418 matches
-
Odiseea, cântul X, vv. 221-223 (textul original) și 305-307 (la Murnu). 26. Apud Dumitriu, op. cit., p. 576. 27. Vezi Pinar et al., op. cit., și nota 4. 28. Vezi hermeneutica la Homer, în paragraful anterior. 29. Despre Pitagora, Școala de la Crotona, pitagoreici și învățământul acusmatic se pot consulta izvoare esențiale precum Porphyrius, Vita Pythagorae; Iamblichos, Vita Pythagorae; Clement din Alexandria, Stromate; Aulus Gellius, Nopțile atice; Platon, Statul; Aristotel, Metafizica; Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor ș.a. Fragmentele pitagoreicilor - între care se
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Școala de la Crotona, pitagoreici și învățământul acusmatic se pot consulta izvoare esențiale precum Porphyrius, Vita Pythagorae; Iamblichos, Vita Pythagorae; Clement din Alexandria, Stromate; Aulus Gellius, Nopțile atice; Platon, Statul; Aristotel, Metafizica; Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor ș.a. Fragmentele pitagoreicilor - între care se disting textul-doctrină Hieros Logos (I(erov" lovgo" = „Discursul sacru”; latinii au numit textul Carmen aureum, „Versurile de aur”) - au fost incluse de Diels-Kranz în vestita lor culegere Die Vorsokratiker (vezi vol. I). Textele identificate de Diels-Kranz au
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Nasta și introduse în culegerea coordonată de A. Piatkowski și I. Banu Filosofia greacă până la Platon, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, vol. I-II, partea a II-a (secțiunile III și V intitulate „Aritmo-magicul și armonia”). Modul de viață pitagoreic și idealul paideutic al Școlii din Crotona pot fi deduse și din Sentințele lui Aristoxenos; Curriculumul educațional pitagoreic descris în Sentințe a fost preluat și transmis de Iamblichos și Porphyrius (op. cit.). 30. A căpătat actualitate, în secolul XX, celebrul „Fragment
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Enciclopedică, București, 1979, vol. I-II, partea a II-a (secțiunile III și V intitulate „Aritmo-magicul și armonia”). Modul de viață pitagoreic și idealul paideutic al Școlii din Crotona pot fi deduse și din Sentințele lui Aristoxenos; Curriculumul educațional pitagoreic descris în Sentințe a fost preluat și transmis de Iamblichos și Porphyrius (op. cit.). 30. A căpătat actualitate, în secolul XX, celebrul „Fragment 33” din culegerea Diels-Kranz care conține excepționala „definiție a educației” dată de Democrit din Abdera în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ei demonstrau că „știu totul” și că „pot totul”, că „omul este măsura tuturor lucrurilor” dacă își însușește arta retoricii. Doritorilor de polimație Hippias le preda mnemotehnica (mnhvmotecnikovj = „arta memorării mecanice”), dar și cunoștințe multiple necesare retoricii: matematică, medicină, „științele pitagoreice” (aritmetică, geometrie, astronomie, acustică), literatură ș.a. Cunoaștem „elemente de conținut” cuprinse în acest curriculum ambițios. De exemplu, Prodikos folosea tratatul lui Protagoras Orthoepia (Orqoevpeia = „Despre corectitudinea exprimării”), adăugând elemente de etimologie, sinonimie și precizia limbajului. Hippias preda cu atenție teme
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orfică presupunea „mistere” menite să evite cercul infernal și să mântuiască. Soteriologia orfică îi ajută pe inițiați să o facă pe Persefona să constate că aceștia s-au transformat în zei24. 2.5.4. Misterele pitagoreicetc " 2.5.4. Misterele pitagoreice" Misterele pitagoreice au beneficiat de o școală riguros organizată, întemeiată în anul 550 î.Hr., la Crotona, de către un personaj real, marele matematician al Antichității, Pitagora din Samos. Școala sa a fost luată ca model de către Platon pentru edificarea Akademiei sale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mistere” menite să evite cercul infernal și să mântuiască. Soteriologia orfică îi ajută pe inițiați să o facă pe Persefona să constate că aceștia s-au transformat în zei24. 2.5.4. Misterele pitagoreicetc " 2.5.4. Misterele pitagoreice" Misterele pitagoreice au beneficiat de o școală riguros organizată, întemeiată în anul 550 î.Hr., la Crotona, de către un personaj real, marele matematician al Antichității, Pitagora din Samos. Școala sa a fost luată ca model de către Platon pentru edificarea Akademiei sale, care i-
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Samos. Școala sa a fost luată ca model de către Platon pentru edificarea Akademiei sale, care i-a împrumutat deviza (misiunea) și curriculumul. Pitagora s-a prezentat ca mag, șaman și filosof, dar era un om de știință. Modul de viață pitagoreic impus acusmaticilor la Crotona a atribuit confreriei un caracter ezoteric. Altfel curriculumul, învățăturile și tehnicile de cercetare și de instruire - prezentate ca inițieri în mistere și secrete barbare - erau cât se poate de laice. Pitagora a impus un curriculum musical
