439 matches
-
răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța. Acest drum este pietruit iar în prezent s-a pietruit și drumul care leagă Baranca de Hudești. Majoritatea caselor au fost refăcute și în prezent nu mai există nici urmă de bordeie. în urma unui Program SAPARD pentru țigani, aceștia vor primi un tractor nou
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța. Acest drum este pietruit iar în prezent s-a pietruit și drumul care leagă Baranca de Hudești. Majoritatea caselor au fost refăcute și în prezent nu mai există nici urmă de bordeie. în urma unui Program SAPARD pentru țigani, aceștia vor primi un tractor nou și o gamă de mașini agricole
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe câte unul în brațe, îi ridic să se prind ă cu mâinile de sârmă și le spun să se țină bine, că îi dau...huța. Zis și făcut. Copiii se prind să accepte jocul propus, dar cum ograda era pietruită, în timp ce eu îi dau huța, la un moment dat își dau drumul și cad. Unul își sparge capul, celălalt își sfărâmă bărbia. Vine mama, îi leagă repede cu niște cârpe muiate în spirt, iar eu, de frică, fug în grădină
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
oglinzi fidele ale producției editoriale ieșene și ale multor edituri participante din afară, cu activități complexe, dinamice, convingătoare. Ca și viața cum spune poetul născându-se mereu din ea însăși, CARTEA reface drumul către un pierdut spațiu originar, acel drum pietruit din cuvinte, pe marginea lui străjuind supremul Logos ca formă de comunicare între generații. Și Saloanele de carte se derulau frumos. Iașul își dorește neatinsă aura de "oraș cultural", onorantă efigie asumată chiar și în vremuri mai puțin prielnice. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
motorul unei mașini se blochează ditamai municipiul. Dacă vreun cal rupe garofița de care e priponit în zori, iese nonșalant în faimosul bulevard și jumătate de oraș întârzie la serviciu. Strada mea nu e asfaltată și nu e canalizată, fiind pietruită probabil pe vremea lui Neagoe Basarab cel Sfânt. De aceea i-am și propus primarului s-o declare monument istoric, chestie cu care în principiu a fost de acord, pentru că nu necesită niciun fel de fonduri. Ei bine, pe strada
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Se spune că aceste pietre sunt de pe vremea Mântuitorului. Pentru că El a călcat pe ele, de aceea se păstrează și astăzi. Pietrele s-au lustruit În timp deoarece milioane de pelerini au trecut peste ele. Din loc În loc drumul este pietruit la semirotund, ca o jumătate de cerc. Sunt locurile În care s-a petrecut ceva deosebit În timp ce mergeau cu Domnul să-L răstignească. Am văzut opririle: unde a căzut Domnul Întâia oară sub povara Crucii; unde S-a Întâlnit cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Carol I, Cuza Vodă, Târgul Făinei, Husul, Ion Vodă cel Cumplit, Veniamin Costachi, Călărași, Episcopiei, Ghica Vodă, Dorobanților, Gării, Jomir, Grădinarilor, Traian etc. Este lesne de imaginat în ce condiții grele se deplasau locuitorii pe străzile orașului, care nu erau pietruite și nu aveau trotuare. Ziarul hușean „Prutul” (1887) atrăgea atenția cititorilor asupra situației grele în care se afla administrația orașului: „N-avem șosele, ...banii s-au întrebuințat pe lefuri; școlile primare sunt aruncate prin case care amerițe viiața copiilor ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cheltuieli aceeași sumă, fără excedent. Județul Fălciu era străbătut de o rețea de drumuri cu o lungime de 1.496,165 km, din care 69 km drumuri naționale (66 km pietruiți, iar 3 km pavați), 230,98 km drumuri județene, pietruiți în întregime, 1.196,1 km drumuri comunale. Prin județ treceau trei drumuri naționale care făceau legătura cu următoarele localități: 1.Bârlad - Huși - Chișinău (Huși - Crasna, distanța 31 km); 2.Crasna - Vaslui - Iași; 3.Bârlad - Fălciu - Comrat. Rețeaua de căi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
