408 matches
-
trei ocnițe mici la două ocnițe mari. Intrarea în biserică se face printr-o singură ușă situată în partea de apus încadrată într-un chenar de factură gotică. Biserica nu are pridvor. Pronaosul este împărțit printr-un arc dublu cu pilaștri și console mai pronunțate. Are două ferestre în stil gotic pe peretele nordică și pe cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid. În
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
cu scuturi mici. "Pronaosul" este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, dar cu boltiri mai simple și lipsit de ornamentarea fastuoasă a ctitoriei lui Anastasie Crimca. Între pronaos și naos lipsește peretele despărțitor, fiind înlocuit cu trei arcade și doi pilaștri groși, reprezentând una dintre caracteristicile arhitecturii bisericești din secolul al XVII-lea din Moldova, prototipul acestei noi împărțiri găsindu-se pentru prima dată la Mănăstirea Galata. "Naosul" prezintă particularitatea de a transmite greutatea turlei pe zidurile laterale prin arcuri transversale
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
așa cum este palatul regilor francezi de la Versailles. Tema arhitecturală este păstrată în interiorul palatului. Primul etaj, fiind piano nobile, se distinge prin ferestre mai înalte decât cele de la etajele inferioare și superioare. Fiecare fereastră este separată de cea vecină printr-un pilastru. Monotonia repetitivă a timp creșteri este întreruptă doar de către plasate simetric usor proeminente golfuri, multe cu propriile lor mic portic. Această temă a fost păstrată cu prilejul tuturor modificărilor și reconstrucțiilor ulterioare ale palatului. Singurele modificări externe au avut în
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
palatele babiloniene erau construcții masive susținute de contraforturi și prevăzute cu sisteme de drenare a apei provenită din precipitații. În orașul Ur s-au descoperit vestigiile unui asemenea sistem de drenaj construit din plumb. Alte elemente constructive de susținere erau pilaștrii și coloanele. Acestea, ca și pereții, erau frumos ornamentate cu culori strălucitoare și uneori placate cu aur sau zinc.
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
metru, în formă de cruce, altarul și sânii având o structură semicirculară. „Fațada este împărțită pe înălțime în două registre, cel inferior mai înalt, care marchează printr-un brâu ce încinge biserica, înălțimea de naștere a bolților din interior, cu pilaștri de factură neoclasică ce sfârșește cu un capiteliu sprijinit în cornișă reliefată încoronând pereții de jur-împrejur” - pr. Marin Cilă Fundația bisericii este din cărămidă cu mortar de var hidraulic. Lungimea bisericii la interior este de 25,85 m iar la
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
de . Nu s-a mai păstrat nimic din pronaos și deci nici din fațadă, dar restul templului este foarte bine conservat. Pereții exteriori ai cellei, cu o lungime de , prezintă un aparat bine reglat, și sunt decorați la colțuri cu pilaștri cu capiteluri. Ușa, lată de și înaltă de , are o șambrană bogat sculptată: în mijlocul unui frunziș, copii culeg struguri în timp ce păsări bat din aripi în jur. Două console cu volute sustin o cornișă corintică cu zece modilioane: intermodilioanele sunt ocupate
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
cafas și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită pe patru arcade semicirculare. Altarul are o boltă în formă de semicalotă, cu o fereastră în axul estic. Iconografia bisericii este
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
Săsesc" (traducere românească a denumirii germane "Sächsisch Regen", respectiv a celei ungurești, "Szaszregen"). Într-o diplomă emisă în anul 1228 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, localitatea este menționată cu denumirea de "Regun". În anul 1555, pe un pilastru al zidului de incintă a orașului Reghin, fusese dăltuit următorul text, în limba germană: ""Kein Heil kommt vom Krieg, den Frieden erbitten wir alle"" (De la război nu vine nimic bun, ne rugăm cu toții pentru pace). Ioan Kemény a fost ales
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
baroc. Arhitectul Blaumann a scos intrarea într-un rezalit foarte puternic, arcuit înspre exterior și legat de colțurile fațadei, față de care se află la o distanță de 3,60 metri. Această soluție generează un pregnant element dinamic conform cu cerințele barocului. Pilaștrii situați pe marginile fațadei, precum și în flancurile turnului, au capiteluri dorice profilate simplu, deasupra cărora curge un antablament cu arhitrava dublată. Cornișa proeminentă se află la o înălțime de 10,10 metri de la bază. Sub atică, pe porțiunea din friză