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era o simplă interdicție, ci o tehnică de formare a capacităților de a asculta și medita asupra celor auzite 25. Regula tăcerii era totuși de o mare strictețe și-i obliga pe inițiați să nu dezvăluie cu nici un preț învățăturile pitagoreice. Când unul dintre ei, Hippasos din Metapont, a divulgat secretele unor crotonieni, confrații l-au declarat pedepsit de zei și l-au ucis26. Această izolare sectară a atras suspiciuni, iar în 490 î.Hr. a stârnit mânia celorlalți cetățeni. Se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o trădare - care a dus la omorârea maestrului, care se socotea nemuritor 27. Școala a fost și ea distrusă. Totuși a renăscut. În secolul al V-lea î.Hr. demosul s-a revoltat a doua oară și a distrus toate sectele pitagoreice din spațiul egeic și din sudul Italiei (cu excepția Școlii din Tarent). Prima întrerupere fusese parțială și durase numai câteva decenii (între 530 și 440 î.Hr.); cea de-a doua a durat mai mult, întrucât confreria ajunsese să aibă și ambiții
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintâi; a fost defăimat însă un mathematikos, celebrul Hippasos, care a fost acuzat că a divulgat taina dodecaedrului în sferă și a fost pedepsit cu înecarea. În realitate, funcționa dorința acusmaticilor de a deveni politikoi și, pe baza unei „constituții pitagoreice”, să realizeze o confederație de cetăți - poleis 30. Se pare că s-a și realizat, în secret, o uniune pitagoreică a orașelor Metapont, Tarent, Locroi, Ammaea și Poseidonia, care au și bătut o monedă proprie cu simboluri pitagoreice. După răzvrătirea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și a fost pedepsit cu înecarea. În realitate, funcționa dorința acusmaticilor de a deveni politikoi și, pe baza unei „constituții pitagoreice”, să realizeze o confederație de cetăți - poleis 30. Se pare că s-a și realizat, în secret, o uniune pitagoreică a orașelor Metapont, Tarent, Locroi, Ammaea și Poseidonia, care au și bătut o monedă proprie cu simboluri pitagoreice. După răzvrătirea violentă a cetățenilor, care i-au alungat între 440 și 430 î.Hr., pitagoreicii au intrat în diaspora 31 (= activitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unei „constituții pitagoreice”, să realizeze o confederație de cetăți - poleis 30. Se pare că s-a și realizat, în secret, o uniune pitagoreică a orașelor Metapont, Tarent, Locroi, Ammaea și Poseidonia, care au și bătut o monedă proprie cu simboluri pitagoreice. După răzvrătirea violentă a cetățenilor, care i-au alungat între 440 și 430 î.Hr., pitagoreicii au intrat în diaspora 31 (= activitate de răspândire a învățăturii și de atragere la religia pitagoreică în toată lumea). Un grup de bază s-a consolidat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a și realizat, în secret, o uniune pitagoreică a orașelor Metapont, Tarent, Locroi, Ammaea și Poseidonia, care au și bătut o monedă proprie cu simboluri pitagoreice. După răzvrătirea violentă a cetățenilor, care i-au alungat între 440 și 430 î.Hr., pitagoreicii au intrat în diaspora 31 (= activitate de răspândire a învățăturii și de atragere la religia pitagoreică în toată lumea). Un grup de bază s-a consolidat la Tarent, unde a perpetuat învățătura maestrului și a continuat cercetările. Ca și în trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care au și bătut o monedă proprie cu simboluri pitagoreice. După răzvrătirea violentă a cetățenilor, care i-au alungat între 440 și 430 î.Hr., pitagoreicii au intrat în diaspora 31 (= activitate de răspândire a învățăturii și de atragere la religia pitagoreică în toată lumea). Un grup de bază s-a consolidat la Tarent, unde a perpetuat învățătura maestrului și a continuat cercetările. Ca și în trecut, școala se baza pe un core curriculum alcătuit din patru discipline (mathemata): geometria, armonia (știința muzicală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în special teoria intervalelor), aritmetica și astronomia. Acest curriculum va fi preluat și de Akademia lui Platon și va deveni peste veacuri quadrivium - adică al doilea nivel al curriculumului educațional din școlile creștine. O importanță aparte trebuie acordată idealului educațional pitagoreic. Este vorba de vestita metempsihoză (metemyucosi" = „renașterea și transmigrația veșnică a sufletelor în diferite corpuri moarte”). Era vorba de o spiritualizare a instinctului de supraviețuire și a darwinianei struggle for life pe care vechii greci o denumiseră, în diversele misterii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scris despre legătura inextricabilă dintre Natură și Zei34. Se pare că era vorba de o teogonie sui-generis care începea cu afirmația „La început Zeus și Timpul și Pământul erau una”35, ceea ce ar fi putut constitui fundamentul mistic al teoriei pitagoreice. Dar se pare că Pitagora a abandonat de tânăr Asia Mică pentru a studia cu milesianul Thales și, poate îndemnat de acesta, a întreprins călătorii de studii în Fenicia și Egipt. După Diogene Laerțiu, el ajunsese, la akme, să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
