261 matches
-
de faptul că în Moldova a existat o variantă franzoală, care există în rusă și ucraineană. Într-o situație asemănătoare este și cuvântul plachie, care denumește mai multe feluri de mâncare: „mâncare de pește cu multe mirodenii“, „un fel de pilaf“, „piftie“ etc. Cuvântul apare în scrisorile lui I. Ghica adresate lui V. Alecsandri; are variante regionale ca placie, platie, plaché, pláchie. Nu circulă în Transilvania. La originea sa este ngr. plachí, dar este posibil să fi intervenit și bg. plakia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Tot din lucrarea lui Mihai Lupescu vom mai pomeni câteva bucate „țărănești“: plachiile (cuvântul, ca și preparatul originar, ne-au venit de la greci), adică mâncăruri scăzute (ca stufatul), de dulce ori de post, dar musai cu orez, crupe sau păsat („pilaful e o plachie făcută numai din orez“); mai cunoșteau (de la turci) românii și iahniile, preparate „din carne, pește ori legume, mai ales ceapă multă“. Ambele au ajuns pe mesele țăranilor grație influenței bucătăriei târgovețe - cum o numește Radu Anton Roman
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe vremea aceea [a doua jumătate a secolului al XVI-lea, n.n.], nu se introdusese încă moda mâncărilor alese. Cel mai mare ospăț se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] Mâncări grecești fierte cu verdețuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc și, în sfârșit, fripturile cosmopolite.“ Aceeași influență a bucătăriei târgovețe (în acest caz, de inspirație turcească) a dus și la larga răspândire (inclusiv în mediul rural) a sarmalelor, „mâncarea națională a românilor“ (E. Niculiță Voronca), preparate de secole așa cum
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Există o mulțime de alte feluri de mâncare, pe care le putem grupa în „familii“: am menționat deja iahniile și plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni), tuslamaua, zacusca... Plachiile se întâlnesc atât în farfuriile grecilor, cât și în cele ale turcilor, dar originalul pare a fi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Învățătură de a face multe feluri de ostropiiale“; în acest caz, „ostropiel“ desemnează sosul în sine, nu mâncarea în ansamblul său, iar ingredientele sunt mult mai variate și cu totul diferite de cele ale „ostropățurilor“ țărănești ori vânătorești. Despre rasoluri, pilafuri și legume cu umplutură prea puține ar fi de spus. Toate sunt importuri, turcești, grecești ori bulgărești. Tuslamaua nu este nimic altceva decât o iahnie de burtă, ajunsă în farfuriile noastre direct de la turci, din a lor skembe yahni, cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
un desert. După cum afirmă medicul Constantin Caracaș, în primii ani ai secolului al XIX-lea, mesele boierești de la noi erau servite după modelul bizantin, secvențial: antreuri (pește afumat, icre, măsline, salamuri, brânzeturi), apoi o supă de pasăre ori de vită, pilaf turcesc și, la urmă, dulcețuri și fructe. Iată un element de originalitate în raport cu Occidentul. Este greu de presupus că felurile de mâncare sofisticate, precum monokythron-ul, au existat pe mesele nobiliare ale Evului Mediu românesc sau, dacă au fost, au dispărut
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Cazacu în studiul introductiv al „Manuscrisului brâncovenesc “ (O lume într-o carte de bucate, Editura Fundației Culturale Române, 1997), semnifică un împrumut lingvistic recent. Absența din manuscris a altor termeni culinari importați de la turci (cum ar fi ciulamaua, ghiveciul, pastrama, pilaful etc.) îi permite domnului Cazacu să susțină că „acești termeni au intrat în limba română după 1749 - data ultimei copieri a cărții de bucate -, o concluzie de natură să întărească observația lui Nicolae Iorga asupra primelor decenii ale domniilor fanariote
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe care oaspeții erau obișnuiți să le mănânce în Occident? Prin comparație, iată cu cât lux de amănunte este descrisă, de către un spaniol, alimentația turcilor de pe vremea lui Sinan Pașa, una în mod cert considerată exotică: „Mănâncă în fiecare zi pilaf fiert cu supă din carne de oaie și cu unt. Mai pun în el și stafide. Pilaful este însoțit de carnea de berbec, care nu are, ca la noi, un sos făcut cu miere și cuișoare. Compotul de prune merge
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
