281 matches
-
C). Din cauza luminozității, Capella este poziționată în partea de sus a diagonalei din "diagrama H-R", și conform aceste diagrame, această stea trebuie să fie mai mare decât Soarele de 16 ori (ca diametru). Iar stelele de tip "A" și "F" (piticele albe) care se află în partea de jos a diagonalei trebuie să aibă aceeași dimensiune. Unele pitice albe pot avea dimensiunea planetei noastre. Pentru a înțelege comportamentul stelelor, mărimea, luminozitatea și forța gravitațională, trebuie studiate masa și compoziția chimică a
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
aceste diagrame, această stea trebuie să fie mai mare decât Soarele de 16 ori (ca diametru). Iar stelele de tip "A" și "F" (piticele albe) care se află în partea de jos a diagonalei trebuie să aibă aceeași dimensiune. Unele pitice albe pot avea dimensiunea planetei noastre. Pentru a înțelege comportamentul stelelor, mărimea, luminozitatea și forța gravitațională, trebuie studiate masa și compoziția chimică a lor. Forța gravitațională a unei stele depinde de masa acesteia și de distribuția materiei pe care o
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
este steaua. De aici, astronomii calculează mărimea miezului stelei și cantitatea de material expulzat ca urmare a reacțiilor de fuziune. Cu cât masa stelei este mai mare, cu atât cantitatea de materie transformată în energie este și ea mai mare. Piticele albe și-au consumat deja cea mai mare parte a combustibilului avut, și conform diagramei sunt mai mici. Chiar dacă toate stelele conțin în cea mai mare parte hidrogen și heliu, totuși compoziția chimică este diferită de la o stea la alta
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
în jurul stelei o sferă de gaze în expansiune, o nebuloasă. Când heliul din mijlocul stelei se transformă în carbon, steaua se contractă din nou, dar nu mai devine suficient de caldă pentru a declanșa noi reacții nucleare. Ea devine o pitică albă (o stea mică, de mărime comparabilă cu Pământul; dar unde o cantitate de materie de mărimea unui ou cântărește câteva tone). Această stea se răcește, strălucirea ei scade încetul cu încetul, până se stinge. Nu mai rămâne din ea
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
stea mică, de mărime comparabilă cu Pământul; dar unde o cantitate de materie de mărimea unui ou cântărește câteva tone). Această stea se răcește, strălucirea ei scade încetul cu încetul, până se stinge. Nu mai rămâne din ea decât o "pitică neagră", prea rece ca să mai strălucească. Stelele cele mai masive produc elemente chimice mai grele, cum ar fi fierul. Ele cresc și devin supragigante, cu o rază chiar și de mii de ori mai mare decât cea a Soarelui. Interiorul
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
O pitică neagră este o stea care, în mod ipotetic, primește acest nume pentru o fază (etapă) târzie a existenței sale, presupusă finală. Știința spune că o stea primește denumirea de pitică neagră în urma procesului de transformare pe care-l suferă, din
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
O pitică neagră este o stea care, în mod ipotetic, primește acest nume pentru o fază (etapă) târzie a existenței sale, presupusă finală. Știința spune că o stea primește denumirea de pitică neagră în urma procesului de transformare pe care-l suferă, din etapa de pitică albă, atunci când pitica albă nu mai are suficientă energie pentru a genera căldură sau lumină (fotoni). Deoarece timpul necesar pentru ca o pitică albă să-și consume întreaga
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
o stea care, în mod ipotetic, primește acest nume pentru o fază (etapă) târzie a existenței sale, presupusă finală. Știința spune că o stea primește denumirea de pitică neagră în urma procesului de transformare pe care-l suferă, din etapa de pitică albă, atunci când pitica albă nu mai are suficientă energie pentru a genera căldură sau lumină (fotoni). Deoarece timpul necesar pentru ca o pitică albă să-și consume întreaga energie este mai mare decât vârsta universului, presupusă a fi de 13,75
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
în mod ipotetic, primește acest nume pentru o fază (etapă) târzie a existenței sale, presupusă finală. Știința spune că o stea primește denumirea de pitică neagră în urma procesului de transformare pe care-l suferă, din etapa de pitică albă, atunci când pitica albă nu mai are suficientă energie pentru a genera căldură sau lumină (fotoni). Deoarece timpul necesar pentru ca o pitică albă să-și consume întreaga energie este mai mare decât vârsta universului, presupusă a fi de 13,75 miliarde de ani