enciclopedism și maiestatea pe care o impunea celor din jur. Evident, discipolii cărora le cerea cu severitate echemythia (evcemuqía = „tăcerea, obligația de a-ți înfrâna limbuția”) îl priveau cu smerenie și îi atribuiau minuni. Hegel s-a burzuluit în legătură cu „miracolele pitagoreice”, pe care le-a calificat drept „scorneli insipide”. Dar unele dintre acestea sunt cât se poate de veridice, putând fi explicate științific, și este de presupus că erudiția lui Pitagora și cunoștințele sale secrete împrumutate de la egipteni îi permiteau să
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de ce nu a supraviețuit pitagorismul ca soteriologie mistico-epistemică? Se pare că tocmai din cauza nivelului elevat atins de cunoașterea științifică și de acuratețea etică. Elevii învățau mânuirea armelor, memorau sentințe filosofice, studiau muzica și cântau, aprofundau matematicile, duceau „modul de viață pitagoreic” și aspirau la athanasia și metempsihoză; se mulțumeau să mănânce doar fasole și nu beau decât apă, își fortificau sănătatea prin gimnastică și trăiau într-o comunitate fraternă care excludea agresivitatea și violența față de semenii necomunitari. Utopia pitagoreică, similară comunismului
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de viață pitagoreic” și aspirau la athanasia și metempsihoză; se mulțumeau să mănânce doar fasole și nu beau decât apă, își fortificau sănătatea prin gimnastică și trăiau într-o comunitate fraternă care excludea agresivitatea și violența față de semenii necomunitari. Utopia pitagoreică, similară comunismului primitiv, avea un singur cusur: nu putea fi practicată decât de persoane de elită, capabile de performanțe umane înalte dictate de aspirații supraomenești. Nu încape însă îndoială că școala pitagoreică se baza pe o autentică doctrină curriculară, cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
excludea agresivitatea și violența față de semenii necomunitari. Utopia pitagoreică, similară comunismului primitiv, avea un singur cusur: nu putea fi practicată decât de persoane de elită, capabile de performanțe umane înalte dictate de aspirații supraomenești. Nu încape însă îndoială că școala pitagoreică se baza pe o autentică doctrină curriculară, cuprinsă în documentul care reglementa atât procesul educativ ce se desfășura în școală, cât și întregul mod de viață pitagoreic. Este vorba despre amintita Chrysa épe (crusav evph), „Vorbirea Sacră”, botezată de comentatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
performanțe umane înalte dictate de aspirații supraomenești. Nu încape însă îndoială că școala pitagoreică se baza pe o autentică doctrină curriculară, cuprinsă în documentul care reglementa atât procesul educativ ce se desfășura în școală, cât și întregul mod de viață pitagoreic. Este vorba despre amintita Chrysa épe (crusav evph), „Vorbirea Sacră”, botezată de comentatorii latini Carmen aureum - Versurile de aur ale lui Pitagora. Pitagoreicii înșiși își numeau canonul Hieros Logos, adică „Discursul/Logosul Sacru”. Era, de fapt, așa cum l-a numit
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
documentul care reglementa atât procesul educativ ce se desfășura în școală, cât și întregul mod de viață pitagoreic. Este vorba despre amintita Chrysa épe (crusav evph), „Vorbirea Sacră”, botezată de comentatorii latini Carmen aureum - Versurile de aur ale lui Pitagora. Pitagoreicii înșiși își numeau canonul Hieros Logos, adică „Discursul/Logosul Sacru”. Era, de fapt, așa cum l-a numit un comentator din secolul XX, un „catehism al acusmaticilor”37. Prin faptul că acesta nu era un simplu regulament de disciplină școlară, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
integrează intențiile curriculare în modul cel mai coerent cu putință. Este vorba de crezul sectei, cu nimic inferior crezului pedagogic formulat de Dewey în secolul XX38. Din păcate, nu știm dacă Pitagora însuși este autorul acestui text uimitor, căci regula pitagoreică a anonimatului interzicea divulgarea paternității. Nici chiar titlul acestei capodopere pedagogice nu este sigur 39. Dar Hieros Logos îngemăna armonios o tradiție paideutică fabuloasă, susținută de cutume și datini milenare, cu o kosmopoieză 40 originală care se armoniza perfect cu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Zeus și mitul veterotestamentar al Adamului izgonit de Dumnezeul mozaic din Grădina Edenului este totală; înainte de a căuta filonul mitic comun al celor două fabuloase povești, apare evidența că ambele furnizează o explicație cauzală comună aceleiași chinuitoare probleme: moartea 41.) Pitagoreicii erau așadar fericiți știindu-se, de fapt, nemuritori 42. Problema lor fundamentală nu era găsirea unei soluții, ci dezvăluirea modului în care această soluție fusese deja găsită și pusă în practică. Cercetările geometrico-aritmetice și muzicale erau descrieri ale armoniei perfecte
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]