înzestrat creator de teme, el evoluînd împreună cu Valerjus Ramoska - trompetă și flugelhorn, Rimantas Brazaitis - saxofon tenor, Alexdander Raichenok - saxofon alto, Domas Aleksa - bass, Linas Buda - baterie. Și fiindcă la această ediție a Festivalului
GĂRÂNA JAZZ FEST 2013 - UN TRIUMF! by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83438_a_84763]
-
a încântat auditoriul cu interpretarea Concertului nr. 3 pentru pian și orchestră, în do minor, op. 37, de Ludwig van Beethoven. Abordarea acestui concert reprezintă un act muzical de maturitate, ca rezultat al unor acumulări în domeniul tehnicii și interpretării pianistice. Inteligența muzicală, frazarea, elaborarea sunetului, cunoașterea stilului beethovenian, sensibilitatea - sunt doar câteva dintre calitățile tinerei pianiste deosebit de tenace în cultivarea unui repertoriu care cere mult studiu și renunțări. La bis, a interpretat Toccata din Suita nr. 2, în Re major
Pianista Sabina Oprea si violonista Aurora Zodieru-Luca by Mariana Popescu () [Corola-journal/Journalistic/83532_a_84857]
-
aibă de suferit; Elegia I, Myriam Marbe, ”In memoriam”, de Anatol Vieru - o melopee tristă, desfășurată pe fondul straniu al sonorității de orgă obținută cu ajutorul sintetizatorului, a cărei traiectorie atinge culminații transsustabțiale, demne de Ascensiunea lui Olivier Messiaen. Incisivitatea acordurilor pianistice, a rimturilor percuției și sinuozitățile flautului sunt sublimate în final, în semn de pioșenie față de memoria prietenei de-o viață a compozitorului; Io de Darie Nemeș-Bota - piesă vizionară, concepută astfel încât să creeze spectre sonore de anvergură simfonică, descriind forța jupiteriană
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
ABECEDAR PIANISTIC Marin Pânzariu, Ioana-Mina Enoiu-Pânzariu,Andrei Enoiu-Pânzariu. Introducere Pedagogia pianistică a începătorilor, constituie o temă complexă asupra căreia și-au îndreptat atenția mari personalități artistice și pedagogice. S-au efectuat numeroase cercetări, pentru descoperirea unor metode mai accesibile și mai eficiente
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
ABECEDAR PIANISTIC Marin Pânzariu, Ioana-Mina Enoiu-Pânzariu,Andrei Enoiu-Pânzariu. Introducere Pedagogia pianistică a începătorilor, constituie o temă complexă asupra căreia și-au îndreptat atenția mari personalități artistice și pedagogice. S-au efectuat numeroase cercetări, pentru descoperirea unor metode mai accesibile și mai eficiente pentru a înlesni preșcolarului cunoașterea tainelor muzicii la o
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
M. Jora, ,,Patru fabule” - de P. Constantinescu, ,,Duetul pisicilor” - de G. Rossini, ,,Petrică și lupul” - de S. Prokofiev. Aceste piese, prin tematic, captează interesul copiilor pentru muzică. Ideea de bază pe care autorii au urmărit-o în întocmirea actualului Abecedar Pianistic este posibilitatea de a cânta la pian, chiar de la început diminuând, cât e posibil, dificultățile execuției instrumentale inerente începutului la această vârstă, dar și conținutul abstract al noțiunilor teoretice pe care adesea copilul nu le înțelege. În acest sens predarea
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
fie cât mai atractive și prin coloritul lor. Am considerat de o importanță deosebită includerea dinamicii chiar de la primele lecții, căci cântatul în forte și piano conștientizează treptat calitatea sonoră și incită copilul la producerea unui sunet expresiv, în cântul pianistic. De asemenea, pentru buna citire și memorare a noțiunilor muzicale, recomandăm ca în cadrul fiecărei lecții profesorul să renunțe la cântul instrumental, solfegiind mai întâi melodia care va fi repetată prin adăugarea cuvintelor. Întrucât o componentă principală a educației muzicale o
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
doime cu punct - notă întreagă și optimi, cu pauzele respective (fără cea de optime), în măsurile de două, trei și patru pătrimi. Autorii au ales atacul non-legato de a cânta la pian, deoarece îi formează copilului mișcări ordonate ale aparatului pianistic, siguranță în atac și un sunet expresiv. Autorii, Iași - 2010 PIANUL este unul dintre instrumentele cele mai cunoscute și răspândite, la care se pot cânta cele mai variate melodii: vesele sau triste, duioase sau energice, visătoare sau sărbătorești. PIANUL poate
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
