216 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CASĂ CU SUFLET DE ȚÍGAN Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului casă nebună, bătrână casă casă pictată în mii de culori av kathe, rămâi la masă piranda-ți aduce pe brațe trei flori, casă pictată cu povești de bătrânul de bătrânul meu tată, atunci când trăia, cu-n dinte de aur, țiganul stăpânul mă cheamă la masă, i-a frate și bea, apare o fată de șaisprezece ani
CASĂ CU SUFLET DE ŢÍGAN de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375521_a_376850]
-
Suha Balca din Transnistria. Să spuneți la toți, dacă vă întreabă, că Trifu este lăiete rătăcit de șatra lui și până și-o găsi-o va sta cu noi, împărțind și bunele și relele. Până va avea un cort și piranda lui, îl iau să stea, să mănânce și să doarmă la mine, într-al meu. Bulibașa se îndreptă cu fața la răsărit și își făcu semnul crucii de trei ori. Apoi băgă mâna dreaptă în tășulă și scoase de acolo un inel
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
ai fost prins înarmat în capcana cu iambi pe-un tărâm cenzurat și din vise-ai sustras cartilagii de-azur recidiva de-a fi ocnaș al poemului pur surghiunit în casa paingului pradă să-ți descânte-n tăciunii aprinși o pirandă să ai preț de nimic printr-un calcul mizer cu cătușe la mâini, despuiat și stingher să hălădui pe câmpuri chinuit-arătare coapsă zămislită de zori neatinsă de soare din reflexe-azurii să crestezi un fetiș miez de noapte răsucit ca o
MEDITAŢII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371212_a_372541]
-
nu mai are rost... cum noi suntem, de veacuri, ageamii ne vei găsi taman în post; du-te, dragă, pe pustii! dar dacă, poate, într-o seară, de dorul meu o să te doară, să vii, discretă, în verandă, prefacută în... pirandă. Referință Bibliografică: primăvară, primăvară... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 842, Anul III, 21 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PRIMĂVARĂ, PRIMĂVARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345946_a_347275]
-
din buric dar tot i-au băgat ei căciula pe ochi: „- Ce vrei mă' să creadă Neluța că mori de oftică dupe ea?”. Și uite-așa au mâna și pe porc. Da' să vezi acu' dandana că a început nene piranda să facă mofturi, că nu se mărită ea cu bolându' de Mutu, că e prea mototol, că nu e bun de nimic, înțelegi matele, nu? Dar mă rog ar putea și ea să închidă ochii numai dacă le dă și
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
pe astfel de melodii sunt mai NEBUNI. Ian te uita țigănie: http://manele-in-romania.ro/video.php?video=1-20-video.html&ch=ch1 Toate femeile care dansează pe manele sunt viitoare mame? Ce educație vor da fiicelor lor? Uitați-vă la Miss Piranda, curvie, așa arată cultură Pakiv, a Onoarei? Să vă fie rușine tuturor care promovați curvia: http://manele-in-romania.ro/video.php?video=1-27-video.html&ch=ch1 Parcă stilul modern al manelelor curvești nu seamănă cu ceea ce cântau romii acum 70 de
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
sângele Anei martirizate se scurgea încet prin pânza de paianjen încremenită între ziduri. Devenea respirabil doar când conectarea prindea adierea și depărta liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai șetrei ca să mai și mintă și să nu recunoască mereu adevărul dintre linii, să se țină la preț!). Apoi
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
sângele Anei martirizate se scurgea încet prin pânza de paianjen încremenită între ziduri. Devenea respirabil doar când conectarea prindea adierea și depărta liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai șetrei ca să mai și mintă și să nu recunoască mereu adevărul dintre linii, să se țină la preț!). Apoi
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
născut din flori... Iar Ilie !, Doamneee, nu mi-l mai scoate așa des în față... Pe seară urc dealul pe o cărăruie îngustă și îmi iese în cale o țigancă. Transcriu tot dialogul pentru pitorescul lui. ,,Hai să-ți dea piranda cu ghiocu, prințeso, că frumoasă te-a mai făcut mă-ta ! Stai jos aici pe buturuga asta și dă-mi mâna să-ți văd linia vieții. Cum te chemă ?” ,, Adina mă cheamă !” ,,Ai căzut la cale lungă? Așa e ?” ,, Așa
