1,034 matches
-
fapt o reînnoire. Biserica a mai fost reconstruită în anul 1625 cu cheltuiala marelui Postelnic Enache (după alții a venerabilului boier Scarlat din Constantinopol), egumen fiind Ieromonahul Ierosten din Cipru. Prim maestru a fost un anume Gheorghe (Grigore) din Constantinopol. Pisania greacă de deasupra ușii de intrare menționează data terminării lucrării, anul 7133, luna aprilie, 12 (1625). A fost reparată și recondiționată în mai multe r�nduri,. Ultima renovare a fost cea din al 8 lea deceniu al secolului al XX
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în altă țară. Poporul, fermecat de frumusețea fără egal a lucrării, a exagerat în mod nevinovat. Realitatea confirmată de documente, atestă că, biserica Trei Ierarhi a fost construită de domnitorul Vasile Lupu, pe cheltuiala sa, în anii 1638-1639. După cum arată pisania, ea a fost dată cultului la 6 mai 1639, în prezența Mitropolitului Varlaam. După N.A. Bogdan (Orașul Iași monografie istorică și socială ilustrată ediția a doua Iași 01913), cei care au executat lucrarea ar fi fost . Conducerea lucrărilor după unii
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Varlaam. După N.A. Bogdan (Orașul Iași monografie istorică și socială ilustrată ediția a doua Iași 01913), cei care au executat lucrarea ar fi fost . Conducerea lucrărilor după unii a fost încredințată unui meșter (arhitect) grec, pe nume Enache (Ienache), deși pisania greacă arată că ar fi fost "Gheorghe din Constantinopol". Călătorul turc Evlia Celebi, care a vizitat-o în anul 1659, a spus despre ea că: "nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana...", apoi, "...fără îndoială că
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
1845, sub îndrumarea preotului Ioan Pălăduță, ajutat de epitropii Iancu Sevastopu (despre care am vorbit) și negustorul Tănase Enescu au început cuvenitele pregătiri, astfel încât la 11 octombrie 1853, biserica fiind terminată, a fost sfințită. Faptul acesta este confirmat și de pisania respectivei biserici. Biserica este construită din cărămidă, pe fundație de piatră, are șarpanta din lemn și este învelită cu tablă zincată. Este de formă dreptunghiulară (navă), măsurând 22 metri lungime și 11 metri lățime (242 mp). I s-a pus
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a fost clădit, după cât se spune, de un Vasile și o Elena, cu prenumele (sic) necunoscut, cam pe la 1760. Nu se cunosc prea multe lucruri din trecutul acestei sfinte biserici, lipsind însemnări în alte scrieri și lipsindu-i chiar o pisanie care să consemneze date din istoria ei. Astăzi, se prezintă ca o clădire bine întreținută și în mod îngrijit godpodărită, vizitată la slujbele de peste an de către mulți credincioși. În plan are formă de navă. sfântul altar și naosul sunt zidite
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
lor Constantin Duca-Vodă și soția acestuia, Maria, nume care, în materie de ctitori bisericești le găsim legate și de construirea de început a Sfântului locaș al Catedralei mitropolitane (Stratenia). A fost construit în anul 1682 și sfințit în anul 1683. Pisania de pe peretele de miazăzi al pridvorului arată: "Această sfântă mănăstire o au făcut-o Io Duca Voevod cu Doamna Anastasia, cu fiul său iubit Io Constantin Voevod, cu Doamna sa Maria; Care este hramul Sfântului Ioan Zlataust, vito 7191 și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
MĂNĂSTIREA SF. ILIE A existat până în anii comunismului, pe strada Vasile Alecsandri, o biserică cu hramul Sfântului Ilie, care a fost și ea ca multe altele calificată drept mănăstire și administrată până la secularizare de călugări greci. N-a avut nici o pisanie sau vreo inscripție care să arate numele ctitorului și anul înființării. I se mai spunea într-o vreme Biserica Gheanghie, în ideea că ar fi fost ctitorită de un Vel-Logofăt Ionașcu Gheorghe (cam pe la anul 1620). Alte păreri au susținut
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
genericul de vorbă cu moș Ion, realizările obștei dodeștene prin sfaturi pline de tâlc. N-avea răgaz și nici nu-l dorea. Parcă-l văd cu ciocanul și dalta săpând în lemn “Ricatu-s-a aceasta în anul una mie nouă sute treizeci și cinci” ... pisania clopotniței. Adesea se închidea în camera sa de lucru, câte 40-60 de ore, cu o oală de cafea și un morman de țigări, fără mâncare, fără somn. Pentru mine, Victor Ion Popa a fost primul arheolog; în urma unor investigații pe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