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
Luccese în 1666, Giovanni Pietro Tencalla a continuat lucrările la grădină și a reconstruit palatul pe vechea temelie într-un stil asemănător cu cel al școlii torineze din care provenea. Noua clădire avea trei etaje, cu fațade exterioare decorate cu pilaștri, arcade și rezalite unghiulare. După ce castelul a fost devastat de un incendiu major ce a avut loc în martie 1752, episcopul Maximilian Reichsgraf von Hamilton le-a solicitat artiștilor imperiali Franz Anton Maulbertsch și Josef Stern să restaureze clădirea și
Palatul Arhiepiscopal din Kroměříž () [Corola-website/Science/336170_a_337499]
-
1000 moaștele sfintei au fost aduse în bazilica San Marco din Veneția și sunt păstrate din 1909 în Mănăstirea S. Giovanni Evangelista din Torcello, în apropierea Veneției. Cea mai veche mărturie a venerării Barbarei în occident este reprezentarea pe un pilastru din Santa Maria Antiqua de la Roma, datând din secolul al VIII-lea. Se pare însă că sfânta era cunoscută în Italia prin intermediul bizantin încă din secolul al VI-lea. În Evul Mediu târziu cultul sfintei a luat adeseori forme caracteristice
Sfânta Barbara () [Corola-website/Science/309149_a_310478]
-
plan, decorație exterioară și împărțire a spațiului interior) cu alte biserici construite în vremea domniei lui Miron Barnovschi (Biserica Barnovschi din Iași și biserica Mănăstirii Bârnova). Biserica are un plan dreptunghiular, având abside laterale dreptunghiulare (la exterior), sub forma unui pilastru angajat și formate din două lezne ce se ridică până la jumătatea înălțimii dintre ferestre și cornișa bisericii și absida altarului de formă semicirculară. Fațada monumentului este din piatră și cărămidă, zidurile având o grosime de 1,70 m. Pe fațada
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
dedicat-o Sfântului Francisc din Paola, care a viețuit în secolul al XV-lea într-o mănăstire aflată pe acest loc. Biserica este asemănătoare cu Panteonul din Roma. Fațada este decorată cu un portic sprijinit pe șase coloane și doi pilaștri ionici. În interior, biserica este circulară, cu două capele laterale. Cupola are o înălțime de 53 de metri. În centrul pieței, mai exact în fața basilicii, se află statuile ecvestre ale regilor Carol al VII-lea al Neapolelui (1734-1759) (realizată în
Piața Plebiscitului din Napoli () [Corola-website/Science/333195_a_334524]
-
Drobeta), au fost construite arcuri de triumf, porți monumentale, expresie a măreției și puterii romane imperiale. O altă descriere a construcției podului a fost făcută de Procopius din Cezareea în lucrarea "De aedificis" (IV, 6). Pentru a putea pune bazele pilaștrilor romanii au deviat parțial cursul Dunării folosind albia unui afluent sudic care poate fi văzut încă și azi, în Serbia, la est de orașul Cladova. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicați pe uscat. Pentru construcția celorlalți s-au folosit
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
dintre nava principală și colateralul sudic sunt demolate, iar zidul de sud supraînălțat, astfel realizându-se o sală a bisericii. În partea de nord se păstrează arcadele cu coloane neprofilate și capiteluri tratate în mod diferit. În fața lor se ridică pilaștrii ce susțin tavanul sălii. Portalul vestic cu o dublă retragere are profilatură compusă din ciubuce și profil pară, precum și o friză de capiteluri cu frunză de viță. Consolele care susțin lintoul portalului sunt decorate cu un portret de bărbat, plastica
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
urcă printr-o scară în spirală. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este închis și are intrarea pe latura sudică. La etajul superior al pridvorului se află un cafas susținut de doi pilaștri din piatră masivă. Despărțirea pronaosului de naos este marcată prin îngroșarea peretelui longitudinal.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru, deasupra căreia se află o terasă mai mică decât cea de pe fațada de est. Fațadele conțin elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor) și ancadramente ale ferestrelor de formă rectangulară și adâncite în zidărie. Conacul are trei nivele (demisol, parter și etaj), cele 15 camere fiind dispuse simetric în jurul unui hol central, din care se accede în toate camerele prin intermediul
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
