1,034 matches
-
cu tablă. Nu se cunoaște meșterul care a zidit-o și nici arhiereul care a sfințit-o, deoarece în 1795-1801, când a fost dată în folosință, scaunul arhieresc din Ardeal a fost vacant. În interiorul bisericii, deasupra ușii se află o pisanie, din care reiese că a fost pictată în anul 1801 de către zugravul Vasile Muntean din Laz. În exterior, are o pictură sub streașină, un brâu. În interior pictura se păstrează în întregime, a fost restaurată în anii 1988-1989 de către Stinghe
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
Mănăstirii Putna, situată „între Bilce”, adică un loc în care iobagii mănăstirești făceau fânul și pășteau cirezile și turmele călugărilor. Privilegiile mănăstirești au fost întărite printr-un alt act din 10 aprilie 1645. Anul ridicării bisericii a fost însemnat în pisania de peste intrarea în biserică. Textul pisaniei, scris în slova românească a veacului al XVIII-lea în vechea grafie chirilică, se poate citi în întregime astfel: "„Această sv(â)ntă beserică sau făcut în zilile pre(a) luminatului domn Ion Ioan
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
un loc în care iobagii mănăstirești făceau fânul și pășteau cirezile și turmele călugărilor. Privilegiile mănăstirești au fost întărite printr-un alt act din 10 aprilie 1645. Anul ridicării bisericii a fost însemnat în pisania de peste intrarea în biserică. Textul pisaniei, scris în slova românească a veacului al XVIII-lea în vechea grafie chirilică, se poate citi în întregime astfel: "„Această sv(â)ntă beserică sau făcut în zilile pre(a) luminatului domn Ion Ioan Neculai voevod pren silința cinstitului părinte
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
de brad. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă din lemn de brad situată în peretele sudic al pronaosului. La partea superioară a ancadramentului se află o pisanie. Pronaosul are formă dreptunghiulară, cu o fereastră simplă pe latura de nord (0.35x0.55 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
, județul Cluj, este considerată monument istoric și are hramul "Pogorârea Duhului Sfânt". Conform inscripției de la intrare, a fost ridicată în anul 1763. Pisania din altar surprinde și anul în care ea a fost pictată, 1768. Construită din lemn de brad pe tălpi de stejar, cu fundament de piatră și acoperită cu șindrilă, biserica de lemn de la Someșul Rece se păstrează și astăzi ca
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
lăcașuri, Veșnica ei pomenire. 7...”" A ctitorit mai multe lăcașe de cult în Moldova: bisericile „Sfântul Gheorghe” (1551) și „Uspenia” (1552) din Botoșani (târg cu care avea legături speciale, vama fiind apanajul ei personal) sau „Sfânta Înviere” (1551) din Suceava. Pisania bisericii ctitorite în Suceava conține următoarea inscripție: "„Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a început acest hram în numele Învierii lui Hristos, L-a făcut și isprăvit Elena Doamna lui Petru Voievod, fiica lui Ioan Despot
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
multe familii înstărite. Hatmanul Ilie Jora cu soția sa Teofana a dăruit acestei vetre monahale o parte din moșie. Între anii 1793-1803, paharnicul Iordache Panaite a ctitorit o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", după cum se indică în pisania aflată deasupra ușii de la intrare. Pisania este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: "„hram uspenie prăsfi(ntei) născătoar(e) de Dumnezu cu agiutoriu Domnului nostr IS HS și a Maică(i) Precesti aciastă sfă(n
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
cu soția sa Teofana a dăruit acestei vetre monahale o parte din moșie. Între anii 1793-1803, paharnicul Iordache Panaite a ctitorit o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", după cum se indică în pisania aflată deasupra ușii de la intrare. Pisania este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: "„hram uspenie prăsfi(ntei) născătoar(e) de Dumnezu cu agiutoriu Domnului nostr IS HS și a Maică(i) Precesti aciastă sfă(n)tă mănăstire sau făcut de ctitori
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
în interior în anul 1869 de către vornicul Iorgu Vârnav Liteanu cu soția sa Anastasia și cu sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav. În același an, icoana Sf. Nicolae din catapeteasmă a fost îmbrăcată în argint. Toate aceste date sunt surprinse în pisania bisericii de la 1870 astfel: "„Cu ajutoriul prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu aciastă sfintă Monastire Vorona sau început la anii 1600 de către părinții ruși veniți din Rosia făcând o biserică de lemn dând și odoară și cumpărând carte de moșie Icușenii
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
