290 matches
-
pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans).S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans). S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nutritive a acestor pajiști. Vegetația de pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu 2 stele și o capacitate de cazare de 21 locuri, Poiana Teiului (o pensiune), Izvorul Muntelui (una singură), Piatra Neamț (una singură), Boroaia (o pensiune cu 12 locuri). În afara acestora enumărăm cele din zona Tarcăului , cu 5 pensiuni omologate și Pipirig cu 3 pensiuni omologate, Borca - 4 pensiuni agroturistice omologate și oferind 32 locuri de cazare. Din cercetările efectuate în zona montană a județului Neamț privind posibilitățile de revigorare a gospodăriilor țărănești în timpul și după omologare, a rezultat că este necesar
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
perioada aceasta neagră din viața mea. Prețul patriotismului Dumitru VACARIU Un poem și o manifestare patriotică Constantin Ilaș: Domnule Vacariu, vă rog să-mi spuneți de ce ați fost arestat? Dumitru Vacariu 1: În 1955 am fost la Târgu Neamț, la Pipirig și la mânăstirile din ținutul Neamțului cu un coleg de facultate, un oltean din Cărbunești, Aurelian Popescu 2. A ajuns profesor universitar și a murit în 1992. Pe atunci eram student la Facultatea de Filologie-Istorie din Iași. Am fost cu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe clase și caractere, sărăcind revista care este fiecare, adevăr-deodată spre Sihăstria Sihla Secu, dar din el doar intersecția, schitul Braniște, munte în regim de indiferență, domină pe toate părțile, nu-l mai vezi, îți fixezi casa unde este locuibil, Pipirig Creangă școala, bunicul cuțite de oțel, cuțite de tinichea, legea compensației, de la imoralitatea trai bun la dăruire pentru compensație și mai și miroase transpirația, apă minerală, începe bradul, rece-rece și apa minerală, interfluviu spre Bistrița, Plotun zonă de locuire omul-munte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din vacanța de iarnă, plini de surprize... Abia așteptau să se înnopteze, și, în dormitor odată cu „stingerea”, să înceapă povestirile. În marea lor majoritate, erau din nordul Moldovei, din munții Stânișoarei, Neamțului și Bistriței... de prin satele Ghindăoani, Grumăzești, Crăcăoani, Pipirig, Poiana Teiului ori Fărcașa ș.a. La plecare, povesteau ei, au lăsat satele îngropate în omăt, iar din casele, ca niște momâi învelite în alb, răsăreau doar hornurile cu fuioare subțiri de fum.. „.. O iarnă cum n-o mai fost alta
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
luptase, el, cât și frații săi...Alexandru, locotenent, căzut în infernul de la Harkov, iar Vlăduț, la „Cotul Donului” , și a luat calea munților.. I s-au alăturat învățători, ofițeri rezerviști, studenți, dar și simpli țărani... toți, de prin localități ca.. Pipirig, Grumăzești, Ghindăoani, Vânători, Crăcăoani, din munții Neamțului.. din Borca, Poiana Teiului, Hangu, Viișoara, de la poalele Stânișoarei... dar, și din sudul Bistriței, Tașca, Tarcău, Piatra Șoimului, ș.a. Toți oameni tari, oameni de munte, care cunoșteau bine legea muntelui... Au venit la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și sănătos, din care câte puțin le împrumuta și lor. .. Pe timpul verii lui 1946, au acționat în munții Neamțului, și înspre miazăzi, pe culmile Corni Runcu, supraveghind șoselele care duc de la Piatra Neamț prin Bărgăuani, Dragomirești, Grumăzești, Crăcăoani, Tg. Neamț, Vânători, Pipirig până sus la izvoarele Nemțișorului... Spre sfârșitul verii, siliți de trupele de miliție și securitate care-și întăriseră efectivele, s-au retras în munții Stânișoarei, mai greu accesibili.. cu păduri fără capăt, unde le pierdea urma.. și, de unde atacau surprinzându
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