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
o stea primește denumirea de pitică neagră în urma procesului de transformare pe care-l suferă, din etapa de pitică albă, atunci când pitica albă nu mai are suficientă energie pentru a genera căldură sau lumină (fotoni). Deoarece timpul necesar pentru ca o pitică albă să-și consume întreaga energie este mai mare decât vârsta universului, presupusă a fi de 13,75 miliarde de ani, existența unor stele-pitice negre este doar postulată teoretic, fiind de așteptat (presupus) ca o astfel de stea să nu
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
de ani, existența unor stele-pitice negre este doar postulată teoretic, fiind de așteptat (presupus) ca o astfel de stea să nu existe încă și să nu poată fi observată fizic în momentul de față. Deși se presupune că stadiul de pitică neagră ar fi, în unele cazuri, și stadiul final în care poate ajunge o stea, știința postulează totuși, că ea ar mai trece în continuare, pentru o anumită perioadă de timp ca urmare a scăderii continue a temperaturii și creșterii
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
de stea neutronică și mai apoi, în urma colapsului gravitațional total al materiei acesteia, de fapt în faza ei finală aceea de singularitate gravitațională sau mai bine cunoscută sub numele de gaură neagră. Pentru a înțelege mai exact cum apare o pitică neagră, este necesară o scurtă prezentare a ciclului de viață al unei stele. O pitică albă își va pierde treptat energia, prin radiație termică și prin producerea de unde gravitaționale, se va răci și într-un final va deveni o pitică
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
în faza ei finală aceea de singularitate gravitațională sau mai bine cunoscută sub numele de gaură neagră. Pentru a înțelege mai exact cum apare o pitică neagră, este necesară o scurtă prezentare a ciclului de viață al unei stele. O pitică albă își va pierde treptat energia, prin radiație termică și prin producerea de unde gravitaționale, se va răci și într-un final va deveni o pitică neagră. Dacă astfel de stele există atunci ele sunt foarte greu de observat datorită cantității
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
pitică neagră, este necesară o scurtă prezentare a ciclului de viață al unei stele. O pitică albă își va pierde treptat energia, prin radiație termică și prin producerea de unde gravitaționale, se va răci și într-un final va deveni o pitică neagră. Dacă astfel de stele există atunci ele sunt foarte greu de observat datorită cantității infime de radiație termică și luminoasă pe care o emit. Actualmente, se poate spune că o stea se află în faza de pitică neagră dacă
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
deveni o pitică neagră. Dacă astfel de stele există atunci ele sunt foarte greu de observat datorită cantității infime de radiație termică și luminoasă pe care o emit. Actualmente, se poate spune că o stea se află în faza de pitică neagră dacă temperatura acesteia este egală sau mai mică cu 2,725 grade Kelvin. Această temperatură reprezintă valoarea temperaturii raidiației cosmice de fond și scade cu trecerea timpului. Astfel, condiția de temperatutră a fazei de pitică neagră a stelelor se
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
află în faza de pitică neagră dacă temperatura acesteia este egală sau mai mică cu 2,725 grade Kelvin. Această temperatură reprezintă valoarea temperaturii raidiației cosmice de fond și scade cu trecerea timpului. Astfel, condiția de temperatutră a fazei de pitică neagră a stelelor se modifică, în scădere, în timp. Atâta timp cât valoarea temperaturii stelei va fi mai mare decât valoarea temperaturii radiației cosmice de fond, ea va rămâne vizibilă și observabilă direct dar când valoarea temperaturii stelei scade sub valoarea temperaturii
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
stelei va fi mai mare decât valoarea temperaturii radiației cosmice de fond, ea va rămâne vizibilă și observabilă direct dar când valoarea temperaturii stelei scade sub valoarea temperaturii radiației cosmice de fond, ea devine "invizibilă". Teoria spune că totuși prezența piticelor negre ar fi posibil de detectat, în primul rând datorită efectelor gravitaționale pe care le produc asupra corpurilor cerești cu care interacționează și în al doilea rând datorită efectelor pe care le are câmpul lor gravitațional asupra luminii ce trece
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
