448 matches
-
Verificarea ipotezei nr. 1: Am presupus ca exista legaturi semnificative intre anumite trasaturi de personalitate si comportamentul de consum al adolescentilor. Pentru a verifica această ipoteză am utilizat ca procedeu statistic corelația - am corelat rezultatele la inventarul de personalitate Neo Pir cu rezultatele la chestionarul privind Atitudini și opinii ale adolescentului implicate În procesul de achiziționare a produselor vestimentare. Rezultatele sunt prezentate În tabelul de mai jos: Preferati sa cumparati un produs mai scump, dar de la o firma cunoscuta (celebra), decât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
recoltat vara are o culoare gălbuie sau crem-deschis, datorită carotenului din furajele verzi). Abaterile de la nuanța specifică culorii denotă anomalii în furajarea animalelor sau nerespectarea condițiilor de recoltare și păstrare a laptelui: * culoarea roșie consum de roibă, drăgaică, laptele cucului, pir roșu etc; * culoarea albastră consum de coada calului, lucernă verde sau hrișcă, dar este întâlnită și la laptele din care s-au extras grăsimile; * culoarea galbenă apare în urma consumului de plante bogate în carotenoizi, dar și în anumite boli (icter
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităților antropice. Se poate observa că în așezările omenești de pe întreg teritoriul județului se dezvoltă în număr mare șoarecele de casă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în cantități crescute administrate zilnic axeroftolul se acumulează în ficat, atunci apare hipervitaminoza A, când se manifestă constant în primul rând prin tulburări grave ale osteogenezei. Plante medicinale, surse importante de β-caroten și axeroftol: afinul (Vaccinium myrtillus), măghiranul (Majorana hortensis), pirul (Agropiron repens), trei frați pătați (Viola tricolor), urzica (Urtica dioica) etc. Vitaminele E Vitaminele E (Karrer, 1938) ori α-,β-,γ-,δ-,ε-,ζ tocoferolii au capacitatea de a devia planul luminii polarizate datorită prezenței a trei atomi de carbon
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
mod indirect (prin intermediul coenzimelor la structurarea cărora participă) lungimile de undă scurte în lungimi de undă lungi, perceptibile, pentru care ochiul omenesc are o sensibilitate mai mare [Oeriu, 1974]. Surse vegetale: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), rizomii de pir (Agropyron repens), fructele de cătina albă (Hippophaë rhamnoides) etc. Acidul folic Derivat al acidului pteroiglutamic (teropterină), acidul folic (Norit, 1922) se găsește în cereale sub forma unui complex vitaminic (în medie 35μg%), iar dintre fructe, cele mai mari cantități se
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
culturi ale plantelor gazdă ce ar putea fi infectate de același virus. Distrugerea samulastrei este o măsură obligatorie, în vederea întreruperii ciclului de transmitere al insectelor transmițătoare. În zonele unde există aceste insecte se vor cultiva soiuri sau hibrizi grâu x pir care s-au dovedit a fi rezistenți. Boli produse de ciuperci 1.1.2. Făinarea grâului - Blumeria (Erysiphe) graminis f.sp. tritici În țara noastră toate culturile de grâu sunt mai mult sau mai puțin atacate în fiecare an de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor germina și vor infecta numai grâul din monoculturi semănate târziu, în terenuri acide, fertilizate numai cu îngrășăminte pe bază de azot și numai dacă semințele sunt mai la suprafața solului. Ciuperca a mai fost semnalată pe obsigă, zâzanie și pir. Soiurile și liniile de grâu care au fost obținute la Fundulea și s-au dovedit a fi rezistente la această ciupercă (Libellula și linia T 114-71) nu mai sunt incluse acum pe lista soiurilor omologate. Prevenire și combatere. Se recomandă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și a insectelor ce-l transmit . Pe porumbul virozat apar dungi de decolorare între nervuri, care evoluează în dungi roșiatice la vârful frunzelor și se constată o ușoară reducere a înălțimii plantei. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni. Prin infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recoltelor, atât cantitativ cât și calitativ și în final la uscarea pomilor. Transmitere-răspândire. Soiurile Jonathan, Red Delicious, Golden delicious, Booskoop, London Pepping și Cox orange sunt foarte sensibile la această boală. Micoplasma poate infecta mărul pădureț, precum și unele plante ca: pirul gros și volbura. Ca transmițători sunt unele cicade (Philaenus spumarius și Artianus interstitialis). Transmiterea directă se realizează prin altoire, alipiri de rădăcini și niciodată pe cale mecanică. Perioada de de la infecție până la simptome durează de la 6-7 luni la 3-4 ani. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
millefolium)+turița mare (Agrimonia eupatoria)+frunze anghinare (Cynara scolymus)+rădăcini valeriana (Valeriana officinalis)+păpădie (Taraxacum officinalis)+semințe armurariu (Silybum marianum)+conuri hamei (Humulus lupulus). În utilizări externe se fac băi cu amestec de rostopască, anghinare, cicoare, păpădie și rădăcini de pir (câte 20 g din fiecare) din care se iau 5 lingurițe Într-un litru de apă fiartă și puțin răcită; după macerare timp de 4-5 ore În vas acoperit, se reîncălzește până la temperatura suportabilă și se fac băi de mâini
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
care se face o pauză de 3 săptămâni și se repetă. La Începutul tratamentului, urina va avea culoarea roșiatică. Efectul se Îmbunătățește dacă se folosește amestecul din rădăcini de dud alb, rădăcini de dud negru, rădăcini de leuștean, troscot și pir, herba de cicoare, pelin, urzică și patlagină. Efectul va fi foarte bun după o cură de 2-3 luni. -Decoct din teci de fasole verde sau uscată, eventual amestecate cu mătase de porumb și cozi de cireșe are efecte deosebit de bune