biserică romanică, anterior bisericii actuale, care este o biserică sală cu cor cu închidere dreptunghiulară. Zidurile sunt sprijinite pe contraforturi. Bolta deasupra sălii și a corului este semicilindrică cu penetrații și rețea de nervuri din cărămidă, care se sprijină pe pilaștri interiori de-a lungul zidului. Corul are boltă în formă de cruce, iar pe 3 laturi ale sălii sunt balcoane baroce. În cor se păstrează un tabernacol din 1504, cu o reprezentare a lui Iisus al Durerii, iar deasupra un
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
în floralii aurite, fiind bogat ornamentată între registre. Perioada Renașterii se regăsește atât pe icoanele catapeteasmei pictate în ulei, pe stranele pentru arhiereu și domnitor de pe pe latura de est a naosului, cât și pe amvonul de predică, așezat pe pilastrul de nord dintre naos si pronaos. Aceasta deține un patrimoniu bogat format obiecte de cult de o valoare liturgică și artistică deosebită ca icoane, candele, sfinte vase de cult și broderii, precum și obiecte de valoare istorică documentară constând din cărți
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
nave laterale. Decorul întregii biserici este minimal și se evidențiază axa centrală a fațadei ce domină întreaga biserică, punând accentul pe ideea de monumentalitate, dar și masivitate și austeritate. Doar iluzia optică realizată prin câteva curbări de cornișă și câțiva pilaștrii adosați face ca biserica să fie încadrată în atmosfera unui baroc târziu central european. Intrarea se face printr-o ușă cu ancadrament rectangular realizat din mortar. Deasupra intrării se află încastrată nișă rectangulară ce probabil ar fi putut păstra urmele
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
identificat ca fiind ridicat ulterior construcției datorită cunoașterii incendiului ce a devastat orașul în timpul revoluției de la 1848. Prin comparație cu întreg ansamblul, prezintă o diferență de nivel, găsindu-se așezat în retragere față de fațada navei. O aplatizare mai pronunțată a pilaștrilor dubli adosați, câte unul la extremitatea fiecărei fațete ale turnului, o cornișă mai puțin profilată și o lipsă a curbelor din fațadă reprezintă caracteristicile decorative ale turnului. Se încearcă o unificare a întregii fațade prin folosirea pilaștrilor adosați pentru decorarea
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
mai pronunțată a pilaștrilor dubli adosați, câte unul la extremitatea fiecărei fațete ale turnului, o cornișă mai puțin profilată și o lipsă a curbelor din fațadă reprezintă caracteristicile decorative ale turnului. Se încearcă o unificare a întregii fațade prin folosirea pilaștrilor adosați pentru decorarea turnului, însă verticalitatea pilaștrilor e întreruptă de puternica profilare a cornișei ce inchide nava. Alături de ferestrele rectangulatre terminate în semicerc turtit și protejate de obloane pe turn mai pot fi identificate câteva goluri, una elipsoidală dispusă pe
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
unul la extremitatea fiecărei fațete ale turnului, o cornișă mai puțin profilată și o lipsă a curbelor din fațadă reprezintă caracteristicile decorative ale turnului. Se încearcă o unificare a întregii fațade prin folosirea pilaștrilor adosați pentru decorarea turnului, însă verticalitatea pilaștrilor e întreruptă de puternica profilare a cornișei ce inchide nava. Alături de ferestrele rectangulatre terminate în semicerc turtit și protejate de obloane pe turn mai pot fi identificate câteva goluri, una elipsoidală dispusă pe orizontal sub camera clopotelor către fațada principală
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
din prima perioadă a construcției regăsim în cadrul edificiului păstrat doar portalul vestic, în stil gotic flamboaiant, contraforți și un zid de incintă pe latura de nord, mai apoi interiorul este tipic baroc, cu calote boeme și arce dublouri descărcate pe pilaștrii masivi. Din secolele XIV și XV picturi murale ar fi decorat pereții până pe la 1848. În contextul revoluției de la 1848 biserica a fost incendiată și distrusă, iar protopopul Ștefan Kovacvs a fost ucis. Biserica, orientată est-vest, prezintă pe fațada vestică
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
țină piept forțelor inamice, iar Ieremia Movilă era reînscăunat ca domn al Moldovei. Domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) întreprinde lucrări de restaurare a Cetății Suceava. În timpul său, sunt refăcute zidurile din cărămidă, este înconjurată curtea interioară de o loggia susținută de pilaștri de cărămidă, sunt reamenajate pivnițele de pe latura de vest, iar sobele din cetate sunt placate cu plăci de Iznik și cahle pentru sobe de influență lituaniană. Pe latura sudică este construită o încăpere pentru îmbăierea domnitorului și se amenajează o
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]