5,484 matches
-
e un hamac comod, în care te întorci pe ce parte îți priește." Și înapoi la cea mai suavă calofilie: "și somnul și-abate ciocanul de puf." Așa rămîne Paradisul suspinelor, o plutire pe bucăți, proză gîtuită des de un plîns fără voce, tras înăuntru, dinaintea somnului iertat de vise. Volumul lui Sașa Pană, scos la Socec, în '48, cu zece desene de Marcela Cordescu (Paradisul suspinelor avea cinci gravuri ale lui Marcel Iancu) este documentul cu care se poate demonstra
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
în cazul țigărilor, al băuturilor, al armelor și veți ajunge la concluzii înspăimântătoare. Pe acest fundal, tot ce lipsește României este un nou "pol social", o nouă grupare a stângii. Dacă n-ar fi de râs, inițiativa ar fi de plâns. Avându-l la timonă pe etalonul de "cinste și sărăcie" al României, Ion Iliescu, iar de-a dreapta pe de mult uitatul Petre Roman, noul conglomerat de demagogi și-a adjudecat și câteva bijuterii de valoarea lui Răzvan Theodorescu și Ecaterina
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
se știa unde sunt și cum o duc. Era vremea represaliilor comuniste împotriva celor care se ridicaseră împotriva ciumei roșii care venea dinspre răsărit și mulți tineri anticomuniști dispăreau fără urmă. De multe ori, mama mea nu-și putea stăpâni plânsul când venea vorba de prietenii ei cei nefericiți. Îmi amintesc asta foarte bine, probabil plânsul mamei mă afecta și pe mine, așa copil neștiutor cum eram. După mai mulți ani, lucrurile s-au mai schimbat spre bine, deținuții politici au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se ridicaseră împotriva ciumei roșii care venea dinspre răsărit și mulți tineri anticomuniști dispăreau fără urmă. De multe ori, mama mea nu-și putea stăpâni plânsul când venea vorba de prietenii ei cei nefericiți. Îmi amintesc asta foarte bine, probabil plânsul mamei mă afecta și pe mine, așa copil neștiutor cum eram. După mai mulți ani, lucrurile s-au mai schimbat spre bine, deținuții politici au fost eliberați și am aflat ca unchiul Valeriu a ajuns în America. