668 matches
-
trebuit să ne regăsim cumpătul și să ne prefacem că totul e ca înainte. Fratele meu se întorsese de la școală și dacă ce aflasem trebuia să rămână doar între noi, trebuia să evităm întrebările lui.Chipurile noastre răvășite și ochii plânși ai Ilincăi, vorbeau de la sine că ceva ne tulburase.Era mai bine să găsim o explicație pentru ele sau să ascundem bine emoțiile. Ea s-a dus repede în camera sa,înainte să intre Gioni.Eu am pus pe sobă
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
lațe stage, a crushing understanding A sense which only angels have: Those weeping eyes for uș were weeping Those dancing eyes for uș were dancing. OCHII CE PLÂNGEAU ÎNTR-UN TRAMVAI “Vremea curgea din norii negrii pe pavaj Că ochii plânși ce tocmai se suiseră-n tramvai Își amintea oare vremea, precum poate ochii, De vre-un iubit pierdut, de vre-un regret adînc, de vreo bucurie infinită? Uneori nici norii nu mai pot să-ndure Atâtea milioane de-apăsări. Simt
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
tot așteptând, Măicuță, lacrima din geana sfântă, Ce m-a vegheat atâtea nopți la rând. Tristețea-ți simt, nimic nu te încântă, Doar să mă vezi c-apar în prag curând, Cu mine, pacea-n suflet coborând, Albaștrii-ochi și-obrazul plâns se zvântă... Măicuță, lacrima din geana sfântă... Nimic nu este în această lume mai sfânt decât Mama. Tuturor mamelor, femeilor, fetițelor ce, la rândul vostru, veți deveni femei și cu binecuvântarea Domnului veți deveni mame, în zi de 8 Martie
RONDEL MAMEI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369311_a_370640]
-
cer nimic înalt Dar ce-aș putea să-ți cer? Văd printre nori un petic de cer. Lumina vine, o prefer NU ÎN NEANT. Dăruiește-mi din inima ta O parte oricât de restrânsă, Nu vreau să fii cu fața plânsă Pe fața-ți să o văd răsfrântă FERICIREA 1965 Referință Bibliografică: Îți simt lipsa / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎŢI SIMT LIPSA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369434_a_370763]
-
care duce către toamnă./” ( Mamei ) sunt doar câteva dintre elementele sacre ce o însoțesc și-i dau tăria trăirii departe de casă. Autoarea reușește să ne surprindă cu câteva tablouri poetice de mare rafinament artistic; ” Se lasă seara peste dealul plâns/ Și soarele-i zâmbește stejarului stingher./ L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer!/ Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Stejarul de pe deal ) ” Se-aude plânsul vântului la geamuri:/ Se-ntoarce prima frunză din război./ Și-a tot
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
Față de cele de mai sus, conducerile reunite recomandă următoarele concluzii, acțiuni și idei, va acționa împreună cu alte organizații cultural-științifice, politice, profesionale, artistice, de creație, tehnice, educative astfel: Totul se plătește pe lumea asta. Morții nevinovați strigă din pămînt cu ochii plînși că vor dreptate. 1). Pentru ca România să fie liberă, reîntregită, fără dictatori în țară sau ambasadori-guvernatori, trebuie să luptăm din greu, continuu și pînă la sacrificiu suprem. Românii nu mai vor nici regimul tehnocrat dictatorial Klaus-Csalas al capitalului străin, nici
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
Încerc s-aduc o alinare, Să luminez pe cel păgân, Să nu se-ndrepte spre pierzare. Iar pentru cei ce-au gustat Harul Și se găsesc în suferinți, Înalț spre ceruri zi și noapte, A mele rugăciuni fierbinți, În vorbe plânse și în șoapte. Privește Doamne omenirea, Ascultă glasul ei pierdut, Mai dă o șansă celui care, Se tânguie când e căzut Și umilit, cere iertare. Nimeni nu știe mersul vremii, Doar Cel ce toate le-a creat, Mai e puțin
NU ȘTIU CE ÎMI REZERVĂ MÂINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370703_a_372032]
-
un țipăt; Păsările s-au speriat de vânt și-au început să-și strige vara, Culorile au luat foc și-un galben-viu a colorat frunzele teiului, un arămiu a cucerit a nucului frunze și-un roșu-sângeriu a căzut peste copacii plânși. Unde și unde, câte o pată de verdeață își plânge primăvara. Totul este o umbră a unei lumini pierdute. Fructele se uită nedumerit la zbuciumul naturii și nu pot înțelege spaima celor ce-și plâng primăvara. Pentru fructe abia acum
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