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
tablă și mămăliga răsturnată pe un cârpător și tăiată cu o ață în porții pe numărul de mâncători câți erau, starostele rosti rugăciunea, se închinară și se așezară pe jos să mănânce. - Da, bine, Brio! se răsti Gheorghe de unde sta pirandei lui. Pe fata aia n-o chemi, că se uită în gura noastă. E suflet și ea, fă! mai spuse ăl bătrân către babă. Bria, nevastă-sa și doftoroaia care prin descântece și leacuri o pusese pe picioare, se sculă
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
de înțeles și fără echivoc, mesaj clar, incitant, reflectarea directă a conținutului. Tipologia titlurilor: * titlul clasic, tradițional - informarea într-o manieră simplă și scurtă; * titlul bazat pe jocuri de cuvinte - pentru decriptarea lui sunt necesare cunoștințe literare, istorice, civice, ex. Piranda și Pirandello; * titlul citat - o afirmație folosită ca titlu, ex. Exilul ca instrument de cunoaștere; * titluri care exploatează valori stilistice ale semnelor de punctuație, ex. Salvarea are nevoie de ... ambulanță! * titluri care parafrazează versuri, proverbe, expresii celebre, titluri de film
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
ca, în schimbul asigurării „ordinii”, paznicii să-și umple sarsanalele). Desigur, totul era o naivă utopie raționalistă. De la un punct încolo, își făceau apariția țiganii. Veneau în haită și se băgau înjurând prin față, unii - înarmați cu cuțite. Țigăncile, baragladine sau pirande, foloseau puradeii de țâță ca arme. (Le-am văzut de multe ori lovind cu ei. „Ce faci, fă, îl omori!” „Las’ că fac acuma altu’.”) Era ca un fel de viol colectiv: bărbații de pază rareori făceau față încercând să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aflată la vreo treizeci de metri de sala de așteptare. Dacă acarul nu le-a dus și cărbuni, nici ei nu au adus, așa că s-au culcat așa în frig. Baragladinele s-au întins pe băncile masive de stejar, iar pirandele, direct pe mozaicul de pe jos, punând puradeii pe picioarele lor, ca să nu-i pună direct pe ciment. Așa au stat și chiar au dormit întreaga noapte, dar nici nu s-au dus după cărbuni. Dimineață, a venit acarul la mine
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pe care îi cunoscusem la Ester, s-a întâmplat ca tocmai în după-amiaza aceea țiganii să-mi fure în aglomerația din autobuz portofelul. Nu era prima dată când pățeam așa ceva. Nu cunoșteam însă noul truc aplicat de ciorditori, acela cu pirandele cu puradei care, chipurile, căutau un loc pe bancă să-și astâmpere odraslele care țipau de le rupeau țâțele cu care dădeau să le astupe gurile. Nu știam că, în timp ce căutam să le fac loc să-și caute un scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și aprinseră armăsarul sângerând din toate țevile sparte. Limuzina era cunoscută în târg drept Bizonul Alb. Acum, mașina în flăcări incendie și stejarul. Șatra se luă de mâini și izbucni în dansuri circulare. Pe poarta voievodală a cimitirului pătrunseră jeluind pirandele ciufulite: Solimanee, Solimanee, ’ca-ț-aș ochii tăi dă gagiu mișto! Ce’ț trebui țâe să belești ochiu la belita aia dă petardă!. Își ridicaseră poalele și se dădeau cu curul prin țărână: halelei Solimaneee! că ce baștan erai tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Pe banca din fața intrării în bloc, o ciurdă de babe tuciurii supravegheau puradeii care se jucau printre sticlele de plastic și resturile menajere aruncate pe spațiul verde. Seara, când se întorceau capii de familie beți turtă, începeau răcnetele: erau caftite pirandele și puradeii. Atunci trebuia să pun o casetă cu uverturi wagneriene, să dau volumul la maximum. Limacșii rezistau la orice, numai la acordurile din Aurul Rinului nu. Apartamentul era intim mai ales datorită faptului că Adelina își împrăștia hainele peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la fetele de școală. Cucoana mă va îmbrăca frumos, dar numi va părea rău după fustele de țigancă? Tocmai acum să renunț la fusta cu maci roșii care-mi place atât de mult? Renunț, ca să nu-mi mai spună „cioară”, „pirandă”, dar-ar boala-n ei de copii nașparlii. Le-arăt eu lor când voi învăța și o s-ajung o mare doamnă. Dar ce mă fac cu Dedi și cu ceilalți din șatră dacă plec de la ei, că mă iubesc? Mă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-l că toarnă la pahare. — Taci fă, nu mă căpia dă cap că n-am s-o fac pe Prințăsa dă rușine. — Și voi ce faceți Păune și Rozmarine?îi întreabă Prințesa. — Ce să facem? Bine. — Au și ei două pirande. — Sunt frumoasă foc! Zău, adaugă Rusalda. Negrișoase, sprâncenate ca pictate, și au niște ochi frumoși, auleu!că te bagă-n boală când se uită la tine. Într-un târziu, Prințesa a chemat ospătarul, a plătit toată consumația pregătindu-se să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