distrugă definitiv.. de fapt I. Maniu fiind ținta...” .. În ajunul de, Schimbarea la Față a Domnului, cam pe la toacă, Baltă cu încă trei camarazi, erau la marginea pădurii, de la poalele Vf. Bivolu, pe versantul estic al Stânișoarei, și, plănuiau o „coborâre” în Pipirig, peste râul Neamț... Când tocmai sosise camionul cu provizii de la Tg. Neamț. Baltă cu Sofronie „căzu” pe neașteptate în sat, așa cum făcea de obicei...Tăie legăturile telefonice la primărie, și pe funcționari îi încuie cu zăvorul într-o încăpere, în vreme ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și făcu acelaș lucru în Borca și Fărcașa, golind cooperativele de tot ce aveau și, le împărți sătenilor. Autoritățile comuniste, în neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri mincinoase.. „Bandiții lui Baltă au tâlhărit cooperativele din Pipirig, Ghindăoani, Fărcașa, Borca.. ș.a. și toate bunurile le-au dus în ascunzătorile lor din munți... Sătenii nu mai pot îndura, schingiuirile și umilințele de tot felul.. Cer, neîntârziat, ajutorul autorităților..!” .. Trecuseră două săptămâni, de când se întâlnise cu uncheșu Angheluță.. într-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Vicol, poet și romancier, povestitorul George Sidorovici și alții care, pe când avea doar paisprezece ani, l-au debutat în ziarul local „Zori noi”. O STARE POETICĂ La Fălticeni Labiș venise din Mălinii adunați sub muntele Hălăuca care desparte satul de Pipirig. La Pipirig era obârșia neamului Blendea, înrudit cu cel a povestitorului Ion Creangă. Din Blendea se trăgea Profira Labiș, mama poetului. Cu maica sa care era învățătoare în Mălini, Nicolae Labiș făcuse clasele primare. Învățători amândoi, Profira și Eugen Labiș
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și romancier, povestitorul George Sidorovici și alții care, pe când avea doar paisprezece ani, l-au debutat în ziarul local „Zori noi”. O STARE POETICĂ La Fălticeni Labiș venise din Mălinii adunați sub muntele Hălăuca care desparte satul de Pipirig. La Pipirig era obârșia neamului Blendea, înrudit cu cel a povestitorului Ion Creangă. Din Blendea se trăgea Profira Labiș, mama poetului. Cu maica sa care era învățătoare în Mălini, Nicolae Labiș făcuse clasele primare. Învățători amândoi, Profira și Eugen Labiș aveau casa
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
despre opera lui Labiș, nu poate fi ignorată importanța satului natal, lucru mărturisit de el atât în poezie cât și în dedicațiile către părinți ori către prieteni de familie cum a fost Gheorghe Panțâru, ciobanul din Poiana Mărului. Despărțit de Pipirigul Neamțului prin muntele Hălăuca, satul Mălini se află nu departe de fostul „cordun” austriac, fără a face însă parte din Bucovina cum crede un biograf care la plasat pe Labiș în această provincie. Aflat lângă Baia, fostă capitală, și aproape de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
grame de arpagic ușor zdrobit în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Arpagic Împotriva rapănului, manei castraveților, coacăzelor și bostanilor Coada-calului decoct Puneți la macerat 500 de grame de pipirig în 5 litri de apă timp de trei ore, apoi fierbeți timp de o jumătate de oră. Lăsați la răcit și strecurați. Diluați până se ajunge la o concentrație de 30%, execeptând cazurile de boală pronunțată, caz în care decoctul
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La Clonț în Valea iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de citire. Secretarul de partid raional, un muncitor de la fabrica de zahăr. Dispensar, maternități (8). Populația de mijlocași, sărăcuță, însă înțelegătoare a timpurilor nouă. Vești despre calea ferată Pașcani-Tg. Neamț. Sondorii au dat peste petrol la 450 m. adâncime, la Pipirig. Viziunea transformărilor apropiate în acest colț de țară. 20 Mai 1954. Am stat de vorbă cu un tânăr candidat din Moldova socialistă Ivan Vasilenco, născut la Pașcani dintr-un tată ucrainian, care n-a vorbit multă vreme românește (originar din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ficioru lui popa Costachi, a fost administrator pe moșia