407 matches
-
spermatofagiile - mijloace contraceptive eficace... - nu erau considerate ca suficiente și nici precauțiile medicale, gnosticii mergeau până la capătul ontologiei negativului realizat pentru a-l suprima: ei extrăgeau manual fătul din pântecele barbelognosticei însărcinate. După ce recuperau avortonul, ei îl pisau într-o piuă, îl amestecau cu miere, cu condimente, cu piper și cu uleiuri parfumate pentru a face astfel un fel de pateu. Evident, în cursul ceremoniilor în care sperma și sângele menstrual curg în valuri, dacă e să-l credem pe sfântul
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unei terapii materialiste de a crea o suveranitate inoxidabilă, chiar și cu prețul insolenței cinice. Astfel, în prezența lui Nicocreon din Salamina, un tiran din Cipru care amenință să-l pedepesească pentru șotiile sale punând să fie zdrobit într-o piuă, Anaxarh răspunde că satrapul poate să-l condamne la o asemenea pedeapsă, dar că nu-i va pedepsi decât trupul, materia filosofului, și nu pe el însuși, nici realitatea și nici adevărul lui. Când același îi caută pricină și amenință
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai ridicol. Pentru Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul loc, femeia afirmând cu dezinvoltură, pe un ton persiflant, în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile sfinte, dezaprobă tot ceea ce reprezintă o opreliște în calea dezmierdărilor senzuale, însă este simpatică, prin sinceritatea cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
părți din domeniul românesc-domnesc, domenii mai mici, numite la noi moșii, dar și alte bunuri aducătoare de venituri, în primul rând sate cu moșia lor, dar și vămi, mori, iazuri, bălți și heleștee, venituri din cârciumi și prisăci, sladnițe și pive, care pot fi numite ca în apusul Europei, cu un singur cuvânt: feud-beneficiu . Așa a procedat Bogdan cu vitejii lui veniți din Maramureș, viteji care îndeplineau slujbe, în primul rând, militare și apoi dregătorii prin ocoale și ținuturi sau în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se confecționau cămăși de in și cânepă, fuste fără ornamente și bete simple. Pentru ca tortul din care se țesea pânza de cămăși să devină mai moale se fierbea în cenușă sau se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se realizează prin nume (pronume) sau prin participiu (în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), complementul predicativ (mai ales nominal, dar și verbal) se acordă în gen și număr cu regentul nominal (pronominal): „Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.” (M.Eminescu, P.L., 8), „Am văzut-o devenind brusc palidă.” (O. Paler, Viața..., 161) Când complementul predicativ nominal are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei terapii materialiste de a crea o suveranitate inoxidabilă, chiar și cu prețul insolenței cinice. Astfel, în prezența lui Nicocreon din Salamina, un tiran din Cipru care amenință să-l pedepsească pentru șotiile sale punând să fie zdrobit într-o piuă, Anaxarh răspunde că satrapul poate să-l condamne la o asemenea pedeapsă, dar că nu-i va pedepsi decât trupul, materia filosofului, și nu pe el însuși, nici realitatea și nici adevărul lui. Când același îi caută pricină și amenință
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
topirea cuprului, Încă din antichitatea veche. 3. Tehnologii tradiționale, istorice, de obținere a aurului 3.1.Prelucrarea În trecut a minereurilor aurifere În România Minereul bogat În aur, așa cum provenea din vâna de minereu, era mărunțit cu multă răbdare În piuă (râșnițe, mojare), făcute la Început din piatră, apoi din fier. Tulbureala produsă din măciniș era trecută la ”șaitroc” pentru selecționarea firișoarelor de aur (aurul, mai greu, rămânea la fund). Prelucrarea În șteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi atât de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa În voie pisăloagele să cadă În blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului erau ajutate de o șuviță de apă, care trecea necontenit prin piua de lemn. Cam jumătate din aur rămânea În piuă, iar restul era purtat de firul de apă, sub forma unei tulbureli, printr-o sită și apoi depusă Într-un mic bazin numit “melegar”. Ceea ce nu trecea prin sită se numea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