E țintă! Viața-n mine se-nnoiește... Nu-ncetez în orice clipă, A iubi dumnezeiește. Baia Mare, 11 septembrie 2015 Trezire Spintecă văzduhul cântecul de rouă Străjuind cu șoapta zorilor de ziuă Călăuză-n drumul cel de viață nouă E iubirea plânsă ce s-a frânt în două. Arsă e clipita florilor din glasră Și din învierea din cenușă iar S-a-mbrăcat privirea plină de mireasmă În albastrul cerului de mai. Dusă e tăcerea ce înlăcrimează În pășirea-I sacră a venit Lumina
IUBIREA CA DESTIN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368131_a_369460]
-
o va trimite într-o zi geroasă de iarnă, pe nora sa, la râu, cu un fir din lână neagră, spunându-i că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele, pentru a-și aduce mereu aminte
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
apus.... XXV. MONOLOGUL IUBIRII, de Ana Soare , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog banal, cu sunetul stingher Un țipăt mut, ce strigă nebunește-n mine Cu sufletu-ngenunchi, și ochii plânși, spre cer. În fiecare strigăt, îmi mai răsare o rană Ce înflorește în lacrimile cristaline... Iar sufletul îmi pare o primăvară Cu flori de răni, născute din iubire. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog rostit de o tăcere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
rostit de o tăcere Aplaudat de lacrimi și suspine Deși în el, nu este încheiere... Citește mai mult Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog banal, cu sunetul stingherUn țipăt mut, ce strigă nebunește-n mineCu sufletu-ngenunchi, și ochii plânși, spre cer.În fiecare strigăt, îmi mai răsare o ranăCe înflorește în lacrimile cristaline... Iar sufletul îmi pare o primăvarăCu flori de răni, născute din iubire. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog rostit de o tăcereAplaudat de lacrimi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
Torța încă arde printre amintiri! Curg ușor și lacrimi din izvorul plin, Cu iubire mare, în cauș le țin Ele au fost perle în inima mea Ți le dau în dar, nu am altceva... Când îți este sete de lacrimă plânsă Bea un strop din ea e de dor pătrunsă O licoarea vie ce o împart mereu, Dau cu bucurie știu ce este greu... În cireși aprinși de lumini cerești Aripi văd mereu, ele-s îngerești Fâlfâie plăpând, vântul le sărută
VIAȚA BATE FILMUL... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352945_a_354274]
-
catrene și două terține, de fapt patru fraze, care concentrează în ele tablouri minunate ale naturii, toamna. Personificarea și epitetul personificator sunt mijloacele artistice cheie ale sonetului (cu o ultimă sforțare spre lumină ”copacii goi” ”se închină” la ceruri, ”copacii plânși”, dezgoliți de frunze, se pregătesc pentru o ”viață viitoare”.) Superbă imagine artistică aceea a frunzelor, care, ”în amorțire”, privesc ”cu jale” potecile, ca pe mormântul în care vor intra ”îmbălsămate cu rugină”! Ramurile sunt „triste” pentru că vântul „strânge frunzele-n
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354396_a_355725]
-
sufletul” - a spus sugrumat de emoție, un tânăr interpret, din miile de tineri pe care promotoarea Folclorului românesc i-a susținut și promovat cu o generozitate unică. O lume cu inima ruptă. O lume fără Mărioara. O lume săracă și plânsă. O lume care deține un Tezaur. Ceea ce a realizat Mărioara Murărescu pentru români, n-a reușit nimeni. A strâns în acest Tezaur numai pepite. Le-a dăruit României. O dată cu timpul său, cu energia, cu dragostea, cu talentul, cu sănătatea ei
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
p. 113) Sufletul poetului oscilează între dorul față de Țara Vârfului cu Dor și revoltă față de cei care i-au distrus Universul sacru al patriei natale: “Lăsați măcar acum părinții-n pace,/Nu puneți taxe pe tăcerile și bezna din mormânt;/Plânsa viață-n trupul țării se desface,/ Iar voi demolatori de oameni, v-ați împărțit și cerul sfânt.” (Lăsați părinții, p. 113) Pentru a-și salva țara cu tot trecutul, cu toate amintirile și cu toate valorile cuprinse în ea poetul
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
dor cântate Limba mea fără de moarte... De nu zămisleai cuvântul Îmi era orfan și gândul, Și înstrăinat de carte Limba mea fără de moarte ... Ești o floare astră-n geam, Ești comoara unui neam!... SUNT... Sunt fiul acestui ogor Și-a lacrimii plânse de mamă, Al soarelui mândru fecior Și-al dulcelor boabe de poamă. Sunt fiul, Codrului des Și-al florilor frate mai sunt, Sunt fătul din versuri cules Și frate al dorului sfânt. Sunt fiul acestor izvoare Și fratele râului lin