mijloace interne de îmbogățire a vocabularului limbii române populare: derivarea, compunerea și conversiunea. Alte surse ale lexicului argoului sînt: abrevierile, frazeologia, jocurile de cuvinte: "păsăreasca", cuvîntul-valiză (țuicomicină), calamburul (botanist "naiv", derivat de la "a pune botul", budist "cel care curăță closetul", pisanie "bătaie, anchetă" de la "a pisa", bordeleză "prostituată", sticlar "bețiv"), pseudo-limbi străine (pe nevé), pseudo-nume proprii (substantive comune derivate cu sufixe specifice numelor proprii: -ache, -escu, -eanu, -oiu ). V. limbă literară, limbă populară, normă. DSL 2001; VARO-LINARES 2004; BUSSMANN 2008. CI
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comerciale, pe care le frecventează caravanele neguțătorilor orientali. În secolul al XII-lea, instalarea cruciaților în Pămîntul Sfînt și crearea mai multor state "latine" este însoțită de un mare avînt al porturilor din Siria și Palestina, pe care le controlează pisanii, genovezii și venețienii. În 1204, vom vedea, aceștia din urmă vor deturna, în favoarea lor sensul celei de-a IV-a cruciade, edificînd pe ruinele Imperiului de Răsărit un efemer, dar enorm domeniu maritim. La sfîrșitul secolului al XIII-lea, prăbușirea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a malurilor sale de către republicile comerciale, unele sub control normand, precum Amalfi și Neapole, altele pe cale de a se transforma în puteri autonome, precum Pisa și Genova. Întreprinse inițial de corsari acționînd pe cont propriu, expedițiile puse la cale de pisani și genovezi duc, la începutul secolului al XI-lea, la implantarea lor pe litoralul liguric, ca și în Sardinia, în Corsica și, ceva mai tîrziu, în Baleare, unde mai intervin și catalanii, împreună cu provensalii. La sfîrșitul secolului al XI-lea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
important. Astfel, ceea ce-i determină pe cavalerii normanzi să se instaleze, la mijlocul secolului al XI-lea, în Italia de Sud și Sicilia este lipsa de teritorii și, de asemenea, numai pentru a asigura comerțului lor drumuri mai sigure, marinarii genovezi, pisani și venețieni se reinstalează în marile insule ale Mediteranei occidentale, preludiu al insalării lor în "schelele" Levantului. Cruciada, după cum se vede, se înscrie, așadar, în cadrul unei ofensive generalizate către est și sud a Creștinătății occidentale, aflată în plin avînt demografic
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și aproape de cea de istov cădere.” Lucrurile nu s-au îmbunătățit prea mult nici după unele reparații, încât pe la 1885 a rămas în picioare doar biserica „dizgrădită și lăsată în izlaz.” Din neglijență, în timpul reparațiilor, biserica a rămas și fără pisanie. Biserica a mai fost reparată în 1907 și după incendiul din 1944. Abia am apucat să-mi termin vorbele, că Spiritul domnesc m-a întrebat: - Spune-mi, dragule, unde ai vrea să mergem acum? - Cum bag seamă, în mărinimia ta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zidit o biserică din piatră pe aceste „prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii.” Incursiunile răufăcătorilor însă au făcut ca „mănăstirea dintre vii” să se risipească. Când a ajuns în scaun Constantin Duca voievod, a refăcut biserica, pe la 1702, punându-și pisania din marmură albă scrisă „pe grecește” alături de cea „pe slavonește” a lui Vasile Lupu voievod. În 1809, Serafim, egumenul Trei Sfetitelor, a refăcut biserica. Pictura interioară s-a săvârșit pe la 1850. Ca urmare a deselor rezidiri, stilul bisericii este incert
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ce anume ți-a atras atenția? - Anul (1619) în care a fost făcut acest zapis. - Imi place. Ai spirit de observație. Te rog să-ți dezvolți ideea. - Bag de seamă că voievodul Vasile Lupu nu a spus tot adevărul în pisania lui slavonească din biserica Sf. Atanasie. La 1638, când susține că a zidit biserica, nu amintește nimic despre faptul că pe acel loc a existat - cu cel puțin 19 ani înainte, dacă nu mai devreme - o altă biserică. Avea dreptate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai departe casele din „Târgul Vechi” ce au fost ale lui Iacov cizmarul. - Cum văd eu, dragule am și început să vorbim despre ctitorul mănăstirii Hadâmbul. Si asta mă bucură. Pentru început lasă-mă să-ți spun ce scrie în pisania bisericuței lui Hadâmbul: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a făcut această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, Dealul Mare...în zilele lui Io Ghica (Gheorghe) vodă în anul 7168 (1659), sept.8.” - Imi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