unor zimți, ridica și lăsa În voie pisăloagele să cadă În blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului erau ajutate de o șuviță de apă, care trecea necontenit prin piua de lemn. Cam jumătate din aur rămânea În piuă, iar restul era purtat de firul de apă, sub forma unei tulbureli, printr-o sită și apoi depusă Într-un mic bazin numit “melegar”. Ceea ce nu trecea prin sită se numea “țaglă”, ce se lua și se spăla pe un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
locuitori și la etniile care locuiesc satul, fără să precizeze sursa de informare, vorbește despre dependența politico-administrativă a comunei Vama față de căpitănatul Câmpulung și cea bisericească de protopresviteriatul (protopopiat) Câmpulung. “Vama are o școală poporală, o poștă, mai multe ferestree, pive de piuat sumani, vreo câteva băi de fier și două biserici ortodoxe: una parohială și una filială. Amândouă bisericile acestea sunt simple, făcute din lemn. Cea dintâi, adică biserica parohială, cu hramul Sf. Nicolae, care se află în Vama de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Baia și Suceava, unde mănăstirea avea de luat veniturile de la armeni, posesori de crâșme și hanuri <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 41. footnote>. Nu știm dacă era cerută și lâna brută sau gata prelucrată în bucăți de postav dat la piuă, material din care se confecționau anteriile călugărești pentru anotimpul rece. La fel pentru in și cânepă mănăstirea percepea, fie direct, de la fiecare familie, pânză de in și cânepă sau prin intermediul preoților și diaconilor de sat, care, pentru serviciul religios prestat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
carte a noastră, satele sale, pe care le are de la părinții noștri, de asemenea și moșiile, și vama numită de la Moldovița și cu satul și trei moșii care sunt la Baia și le sunt jumătate cu pârgarii de la Baia, și piua de bătut sumani, și un sat și cu moara anume Săsciori, și peste Bucovină, Vaculinți, lângă Brainți, și siliștea lui Zîrmă. Toate acestea mai sus-scrise să fie acestei mănăstiri mai înainte zise de uric și de ohabă, nemișcate niciodată, în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
stăpânirea habsburgică (1775-1918), în “Suceava”, Anuarul Muzeului Județean, X-1983, p. 535- 554. footnote>. În sate, aceste meserii erau în mâna localnicilor sau, așa cum se întâmpla de cele mai multe ori, trebuințele de îmbrăcăminte și încălțăminte erau satisfăcute în casă. Mori de apă, pive de bătut sumane și mori de măcinat erau și în Vama. Comuna Vama a beneficiat chiar de la începutul activității industriale desfășurate de Anton Manz de înființarea unei fondării (furnal înalt) la Prisaca, un cuptor și trei afânători de minereu lângă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
agricole - șipotenii s-au preocupat din timpuri vechi și de meșteșuguri. Dacă privim în urmă cu câteva secole, descoperim că în zonă erau prezente meșteșugurile prin tot felul de „utilaje” țărănești datorate geniului creator al populației locale: mori de apă, pive, războaie de țesut etc., unele dintre ele mai păstrându-se încă în unele gospodării. Ca meserii erau consemnate cele de croitori, cojocari, zidari, dulgheri, răchitari, țesători etc. Poziția geografică în cadrul Câmpiei colinare a Jijiei, la mijlocul distanței dintre orașele Iași și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
luminoasă. Dialogul abundent intensifică tonalitatea generală de fantastic încărcat de familiar. Chiar și atunci când întrebările iscoditoare ale babei și răspunsurile în doi peri ale drumețului capătă înțelesuri neobișnuite, acest ton se păstrează: ,,S-au ridicat amândoi... Baba s-a pus piuă, și strigă lui Prichindel: - Haide, hopa! - Țin’-te bine, babo !’’ Admiratorul lui Shakespeare și-a construit în acest mod propriul vis al unei nopți de vară într o plastică mișcare ce aparține feeriei, și nu fantasticului spaimei: Îi zbura pe deasupra