niște lumini și umbre pe ici-colo, imaginea tabloului putea fi foarte plăcută. „Îmbrățișare” Autor: Mihai Dascălu Am postat aici unul din tablourile mele, „Îmbrățișare”, sau „La portiță”, unde se poate vedea destul de clar ce înseamnă detaliile gen țiglă sau drumuri pietruite în pictura naivă. Acest tablou de altfel mai poate reprezenta și un exemplu de pictură naivă urbană, care în România este mult mai rară decât cea rurală, după părerea mea. Un alt exemplu clasic de pictura naivă urban este pictorul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Se spune că aceste pietre sunt de pe vremea Mântuitorului. Pentru că El a călcat pe ele, de aceea se păstrează și astăzi. Pietrele s-au lustruit în timp deoarece milioane de pelerini au trecut peste ele. Din loc în loc drumul este pietruit la semirotund, ca o jumatate de cerc. Sunt locurile în care să petrecut ceva deosebit în timp ce mergeau cu Domnul să-L răstignească. Am văzut opririle: unde a căzut Domnul întâia oară sub povară Crucii; unde S-a întâlnit cu Maica
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. În satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite. Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Palatul regal nu era decît rezidență de guvernator turc, modernizată și mărită, dar lipsită de grandoare. Ne-ar fi făcut plăcere, între colegi, să mergem la țară căci eram cinci șefi de misiune dotați cu mașini. Dar cu excepția drumului bine pietruit dintre Sofia și Ceamcuria, stațiune estivală modestă, aflată într-o pădure de brazi la 70 de kilometri, unde regele avea o casă de vînătoare, drumurile pe care să mergi cu mașina sau practicabile lipseau. Cînd începea promițător, un tronson, ajungeai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. în satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite. Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se vedea fabrica de cherestea de la Tălmaciu, cu coșul ei înalt și subțire de metal din care se ridica un smoc de fum. Drept spre apus se vedeau munții estompați pe seninul albăstrui al cerului de vară. în fața noastră, drumul pietruit de curând se prăvălea spre satul Daia, cuibărit în valea strâmtă și strâns între două dealuri. La dreapta, spre sud, se întindea Valea Hârtibaciului cu apa ei sărăcăcioasă ș veșnic tulbure, care se strecoară discretă printre sălcii și răchiți, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și pentru atragerea investitorilor. De asemenea, o altă oportunitate o constituie trecerea drumului E58 prin comună, apropierea de calea ferata și de orașul Harlau. Crearea utilităților mai importante: infrastructură drumuri județene asfaltate în mare parte, drumuri comunale pietruite, drumuri sătești pietruite în proporție de 65-70%; aducțiune de apă în toate satele componente și în derulare rețea de distribuție gaz metan și sistem de 59 canalizare a apei s-a aflat și se află permanent în atenția noastră prin promovarea proiectelor în cadrul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
11. La anexa nr. 15 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Avram Iancu" se modifică următoarele poziții: - poziția nr. 1, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Nr. 292 din DN 79 către satul Ant 6,5 km pietruit"; - poziția nr. 2, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Nr. 290 din DN 79 către satul Tamasda 5 km pietruit"; - poziția nr. 5, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Pe DC 292 la 2 km din DN cu
HOTĂRÂRE nr. 1.973 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Bihor, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bihor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164653_a_165982]
-
1, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Nr. 292 din DN 79 către satul Ant 6,5 km pietruit"; - poziția nr. 2, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Nr. 290 din DN 79 către satul Tamasda 5 km pietruit"; - poziția nr. 5, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Pe DC 292 la 2 km din DN cu tub beton"; - poziția nr. 6, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Pe DC 292 la km 3,5 din DN
HOTĂRÂRE nr. 1.973 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Bihor, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bihor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164653_a_165982]
-
Budeni, Brăniștari, până la intersecția cu DN (E) 70-85, în localitatea Călugăreni, iar apoi se orientează pe același drum, pe direcție N-V spre Singureni, străbătând localitatea Crânguri. Limita vestică pornește din comuna Singureni, de la intersecția drumului județean 411 cu drumul pietruit spre Iepurești, până la podul de peste Neajlov, se ramifică apoi pe partea stângă spre sediul fermei agricole pe un drum agricol ce ajunge la Hulubești, depășind ferma și ajungând la perdeaua forestieră de pe terasa superioară a NeajIovului, pe care o include