liniștită că nu voi spune nimic nimănui. Îți promit. Îți jur pe ce am mai scump, îți jur... Nu-i nevoie să juri, Cezar. Te cred că altfel nici nu ți-aș fi spus. — Frumoasa mea, prințesa mea, talentata mea... — Piranda ta... — Piranda mea, țiganca mea, o mângâie în continuare sărutându-i mâinile, izbucnind în râs amândoi. Mai senină de cum venise, s-au mai plimbat prin parc, având alte subiecte de discuție, mai vesele, după care s-au îndreptat spre casă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nu voi spune nimic nimănui. Îți promit. Îți jur pe ce am mai scump, îți jur... Nu-i nevoie să juri, Cezar. Te cred că altfel nici nu ți-aș fi spus. — Frumoasa mea, prințesa mea, talentata mea... — Piranda ta... — Piranda mea, țiganca mea, o mângâie în continuare sărutându-i mâinile, izbucnind în râs amândoi. Mai senină de cum venise, s-au mai plimbat prin parc, având alte subiecte de discuție, mai vesele, după care s-au îndreptat spre casă. Cezar nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Nu-i scăpa joc sau dans și-l lua și pe Ptatrik să-l învețe să joace. Ba mai mult, era animatoarea strigăturilor. Unora din acestea le împrumuta izul din șatră ca de plidă: „Foaie verde foi dă soc Hai pirando, hai la joc Bate pământul că-i tare Așa cum bați în căldare.” Hiu! Hiu! Hiu! striga în ritmul muzicii. — Prințeso, nu regret c-am venit la nunta ta. Am jucat și m-am distrat ca niciodată. Mai rămâne să mă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
înscrie și în partid. „Așadar, se veseli Fârtat, s-a furat în anii aceia orice, de la pungi de plastic, până la tractoare ori pescadoare sau chiar, ca în bancul acela cu țiganul care lucra la Cugir, mitraliere și tancuri. De gura pirandei fura Vasilică țiganul de era paznic la Uzinele Mecanice Cugir piese pentru ca să-și facă de-un plug, să are și el ca tot gospodarul, și cînd le asambla acasă îi ieșea numai mitralieră.“ Sala chicoti. Cunoșteau bancul, dar puțină destinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ceară "politicos", "N-aveți o mie de lei?", pentru vreo "eugenie" (pâinea goală-i strică la stomac), adică să mănânce cât mai bine, am surprins și perechea de versuri din titlu strigată cu mare mândrie de unul, probabil la care piranda mamă și-a organizat și cămara. Am observat repede, repede autoritatea conferită de "are de mâncare" pentru un viitor oarecare copila șului în chestiune. Asta înseamnă că unii dintre ei fac foame, nu glumă... în acest context n-am să
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
video. Țiganii se înghesuie al naibii, ca la pomană. „Ia să videm și noi ce e aicișa. Haidi, fă, dă-ti mai încolo, nu vezi că-s mai în vrâstă?", țipă o țigancă de vreo 40 de ani la o pirandă de vreo 10, în timp ce se împinge pe trei sferturi din scaunul ei. La intrare, forfota e în floare. Bătrânii și copiii, cei mai mulți, gură cască. Apare regele Cioabă. Scorțos și plin de importanță, fără coroana de aur pe cap. Îl salut
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de ocean, pe o barcă în derivă, cântau conduși de vocea inconfundabilă a tânărului tătic. Participanții deveneau, rând pe rând, când ciobănași cu trei sute de oi când, țărăncuțe cu bujori în obrăjori și cu bundițe noi, țigani adevărați îndrăgostiți de pirande, când niște bieți pribegi cu cavalul în mâini ce-și deplâng soarta prin câte o doină șuierată însă izvorâtă din adâncul rărunchilor. Urmau apoi romanțe, canțonete italiene, cântece și melodii rusești. Nu era necesar să se repete aceeași melodie. Le
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]