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ale culturii, istoriei naționale etc.; c) Elemente de conservare a patrimoniului cultural național, muzee de diverse tipuri, colecții, pinacoteci, case memoriale etc.; d) Elemente ale ocupațiilor materiale tradiționale: olărit, artizanat, sculptură În lemn, Îndeletniciri casnice și gospodărești (morărit, bătut sumane, piuă etc.); e) Obiceiuri și tradiții, cum ar fi: obiceiuri pastorale, agrare, de anul nou, de nuntă, de naștere, ca și festivaluri folclorice Înterjudețene, nedeele etc. Carpații Meridionali, constituie una dintre cele mai interesante regiuni turistice ale țării noastre, pentru că În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pin • hasmațuchi • cimbrișor • usturoi • lămâie • ulei de măsline extravirgin • sare grunjoasă • sare extrafină • piper negru boabe Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 223 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Alunele prăjite și semințele de pin se strivesc în piuă împreună cu un praf de sare grunjoasă și puțin ulei de măsline. Roșiile se curăță de pieliță și de semințe, se taie cubulețe și se amestecă într-un castron împreună cu o jumătate de măr tăiat cubulețe. Se adaugă alunele și semințele
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de măsline extravirgin sare • piper Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 170 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Piersicile se curăță de coajă și se taie felii. Sâmburii se sparg, se curăță miezurile de pieliță, se strivesc în piuă și se omogenizează bine cu 50 ml de ulei, sare, piper și zeamă de lămâie. Salata se curăță, se spală și se aranjează pe platou. Se adaugă feliile de piersică, brânza tăiată bucățele și se asezonează cu sosul acrișor. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de școală. Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea lui cereau timp, uneori câte patru zile. Mai Întâi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și era pedepsit să lucreze cu deținuții la Târgșor, fără a fi condamnat. Era meseriaș priceput. De la el mai toți am învățat meserie. Celui de al treilea i-am uitat numele. Într-o zi se demontase dintr-o hală o piuă de bătut postavuri, pentru a monta în locul ei un urzitor mecanic. Piua trebuia trimisă cu trenul la o fabrică de postavuri. Pereții laterali erau turnați din fontă. Trebuia o macara sau amenajarea unui plan înclinat pentru a-i urca pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
condamnat. Era meseriaș priceput. De la el mai toți am învățat meserie. Celui de al treilea i-am uitat numele. Într-o zi se demontase dintr-o hală o piuă de bătut postavuri, pentru a monta în locul ei un urzitor mecanic. Piua trebuia trimisă cu trenul la o fabrică de postavuri. Pereții laterali erau turnați din fontă. Trebuia o macara sau amenajarea unui plan înclinat pentru a-i urca pe un ștraf. Voinescu puse câțiva copii să-i urce. Copiii abia răsuflau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
t c a Î n v i a t! Ion Olteanu 2 București, 1 mai 2001 Dragă domnule Eugen Dimitriu, Așa trebuie să fie o scrisoare scrisă de un om de cultură. Păreri, vești, informații, nu bateri de apă În piuă. Cu adevărat m-am bucurat și vă rog să-i mulțumiți domnului Constantin Severin pentru gestul ales făcut față de mine. M-ar interesa să-l cunosc și ca om și ca artist și, o eventuală colaborare cu dânșii m-ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu articolul dv. despre Stino și interviul dlui Severin cu Prof. Coșeriu. Pagini de valoare, În interviu apare personalitatea Prof. Coșeriu În toată frumusețea ei, adânc și modest iar dl. Severin cu niște Întrebări temeinice, nu batere de apă În piuă. Articolul dv. este o bogăție dată culturii noastre, făcută cu o documentare temeinică și cu un substrat de sensibilitate. Frumoase și importante strădanii pentru emoționanta Suceavă. De ce m-ați rugat În scrisoarea precedentă o să Încerc să fac rost de fotografiile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]