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
al Oltului, îl include pe cel de-al doilea și urmează cursul Oltului pe 1,4 km după care limita drumul ce ajunge în Ariușd, ocolește și Iasă în partea stângă intravilanul localității Ariușd, urmează de la ieșirea din Ariușd drumul pietruit spre Araci pe lângă dealul Ciocaș. La capătul dealului Beldie, în imediata apropiere a alunecării de teren se găsește ua 114 cu bornele 346 și 244. De aici mai sunt 500 m și se ajunge la punctul de pornire. Descrierea suprafeței
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
73 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Rădășeni": a) se abrogă pozițiile 32, 41, 42 și 43; ... b) următoarele poziții se modifică după cum urmează: ... - poziția 44 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la Blană Ion la Dealul Crucii, pietruit L = 2.000 m, l = 10 m"; - poziția 45 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la Biserica Stil Vechi până la intersecția cu drumul Fălticeni-Horodniceni, pietruit L = 3.000 m, l = 10 m"; - poziția 46 coloana 4 va avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
urmează: ... - poziția 44 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la Blană Ion la Dealul Crucii, pietruit L = 2.000 m, l = 10 m"; - poziția 45 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la Biserica Stil Vechi până la intersecția cu drumul Fălticeni-Horodniceni, pietruit L = 3.000 m, l = 10 m"; - poziția 46 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la ieșirea din satul Lămășeni până la intersecția drumului Fălticeni-Horodniceni, pietruit L = 2.300 m, l = 10 m"; - poziția 47 coloana 4 va avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la Biserica Stil Vechi până la intersecția cu drumul Fălticeni-Horodniceni, pietruit L = 3.000 m, l = 10 m"; - poziția 46 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la ieșirea din satul Lămășeni până la intersecția drumului Fălticeni-Horodniceni, pietruit L = 2.300 m, l = 10 m"; - poziția 47 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la pod Faur până la șoseaua națională Fălticeni-Gura Humorului până la Biserica Fundoaia, pietruit, L 1.700 m, l = 9 m"; - poziția 57 coloana 4 va avea
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
l = 9 m"; - poziția 57 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la «Metropol»" cu ulița Sandu Haralambie până la Irimia Mihai, pietruit, L = 700, l = 9 m"; - poziția 58 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la Oanea Gheorghe la Gavriloaia Petru, pietruit L = 200 m, l = 10 m"; - poziția 61 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Lupu Mihai - cimitirul stil vechi, pietruit L = 300 m, l = 10 m"; - poziția 66 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Cămin cultural Lămășeni - școala Lămășeni-Bahna-Dumitreasa Grigore
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
pietruit, L = 700, l = 9 m"; - poziția 58 coloana 4 va avea următorul cuprins: "De la Oanea Gheorghe la Gavriloaia Petru, pietruit L = 200 m, l = 10 m"; - poziția 61 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Lupu Mihai - cimitirul stil vechi, pietruit L = 300 m, l = 10 m"; - poziția 66 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Cămin cultural Lămășeni - școala Lămășeni-Bahna-Dumitreasa Grigore, pietruit L = 2.500 m, l = 10 m"; c) se completează cu poziția 77, conform anexei nr. 28 la prezenta
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
L = 200 m, l = 10 m"; - poziția 61 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Lupu Mihai - cimitirul stil vechi, pietruit L = 300 m, l = 10 m"; - poziția 66 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Cămin cultural Lămășeni - școala Lămășeni-Bahna-Dumitreasa Grigore, pietruit L = 2.500 m, l = 10 m"; c) se completează cu poziția 77, conform anexei nr. 28 la prezenta hotărâre. ... 58. La anexa nr. 74 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Râșca": a) se abrogă pozițiile 107, 108
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]