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
38-40 0 se macerează 14 zile la soare și se iau câte 40-50 picături, de 2-3 ori pe zi În ceai sau apă, cu rol de eliminare a apei din țesuturi. La fel se prepară și tinctura din rizomi de pir din care se ia câte o linguriță, Înainte de mese sau tinctura din flori și frunze de nemțișor. -Ulei eteric de ienupăr din care se toarnă 5-6 picături Într-un pahar cu 150 ml apă; se beau 3 păhărele pe zi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
rădăcină de dud (alb sau negru), preparate din 3-4 pumni la 5 litri de apă care se fierb până scade la jumătate, se strecoară În cada de baie unde se stă 30 minute. Utile sunt și băile cu rădăcini de pir. Foarte utile sunt băile de șezut sau băile generale cu flori de fân sau paie de ovăz. Unguentul din cartofi fierți, sfărâmați și amestecați cu untură se aplică pe abdomenul umflat pentru a grăbi eliminarea excesului de lichid. Regimul alimentar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
stimulare a eliminării secrețiilor biliare. -Infuzie din herba de sunătoare (Hypericum perforatum) din care se beau 2-3 căni pe zi. Decoct din semințe de armurariu (Silybum marianum) care se bea cu 30 minute Înainte de masa principală. -Decoct din rădăcini de pir (Agropyron repens) din care se beau 2-3 căni pe zi sau pulbere din rădăcini uscate și măcinate, luând câte un vârf de cuțit Înainte de mesele principale, cu efecte drenoare și de dizolvare a calculilor biliari. -Macerat glicerinat din muguri de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
iar după răcire la 400C se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu și se beau 3 căni pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale, având efecte foarte bune În stimularea secrețiilor pancreatice. -Decoct din rădăcini de pir și nalbă de grădină (Althaea rosea). -Macerat din amestec cu rădăcini de obligeană, valeriana și gențiana galbenă din care se ia o lingură care se macerează peste noapte În 250 ml apă rece; a doua zi se Încălzește ușor, se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sau unguent de gălbenele. Specialiștii francezi recomandă și băile de mâini și picioare, dimineața pe nemâncate și seara, Înainte de culcare, cu decoct din flori de păducel, toporași, mușețel, nalbă mare și mac, frunze de salvie, mur, urzică vie, rostopască și pir. Regimul alimentar Pentru eradicarea bacteriei Helicobacter pylori și vindecarea ulcerelor peptice, alimentația corectă are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se urmărește cruțarea mucoasei stomacului și a duodenului, cu rol de pansament gastric. Durata regimului alimentar este
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
prepara din 2 linguri plantă la 200 ml apă cu: -frunze de mur, pelin și viță de vie cu struguri roșii; -muguri de plop negru; - fructe de anason și fenicul; -semințe de gutui (cu efect emolient); -rădăcini de cicoare, cerențel, pir, păpădie și tătăneasă; -scoarță de stejar sau salcie (100 g la 1 litru apă, se fierbe 10-15 minute și se adaugă 100 ml oțet). Infuziile se prepară din câte 1 lingură plantă uscată la 200 ml apă clocotită, se infuzează
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice și pulberi laxative În care intră următoarele specii: *flori de soc, nalbă, piersic, porumbar, salcâm, măceș, mac roșu; *frunze de salvie, volbură, frasin, patlagină și roiniță; *rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană, nalbă, pir; *semințe de in, mărar, fenicul, anason, chimion; *coajă de portocale. În literatura de specialitate sunt recomandate 3 amestecuri de plante care se iau alternativ, cu 30 minute Înainte de mesele principale: -Înainte de micul dejun: cicoare (30 g) +coada șoricelului (30
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
digestia, atât la adulți cât și la copii. La nevoie, cantitatea de tărâțe poate crește până la 2 lingurițe la fiecare masă. În mediul rural există practica utilizării unui decoct preparat din 2 linguri orz, 2 linguri ovăz și 2 linguri pir (uscate și măcinate). Acestea se fierb În 1 litru de apă, timp de 30 minute, la foc redus, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară, se corectează gustul cu zeamă de lămâie și se beau 3 căni pe zi, Înainte de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
al cincilea împărat mogul, care a construit și inagurat Taj-Mahal în anul 1653 (construcția a durat 23 de ani), cel mai faimos monument din India (templu-mausoleu) -, afganii au fost foarte aproape de restabilirea Regatului independent în nordul Indiei, sub conducerea lui Pir Khan Lodi. În anul 1641, armatele imperiale au ocupat Balkh, dar mogulii pierduseră din vigoare. În timpul domniei împăratului Durangzeb, triburile au recăpătat puterea și, în mod formal, proclamaseră independența lor, emițând bani. În secolul al XVII-lea, abdalii și ghilzaii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
teracota (plăci și sobe), produse de rotărie, stupi, uluca, sita, obiecte mărunte din lemn pentru uz casnic, mangăl, acid tartric, opinci din piele sau din anvelope de cauciuc uzate, confecții din paie, foi de porumb, trestie, papura, rachița, iasca, talaș, pir și sorg, articole din oase, coarne și copite de animale, pene și scoici, se scutesc de plata impozitului pe circulația mărfurilor și la vînzarea acestor produse*). Articolul 4 Realizările din vînzarea deșeurilor provenite din colectare sau din producție proprie se
HOTĂRÂRE nr. 1.021 din 7 iulie 1954 pentru dezvoltarea producţiei mărfurilor de larg consum obţinute din materii prime din resurse locale şi din deşeuri, de către întreprinderile industriei locale şi cooperatiste şi stimularea îndeplinirii şi depăşirii planurilor de colectari a produselor agroalimentare de către întreprinderile şi organizaţiile de stat şi cooperatiste*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127464_a_128793]