capabil, până când grecii dedicați luxului inactiv și molatic, trândăviei și tuturor viciilor și defectelor guvernării, renunțau de bună voie la avantajele acestei mări, socoteau comerțul și ademenirea mărfurilor către alte națiuni sub demnitatea lor și-l lăsau popoarelor Italiei, venețienilor, pisanilor, florentinilor și genovezilor și arabilor. Pavilioanele străine vin în grabă acum s-o acopere, pentru ca să aducă nepipăitele comori ale vastelor sale țări din jur. Fluviile Phasis, Serapano, Cyrus, în legătura cu Marea Caspică, transportă și aduc bogățiile Asiei și Indiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opei prikaz). Dramă (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stâncă (komedija - opei prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni râd). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opei prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i râd). Judita (knjizeni komentar). Hanibal Lucie, Robinja (opci prikaz) - Marin Drzic (zivot i knjizevni râd). Dundo
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
deosebit de dur. footnote>. A doua grupă sau categorie de mănăstiri și schituri a apărut datorită unor ,,semne divine”. Exemplificăm aici doar două situații și anume cele de la: a) Mănăstirea Hodoș-Bodrog, din comuna Felnac, județul Arad, atestată documentar din 1177. Potrivit pisaniei, această mănăstire a fost construită în locul unde un taur (ale cărui coarne se află astăzi drept mărturie aici) a scurmat cu coarnele în pământ până a scos o icoană a ,,Maicii Domnului”, loc pe care a fost construită mănăstirea. b
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
argument ca o minune: nu există conducător medieval în toată Europa, mic sau mare, care să fi ridicat câte o biserică pentru fiecare luptă cu invadatorii țării lui. Chiar și atunci când a pierdut. Și a pus de s-a bătut pisanie grea în piatră, că te cutremuri și azi când o citești: “În zilele cuviosului și iubitorului de Hristos, domnului Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnitorul țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, la anul 6984 (1476), iar al domniei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în dealul Mândrul...Și dania mea, aceasta, s-au făcut denaintea s(fi)nției sale părintelui mitropolitul Dosoftei...” Furat de frumusețea limbii atâtor documente, era cât pe ce să uit a vorbi despre biserica satului, cu hramul Sfântul Nicolae. Din pisania așezată deasupra ușii de intrare aflăm că: „În anul mântuirii 1908 s-a ridicat acest sfânt locaș cu fonduri proprii de cătră soții Nicolai și Eufrosina Gheorghiu...” Dar din pomelnice mai vechi am aflat că pe acest loc a existat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
umbra platanilor uriași. Am aflat că a fost reședința de vară a domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Aceste frumuseți au fost moștenite de prințesa Ioana Rosetti Roznovanu, care în 1942 le-a donat Mitropoliei Moldovei. Dar să revenim la schit. Din pisania aflată în pronaos desprindem că sfântul locaș a fost întemeiat în anul 1863 prin osârdia ieromonahilor Nifon și Nectarie și a fost sfințit în 1871 de către Mitropolitul Calinic Miclescu. Lărgirea și înălțarea paraclisului s-au făcut între anii 1963-1967. Este
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
au datu acestu loc acei mă(nă)stiri... anume Clatii...într-ace vară...s-au dus și Păun din țară... și s-au pustiit și mă(nă)stire...” Oricum am lua lucrurile, această mănăstire nu a avut viață lungă... Din pisania bisericii actuale aflăm că aceasta a fost zidită în anul 1812 de către Spiridon Papadopol și soția sa Ruxandra și că a fost restaurată în 1888. În casa parohială, care a existat în curtea bisericii, a funcționat școala sătească din Păun
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
un urcuș scurt să facă același lucru spre stânga. Din acest loc mergem într-o coborâre ușoară ca un vis. Firul văii din stânga se apropie treptat de șosea. De undeva de peste vale ne îmbie o bisericuță. Este Schitul Inculeț, din pisania căruia aflăm că Principesa Ruxanda Cantacuzino-Bașotă,soția academicianului Ion C. Inculeț, împreună cu fiii săi Ionel și Georgel, au ridicat și împodobit acest schit, între anii 1942-1947. Principesa Ruxanda este nepoata logofătului Anastasie Bașotă, cel care, în 1879 a fondat pe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
adică spre sud - s au clădit „în grădină case domnești pe formă de Țarigrad”. Acesta a fost așa numitul Palat al Domnițelor. Ruinele ce se văd însă în dreapta intrării pe sub turnul clopotniță sunt ale fostei egumenii zidită înainte de 1812. Din pisania turnului clopotniță aflăm că: „La anul 1819 s-a început zidirea acestei clopotnițe de mine smeritul arhimandritul Ioasaf Moldovan pro stosul mănăstirii Frumoasa și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit în anul 1833”. Cu toate acestea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]