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
sărutarea, să-ți spun că mi-e dor Și fluturii albi ce umblă desculți Să-ți mângâie visul cu lacrima lor. Cu stele de gheață și fulgere stinse Presară-mi perdeaua ce-ai tras-o la geam, Iar jumătatea tăcerilor plânse Picteaz-o cu frunze căzute din ram. Stropește-mi cărarea cu mir și cu rouă, Când ochii flămânzi, iar, merg să se culce, Împarte-mi, iubitule, cerul în două, Un strop de iubire și-o lacrimă dulce. MĂRGĂRITAR DE DOR Noi
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
sărutarea, să-ți spun că mi-e dor Și fluturii albi ce umblă desculți Să-ți mângâie visul cu lacrima lor. Cu stele de gheață și fulgere stinse Presară-mi perdeaua ce-ai tras-o la geam, Iar jumătatea tăcerilor plânse Picteaz-o cu frunze căzute din ram. Stropește-mi cărarea cu mir și cu rouă, Când ochii flămânzi, iar, merg să se culce, Împarte-mi, iubitule, cerul în două, Un strop de iubire și-o lacrimă dulce. CE VINĂ ARE TOAMNA
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > STRÂNSUL PLÂNS AL GENELOR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Iubire ce atingi strânsul plâns al genelor durea furtuna din noi coboară chiar atât de târziu alungă umbrele dorului întrebă amintirea fiecare val
STRÂNSUL PLÂNS AL GENELOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352613_a_353942]
-
dorului întrebă amintirea fiecare val ce lovește în noi liniștea lipsită ne dor am prins un fir de nisip în palmă și plâng firul de nisip se scurge e mult prea târziu iubirea e nod suntem noi. Referință Bibliografică: Strânsul plâns al genelor / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 802, Anul III, 12 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
STRÂNSUL PLÂNS AL GENELOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352613_a_353942]
-
școlar, urmând să intre în vacanță, i-a promis solemn că va veni să stea cu ea la țară până lucrurile vor intra pe un făgaș normal. Vor vedea ce hotărâri au de luat între timp. Săndica era tot timpul plânsă și încerca să se împace cu situația existentă însă în momentul când trebuia să intre în casă și se vedea singură nu se mai putea abține și începea din nou să plângă. Slăbise, era abătută și neglijentă cu ea însăși
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
trec prin Cișmigiu, vagabonzi, nebuni, bețivi, boschetari, pensionari, homo-hetero-trans-sexuali, de toate nuanțele, vom fi faianțele de la marea morgă numită Paradis. Nu vă așteptați, nu! Tăcerea universală, imposibilă, cu dinții strânși, o caracatiță-n mandibulă, a doua zi, orașul cu ochi plânși va cere vată, perversul, universul, stresul, neauzita moară măcinând oase, tăcerea din Lhasa, poate mai sus, unde-i raiul hindus. Nu vă așteptați, nu Boris Marian Referință Bibliografică: Iubim lucrurile mici / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1158
IUBIM LUCRURILE MICI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353709_a_355038]
-
înfățișează pe ultima copertă una din poeziile închinate mamei sale, căreia i-a dedicat ambele volume de versuri și, plină de dor și de recunoștință, înserează în prezentul volum un prim grupaj de versuri explicându-se, parcă, cititorului: „Ochii-mi plânși trimit în ramă/ Gând pios și dor de mamă” - Amintire, iar în prima pagină expune fotografia celei ce i-a dat viață într-un tablou pe fondul albului ce o reprezintă. Poezia Verei Crăciun este liniștită și expresivă. Prin versuri
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]
-
păcatele grele Întărește-le cugetul, dă-le din nou voință și putere Să -mplinească toți cu smerenie poruncile Tatălui Ce-au ajuns la noi, prin jertfa milostivă a Fiului. Pentru că Maica sfântă, Împărăteasa cerului se arată Copiilor nevinovați, cu fața plânsă ori luminată Din iubire pentru noi, la Medjugorje, Lourd și Fatima Si cere lămurit, să smulgem din vintre și gând, patima Referință Bibliografică: Rugă pentru suferinzi / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 444, Anul II, 19 martie 2012
RUGĂ PENTRU SUFERINZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354631_a_355960]