rând datorită efectelor gravitaționale pe care le produc asupra corpurilor cerești cu care interacționează și în al doilea rând datorită efectelor pe care le are câmpul lor gravitațional asupra luminii ce trece pe lângă ele. Conform teoriei generale a relativității, o pitică neagră va modifica traiectoriile razelor de lumină, ce trec pe lângă ea, în spațiu-timp datorită valorii foarte mari a câmpului gravitațional al acesteia, față de traiectoriile care ar fi fost dacă steaua nu exista. Conurile de lumină care indică traiectoriile urmate în
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
spre suprafața stelei. Cu cât steaua se contractă mai mult, în urma scăderii treptate a temperaturii acesteia și a creșterii valorii forței gravitaționale, lumina va fi curbată mai mult spre suprafața stelei. Pentru un observator extern, lumina care va trece pe lângă pitica neagră va deveni din ce în ce mai slabă și va avea loc o tranziție a culorii acesteia spre roșu . Ca rezultat al curbării luminii, de către gravitația piticei negre, este și faptul că o stea care s-ar afla în spatele acesteia devine în acest
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
fi curbată mai mult spre suprafața stelei. Pentru un observator extern, lumina care va trece pe lângă pitica neagră va deveni din ce în ce mai slabă și va avea loc o tranziție a culorii acesteia spre roșu . Ca rezultat al curbării luminii, de către gravitația piticei negre, este și faptul că o stea care s-ar afla în spatele acesteia devine în acest caz vizibilă deși în mod normal lumina de la aceasta ar trebui să fie obturată de pitica neagră. Printr-un experiment care a pus în
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
roșu . Ca rezultat al curbării luminii, de către gravitația piticei negre, este și faptul că o stea care s-ar afla în spatele acesteia devine în acest caz vizibilă deși în mod normal lumina de la aceasta ar trebui să fie obturată de pitica neagră. Printr-un experiment care a pus în evidență un fenomen similar a fost demonstrată valabilitatea teoriei relativității generale. Timpul necesar pentru ca o pitică albă să se răcească atât de mult, încât să se transforme într-o pitică neagră, este
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
acest caz vizibilă deși în mod normal lumina de la aceasta ar trebui să fie obturată de pitica neagră. Printr-un experiment care a pus în evidență un fenomen similar a fost demonstrată valabilitatea teoriei relativității generale. Timpul necesar pentru ca o pitică albă să se răcească atât de mult, încât să se transforme într-o pitică neagră, este foarte greu de estimat deoarece sunt foarte mulți factori care pot interveni într-o ecuație care ar calcula o astfel de perioadă. Ca și
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
obturată de pitica neagră. Printr-un experiment care a pus în evidență un fenomen similar a fost demonstrată valabilitatea teoriei relativității generale. Timpul necesar pentru ca o pitică albă să se răcească atât de mult, încât să se transforme într-o pitică neagră, este foarte greu de estimat deoarece sunt foarte mulți factori care pot interveni într-o ecuație care ar calcula o astfel de perioadă. Ca și factori perturbanți în calcul ar fi influența materiei întunecate, influența materiei cosmice provenită de la
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
pot interveni într-o ecuație care ar calcula o astfel de perioadă. Ca și factori perturbanți în calcul ar fi influența materiei întunecate, influența materiei cosmice provenită de la alte corpuri cerești (stele, sateliți, meteoriți, praf stelar) care ar cădea pe pitica albă și i-ar modifica masa, influența gravitațională a celorlalte stele învecinate, starea de mișcare a stelei - staționară sau de rotație și nu în ultimul rând timpul de dezintegrare al protonilor materiei stelei.John D. Barrow și Frank J. Tipler
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
gravitațională a celorlalte stele învecinate, starea de mișcare a stelei - staționară sau de rotație și nu în ultimul rând timpul de dezintegrare al protonilor materiei stelei.John D. Barrow și Frank J. Tipler au estimat că timpul necesar ca o pitică albă să se răcească până la 5 grade Kelvin, în condiții ideale, este de 10 ani. Dacă teoria privind interacțiunea slabă a particulelor masive este adevărată atunci se estimează că în urma interacțiunii particulelor materiei întunecate din univers (posibil neutrino) cu materia
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]