tot infinitul, sentimentul apartenenței la un univers al artei răsfrânt etern prezent, trecut și viitor. P R O L O G Formarea profesională, experiența didactică, performanțele artistice ale elevilor la nivel național și internațional, activitatea concertistică solistică și camerală - duoul pianistic, ne-au determinat să „compunem o partitură pentru pian la patru mâini” intitulată . Experiențele personale în domeniul instruirii precum și cele obținute în urma participării la proiecte europene, ne-au motivat în acest demers. Activitatea didactică în calitate de responsabil al comisiei metodice - catedra
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
dezvoltarea capacității de observare a particularităților de interpretare a lucrării de către solistul recomandat la clasă; dezvoltarea capacității de cercetare prin cunoașterea și utilizarea unor instrumente de cercetare; omogenizarea membrilor ansamblurilor camerale prin implementarea egalității de trăsătură de arcuș, de tehnică pianistică, de tehnică specifică instrumentelor de suflet și percuție; Competențe individuale Aceste competențe rezidă din chestionarul final completat de elevi. Vom prezenta selectiv răspunsurile din care vom identifica competențele. 1. Ana-Maria Boiangiu, oboi: „Am făcut cunoștință cu domnul profesor Gunther Passin
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de selecție („să aleg din ce mi-a plăcut”); dezvoltarea capacității de implementare a indicațiilor, informațiilor („respectând în mare parte toate cerințele mentorului”); dezvoltarea capacității de autoevaluare („tehnica nu mi-a fost deloc criticată”); asimilarea de noi indicații, privind tehnica pianistică („mi s-a spus să lucrez cât mai mult pe lejeritate”); dezvoltarea încrederii în capacitățile profesionale („am fost îndemnat să continui ceea ce fac”); dezvoltarea și confirmarea certitudinilor profesionale („am fost apreciat și mă simt încrezător”); 4. Georgiana Bordeianu, violă: „În urma
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
concepția asupra pieselor din repertoriul meu, mi-am îmbunătățit starea pieselor din repertoriul meu, mi-am făcut o impresie foarte bună despre Austria și despre locurile culturale.” Competențe: dezvoltarea capacității de interpretare instrumentală („mi-am dezvoltat interpretarea instrumentală”); dezvoltarea tehnicii pianistice („cum să exersez pasajele tehnice”); cunoașterea unor obiective turistice („impresie foarte bună despre Austria”). 8. George Todică, pian: „Am învățat noi tehnici de exercițiu instrumental. O tehnică foarte bună de la doamna profesoară Hoefer-Teutsch în legătură cu relaxarea mâinii pentru a crea un
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
parte cît și pentru stilul care trebuie aplicat fiecărui compozitor. Am ascultat în mediatecă multe interpretări diferite și am putut analiza stilul pianiștilor și am preluat detalii ce miau plăcut. Am progresat mult în aceste trei săptămâni.” Competențe: perfecționarea tehnicii pianistice („noi tehnici de exercițiu instrumental”); receptivitatea și abilitatea implementării informațiilor („relaxarea mâinii pentru un sunet mai bun”); eficientizarea studiului pianistic („a folosi timpul eficient”); diversificarea manierelor de interpretare instrumentală („noi metode de interpretare pentru fiecare piesă”); asimilarea elementelor de limbaj
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
analiza stilul pianiștilor și am preluat detalii ce miau plăcut. Am progresat mult în aceste trei săptămâni.” Competențe: perfecționarea tehnicii pianistice („noi tehnici de exercițiu instrumental”); receptivitatea și abilitatea implementării informațiilor („relaxarea mâinii pentru un sunet mai bun”); eficientizarea studiului pianistic („a folosi timpul eficient”); diversificarea manierelor de interpretare instrumentală („noi metode de interpretare pentru fiecare piesă”); asimilarea elementelor de limbaj muzical ce caracterizează stilul compozitorului („stilul care trebuie aplicat fiecărui compozitor”); dezvoltarea capacității de analiză comparată a interpretărilor („am putut
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Prefață Ordonată și minuțioasă, fără a fi ostentativă, autoarea lucrării « Creația pianistică a lui Claude Debussy, între concept și interpretare » dezvoltă o multitudine de trasee intelectule, culturale în lucrarea sa profund motivată ca demers al cercetării aplicative. Astfel, dintr-un bun început, Prolegomenele imaginează un mozaic de aspecte contextuale capabile să justifice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]