amănunte este descrisă, de către un spaniol, alimentația turcilor de pe vremea lui Sinan Pașa, una în mod cert considerată exotică: „Mănâncă în fiecare zi pilaf fiert cu supă din carne de oaie și cu unt. Mai pun în el și stafide. Pilaful este însoțit de carnea de berbec, care nu are, ca la noi, un sos făcut cu miere și cuișoare. Compotul de prune merge foarte bine alături de pilaf. Turcii mai fac un orez cu mult șofran în care pun și miere
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din carne de oaie și cu unt. Mai pun în el și stafide. Pilaful este însoțit de carnea de berbec, care nu are, ca la noi, un sos făcut cu miere și cuișoare. Compotul de prune merge foarte bine alături de pilaf. Turcii mai fac un orez cu mult șofran în care pun și miere. Al treilea fel de mâncare pe care-l fac cu orez este supa de pasăre. Ei gătesc puiul cu orez și îi adaugă piper măcinat. Și să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a doua jumătate a secolului al XVI lea, n.n.], nu se introdusese încă moda mâncărilor alese [citește „occidentale“, n.n.]. Cel mai mare ospăț se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] mâncări grecești fierte cu verdețuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc și, în sfârșit, fripturile cosmopolite.“ „Mâncări grecești“ ar trebui citit „mâncări turco-grecești“, căci ele ne-au parvenit tot prin intermediul turcilor, a căror artă culinară s-a format (și s-a rafinat) prin contactul cu grecii și cu bizantinii, dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucătării. Printre aceștia se numărau câteva sute de bucătari, majoritatea ultra specializați, care găteau pentru aproximativ zece mii de persoane. Și în afara palatului, importanța acordată mesei era covârșitoare: bucătăresele otomane trebuiau să cunoască și să poată pregăti 27 de feluri de pilaf! Arta culinară a influențat până și structura militară a imperiului; de pildă, comandanții regimentelor de ieniceri se numeau „ciorbagii“, iar oala uriașă în care se făcea pilaful fiecărui regiment avea o semnificație specială: când ienicerii protestau împotriva Marelui Vizir și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucătăresele otomane trebuiau să cunoască și să poată pregăti 27 de feluri de pilaf! Arta culinară a influențat până și structura militară a imperiului; de pildă, comandanții regimentelor de ieniceri se numeau „ciorbagii“, iar oala uriașă în care se făcea pilaful fiecărui regiment avea o semnificație specială: când ienicerii protestau împotriva Marelui Vizir și i doreau capul, ei răsturnau în mod simbolic oala de pilaf. Chiar și în Turcia modernă, expresia „a răsturna oala“ însemna rebeliune militară. Procedeul răsturnării oalelor era
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de pildă, comandanții regimentelor de ieniceri se numeau „ciorbagii“, iar oala uriașă în care se făcea pilaful fiecărui regiment avea o semnificație specială: când ienicerii protestau împotriva Marelui Vizir și i doreau capul, ei răsturnau în mod simbolic oala de pilaf. Chiar și în Turcia modernă, expresia „a răsturna oala“ însemna rebeliune militară. Procedeul răsturnării oalelor era bine împământenit și la noi; el este pomenit de către Radu Rosetti în Amintiri din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit la Căiuți
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de 23 august 1989. Gustările cuprindeau salată de vinete, castraveți cu urdă și mărar, rulouri de șuncă, drob de miel, crochete de cașcaval, chiftele de pasăre; acestora le urmau preparate la grătar, cu garnituri precum orez țărănesc (a se citi „pilaf sârbesc“) sau cartofi piure. La desert, plăcinte de casă, rulade cu fructe, înghețată, cozonac... Pentru românii prinși în coșmarul alimentației „raționale“, acesta părea un meniu opulent, dar banalitatea preparatelor nu poate să nu le fi sărit în ochi. După 1990
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
unul / Ce face șnițel bun - me mir! / Este gasthaus la Rusescu / In Plevnastrasse, numer fir... / Și eu cunoscu! respunse grecul, / Pe care’l îneca obida / Un birto unde am mancato / Cum n’am mancat niți la Patrida / țe sarmaluțe, țe pilafuri / țe scordolele adelfe! / țe patlagele împanate, / țe baclavale, țe cafe! / La birto asta io maninco / In timpo verei, timpo ernei, / Sinto amic cu Kir Rusescu, / La tesaris, in strada Plevnei. Rumânu zise: fleici mai bune / Ca la birtu-ăsta n’am