biserică românească din Teiuș a fost retrocedată Bisericii Greco-Catolice. În anul 1948 a fost preluată de către Biserica Ortodoxă Română. După anul 1990, prin trecerea preotului paroh Vasile Chețean și a majorității credincioșilor la Biserica Greco-Catolică, a devenit biserica parohială unită. Pisania originală, dăltuită în piatră în limba slavonă veche, pe arhitrava ușii bisericii, din păcate nedatată, menționează: "Eu Raț Mihail cu mila lui Dumnezeu sluger, am zidit în numele Domnului Dumnezeu, Domnul să ierte." În centrul pisaniei se află blazonul Rácz de
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
a devenit biserica parohială unită. Pisania originală, dăltuită în piatră în limba slavonă veche, pe arhitrava ușii bisericii, din păcate nedatată, menționează: "Eu Raț Mihail cu mila lui Dumnezeu sluger, am zidit în numele Domnului Dumnezeu, Domnul să ierte." În centrul pisaniei se află blazonul Rácz de Galgó, acordat lui Petru Rácz și familiei sale în 16 Iulie 1585 de către principele Ștefan Bathory, regele Poloniei, pentru îndeplinirea cu succes a misiunii diplomatice la Sublima Poartă. Blazonul reprezintă deocamdată cea mai importantă sursă de
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
mod cert faptul că biserica a fost construită după anul 1585 (anul înnobilării lui Petru cu titlul Rácz de Galgó) și finalizată înainte de anul 1599, anul decesului lui Petru în batălia de la Șelimbăr și a înmormântării acestuia în interiorul bisericii. Despre pisanie se mai menționează că o copie efectuată în decembrie 1870 după originalul din „lada bisericii din Teiuș”, i-a fost trimisă lui Ioan Micu Moldovan, iar acesta ar fi văzut originalul în 25 Iunie 1911. În interiorul bisericii pe peretele vestic
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
muntean Mircea Ciobanul (stră-stră-nepotul lui Mircea cel Bătrân) și a doamnei Chiajna (fiica lui Petru Rareș și nepoata lui Ștefan cel Mare și Sfânt). Tabloul votiv indică fără dubii faptul că Petru și Zamfira au fost ctitorii bisericii din Teiuș. Pisania bisericii indică tot fără dubii, faptul că biserica a fost zidită și de către Mihail Raț (Rácz). Deci și el a fost ctitor, chiar foarte important, deși documentele istorice cunoscute până acum nu oferă indicii clare privind gradul de rudenie dintre
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
în principal lui Petru Rácz I și soției sale Zamfira, fapt care ar explica absența primului din tabloul votiv. În ceea ce privește cronologia bisericii, ținând cont de caracteristicile stilistice ale elementelor arhitecturale pe care biserica încă le mai păstrează, ancadramentul ușii cu pisania, rozasa cu trafor de piatră, tabloul votiv și datele istorice despre ctitori, se presupune că biserica a fost construită spre sfârșitul secolului al XVI-lea, înainte de anul 1599, când Petru Rácz I, ajuns căpitan în armata lui Mihai Viteazul, a
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
iar lespezile funerare au fost scoase afară din biserică. Naosul boltit semicilindric prezintă pe latura de vest, către turnul clopotniță, un ancadrament de piatră cu muchii teșite subliniat de un tor, pe a cărui lintou (buiandrug) de piatră sunt sculptate pisania și blazonul familiei Rácz de Galgó, un scut heraldic și un braț ținând în mână o sabie îndreptată în sus având infipt în vârf un cap de turc. Deasupra ancadramentului din piatră al ușii cu pisania și blazonul (originale), se
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
de piatră sunt sculptate pisania și blazonul familiei Rácz de Galgó, un scut heraldic și un braț ținând în mână o sabie îndreptată în sus având infipt în vârf un cap de turc. Deasupra ancadramentului din piatră al ușii cu pisania și blazonul (originale), se deschide o ferestră circulară (originală), cu o rozasă cu trafor de piatră ce descrie prin încrucișarea unor triunghiuri arcuite, o stea în șase colțuri. Aceasta este floarea vieții, care simbolic ilustrează legătura existentă în univers, între
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
și punere în valoare a componentelor artistice originale, respectiv tabloul votiv și fresca cu inscripții în limba slavonă. O altă componentă importantă o constituie conservarea elementelor originale din piatră, respectiv lespezile de mormânt ale ctitorilor, traforul, ancadramentul ușii bisericii cu pisania lui Mihail Rácz și blazonul familiei Rácz de Galgó. Fără o lucrare de restaurare profesionistă există riscul pierderii pentru totdeauna a acestui excepțional monument istoric de valoare națională și chiar internațională. În decursul celor peste 400 de ani de existență
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