Miroslăvești din județul Suceava, dar a fost împușcat de un țăran rău și hărțăgos, Vasile Alecu Tacu, care era frate cu cumnatul meu Costica A. Tacu, învățător în satul Boboiești, comuna Pipirig, județul Neamț. Popa Costachi a avut 3 fete: una măritată după Vasile Nică Sofia o chema Raveica. Una după Ghiorghi Nichiforeanu în Baia și alta după Marian din Rădășeni care a avut ficior la Ocolul silvic Râșca. La înmormântarea cucoanei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să asculte sfânta slujbă. Dacă un preot și un dascăl n-au glas frumos ca să cânte, îi ca un clopot fără limbă. Diaconu Costachi Zăhărescu a fost coleg de clasă cu socrul meu preotul Mihai Vasiliu din satul Boboiești, comuna Pipirig, județul Neamț. Dar și diaconul Costachi Zăhărescu, ca și fratele său preotul Grigore Zăhărescu, amândoi cu glasuri frumoase de cântat lui Dumnezeu, precum și dascălul Petrescu, toți trei au plecat de mult pe calea veșniciei, Dumnezeu să le ierte pacatele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Miroslăvești, județul Suceava, care mai pe urmă mi-a fost cumnat, că soția lui Maria, care trăiește azi la București la fiul său Preotul Virgil C.Tacu și cu Eugenia mea erau fiicele preotului Mihai Vasiliu din satul Boboești comuna Pipirig județul Neamț. Tacu îi mort din 1957 Februarie 25. Deși era ficior de gospodar, n-a avut croială gospodărească. Cumnata Maria ducea greul gospodăriei. Lui i-a plăcut să citească nopți întregi, citea diferite cărți și romane și fuma. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Gâscă a jucat strălucit Corăbiasca și era și băiat frumos și hazos și șăgalnic. În 1966 la 27 aprilie am dansat pe scena cinematografului din Fălticeni, la dialog pe aceeași scenă cu doctori: Corăbiasca ca la Bacău, Ungureasca ca la Pipirig județul Neamț și o bătută ca la Mălinii lui Neculai Labiș [36]. Și am fost notat cu 10 de 10 și cu o sticlă de vermut și mult aplaudat de publicul din sală. Că n-am fost mut am strigat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mi-am cumpărat tejghea și gealăe 34 ca să fac stupi. Și în timpul liber și mai ales iarna când îs nopțile mari, lucram. Și în vara lui 1908 prin luna August 22, m-am dus cu tata la Boboești din com. Pipirig jud. Neamț. Și am dormit la învățătorul Costachi A. Tacu. Și dimineața tata a plecat acasă și pe mine m-a lăsat acolo. Ziua ne-am dus la preotul Mihai Vasiliu om frumos asemenea și preoteasa Aglaia de frumuseță rară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fără să știe părinții ei și ne-am sărutat și strâns în brațe pe săturate, că de, eram tineri și nu ne puteam răbda. Dar atâta a fost totul că eu în toamna 1910 m-am dus la Boboești Comuna Pipirig județul Neamț și am dat cu ochii de Eugenia pe care am luat-o de soție. Iar Saveta s-a măritat cu Gheorghe a lui Toader a Roșcăi. Un flăcău foarte bun dar negru și nu frumos nici de feli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tata meu Neculai Rădășanu și cu o soră a mea Zamfira. Pe la amează am fost în Târgu Neamț și înainte de-a însera încă devreme, am ajuns în Boboești. Iar de acolo pe înserate ne-am dus la primăria din Pipirig și am făcut cununia civilă. Primar era Ghimicescu, frate cu Inginerul Silvicultor din Pipirig. Și Duminică pe la amează au venit cu o sanie cu 2 cai Costachi A.Rariței-Costachi Diaconița cu: Maria și Neculai Stoleriu nașii noștrii, cu Gheorghe Hlihor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fost în Târgu Neamț și înainte de-a însera încă devreme, am ajuns în Boboești. Iar de acolo pe înserate ne-am dus la primăria din Pipirig și am făcut cununia civilă. Primar era Ghimicescu, frate cu Inginerul Silvicultor din Pipirig. Și Duminică pe la amează au venit cu o sanie cu 2 cai Costachi A.Rariței-Costachi Diaconița cu: Maria și Neculai Stoleriu nașii noștrii, cu Gheorghe Hlihor, văr drept cu tata și cel mai bun gospodar din Baea, și cu ginerele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]