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se pune un strat compus din celelalte legume. Se adaugă sare și piper, precum și untul rămas. Se acoperă vasul și se coace la cuptor, până s au muiat legumele. La nevoie, se adaugă puțină apă clocotită. Se servește fierbinte, cu pilaf alături. 1 kg carne de miel, tăiată în cuburi 250 g fasole verde 3 roșii mari, decojite și mărunțite 1 vânătă potrivită, tăiată transversal în felii 125 g bame (opțional) 2 dovlecei potriviți, feliați 3 ardei grași verzi, curățați și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ale spălătoriei pentru mașini, închisă în momentul acela, și mă gândisem că n-am fi reușit, că aș fi pierdut-o din nou. Într-o pompă de benzină am știut că va muri. Bărbatul mânca. Își luase o porție de pilaf rece și o sticlă de apă minerală. Își pusese un șervețel pe piept. O făcuse cu meticulozitate. Îl privisem cât timp cheltuise, cu un calm voit, aproape supărător, care aparținea desigur omului, dar era parcă și o reclamă pentru meseria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
opiu. Vă voi face filmu la Întreaga zi de 30 Încă din zori de dimineață. Ieram decât Fromento, Montenegro, Anglada, io și soțu. Ce nașpa că n-a putut veni și prințesa, că are un charme, de i-a făcut pilaf pe comuniști. Stai să vezi cum cu intuiția dă femeie femenină și maternă. Când Consuelo mi-a servit sucu de prune, Îmi plesnea capu de ce mă durea. Ca să vezi că bărbații n-au cap decât să nu le curgă ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a prezis pe Iliescu și pînă și pe Constantinescu și peste vreo doi ani vin arabii, curmalele, cămilele și alte instrumente de război, dar să nu ne temem, zilele astea se va naște marele conducător ce ne va izbăvi făcîndu-i pilaf pe beduini și tot așa, Încît rezultă că Nostradamus era de fapt Însuși Dumnezeu purtînd tichie În unul din momentele sale lirice, cu catrene, iar domnul genial atît de genial Încît ar trebui pe loc pus alături de Cioran, Ionescu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se ținea de coapsă. — Ah! Vai! Ah, pizda mă-sii! Îl auziră spunînd. Mickey o prinse pe Kay de braț. Privea prin norul de praf. — Kay, zise ea cu vocea Înnecată. Cred că nu mai are picior. Cred că-i pilaf! O să avem nevoie de o chingă pentru sîngerare. — Ce-i aia? strigă omul Începînd să tușească. Cine-i acolo? Ajutor! Kay se Întoarse și fugi spre ambulanță. — Nu te uita, Îi spuse fetei care bîntuia pe afară. Zumzăitul de avioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zise Mickey, după ce-l lăsară la spital. — Să rîd? Întrebă Kay. — Pe bune, totuși, cu un picior de plută! Dacă or să afle ceilalți... Kay rîse pe Înfundate. — „Kay! Kay!“ zise ea cu o voce guturală. „Cred că-i făcut pilaf.“ Mickey aprinse țigări pentru amîndouă. — Las-o baltă. — Nu te supăra, dragă. Oricine ar fi gîndit la fel. — Poate. Totuși, fata aia n-avea niște ochi căprui superbi? — Chiar așa? Niciodată nu remarci ochii de culoare Închisă. O clipă, mitralierele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
profesori fără să le zică nimic (se frământa furios pe scaun și parcă se desmeticea, se trezea la viață și devenea conștient că era un om prea bun, prea iertător, când, voinic cum era, putea să-i facă pe toți pilaf), pe Szekely să închine într-un stil voit bombastic în cinstea domnișoarei Nineta Romulus, care, deși bea ca și ei, nu se îmbăta deloc, spre nedumerirea mea totală. "Odată, continuă Puloș după un timp, m-am încurcat cu o farmacistă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
doar cu Baruțu și Mitzura; ăla era Sadoveanu). Bacovia plictisea (prea multe cadavre). De Fundoianu, nu te-apropiai (începeau râsetele doar când îi pronunțai numele). Ion Barbu nu se putea citi (aici aveau dreptate studenții). Pillat se transforma, invariabil, în Pilaf (cu unul sau doi de l; nu conta). Maniu luptase cu Brătianu împotriva comuniștilor (de unde și până unde scria poezie?). Nu mă omoram să le explic. Prea multă literatură strică, și-atunci intervine viața; sau poate-i exact pe dos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
grătar. În timpul frigerii, țepușa se învârte deasupra grătarului astfel încât bucățile de carne și legumele să se frigă. După frigere, carnea și legumele se lasă să se odihnească într-un vas acoperit pe marginea grătarului. Frigăruile se servesc cu garnitură de pilaf de orez și salată de castraveți. Ingrediente pentru 10 porții: 1,25 Kg urda 150 g orez 1,5 g ceapă verde 100 g mărar 200 g unt 500 ml borș 2 ouă 2 g piper 10 g sare 500
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]