6 obiective: Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în preajma anilor 1583-1586, hatmanul Melentie Balica a construit o mănăstire în șesul Bahluiului , pe un loc dăruit de către domnitorul Petru Șchiopul. Perioada de construcție a mănăstirii este datată în acest interval, în lipsa pisaniei și a altor documente, plecând de la faptul că hatmanul Balica a revenit în Moldova din pribegie în 1583 (după revenirea pe tron a lui Petru Șchiopul) și de la menționarea într-un act că hatmanul Balica era deja mort în 1586
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Turnul-clopotniță a fost refăcut în perioada 1819-1833 de către arhimandritul Ioasaf Voinescu, egumenul mănăstirii, după planurile aceluiași arhitect. Actuala clădire a bisericii datează din perioada 1836-1839, fiind ctitoria aceluiași egumen Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie, după cum arată și pisania care amintește pe lângă Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, un al doilea hram în cinstea Adormirii Maicii Domnului (Uspenia). Biserica actuală este un monument din prima jumătate a secolului al XIX-lea, construită în stil ucrainean. Fațadele sunt ornate în stil
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
prezent, la Mănăstirea Frumoasa viețuiește o obște de călugărițe care au venit de la Mănăstirea Războieni din județul Neamț. Actuala biserică este ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie în perioada 1836-1839. Pe frontispiciul bisericii, se află următoarea pisanie cu inscripția în limba română cu caractere chirilice: Ca stil, această nouă biserică aparține clasicismului. Biserica este monumentală ca proporții, planul ei asemănându-se cu cel al Bisericii "Sf. Spiridon" din Iași. Edificiul are un plan treflat estompat cu totul
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
ziduri“. Cum vechiul turn de piatră se ruinase, arhimandritul Ioasaf Voinescu l-a refăcut între anii 1819-1833, el păstrându-se și astăzi în condiții foarte bune. Pe frontonul clopotniței, este săpată o inscripție în care este scris: Deși din această pisanie s-ar deduce că turnul a fost construit în perioada 1819-1833, se pare că el este mai vechi, după cum o dovedește boltirea intrării. Turnul-clopotniță este încorporat în ziduri și are o serie de elemente de o frumusețe plastică aparte. Nivelul
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
a fost renovată în anul 1952 cu sprijinul mitropolitului Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei, cu cheltuiala și osârdia enoriașilor arhitecți A. Ionescu și N. Sofronie, lucrările fiind executate sub coordonarea meșterului Giovani Masari. Acest lucru este atestat de o pisanie de pe o placă amplasată pe partea dinspre biserică a zidului turnului: ""Clopotnița bisericii Frumoasa Iași zidită în 1833 s'a renovat în 1952 cu sprijinul Î.P. Mitropolit Sebastian Rusan cu cheltuiala și osârdia Enoriașilor arhitecți A. Ionescu N. Sofronie
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Bălănești-Glodeni cu șoseaua Voitești-Grui. Are pronaos, naos și altar, catapeteasmă de lemn închisă cu uși împărătești lucrate artistic, simbolizând vița de vie cu ciorchini de struguri. Pe perete deasupra ușii de intrare din pronaos în naos, în interiorul naosului, se găsește pisania scrisă în anul 1885, noiembrie 30, de pictorul Ion Oprișan din Dobrița-Gorj. În exterior are pridvor deschis, iar deasupra, susținută pe patru stâlpi, închisă cu blane, se găsește turla cu clopotul, în care se poate ajunge pe scara de lemn
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
a cunoscutului vlădica Ioan de Caffa, ce preia păstorirea românilor hunedoreni intrând astfel în conflict cu iezuitul Ioan de Capistrano. Monumentul a făcut obiectul interesului, în special al istoricilor de artă, datorită splendidelor picturi murale ce împodobesc edificiul de cult. Pisania de deasupra ușii naosului a fost realizată în anul 1654 și menționează zugrăvirea bisericii în anul 1634, în vremea "prealuminosului craiu Gheorghe Rakoti cel bătrân". Catapeteasma din lemn de stejar ce desparte naosul de altar, se datează tot în secolul
Biserica „Sfântul Nicolae” din Hunedoara () [Corola-website/Science/336330_a_337659]
-
apare la 20 aprilie 1635. O mărturie importantă scrisă este a lui Matei Basarab din 27 noiembrie 1640 la ridicarea bisericii din piatră. Acesta nota că a zidit mănăstirea "de isnoavă de'ntemei", înșirând mănăstirile pe care le-a întemeiat. Pisania bisericii de piatră, care datează din 1715, pomelnicul mănăstirii din 1804 făcut după cel din 1715, confirmă că documentul din 1640 a lui Matei Basarab este real și că biserica de zid este construită de acesta. Dar însemnările lui Paul
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]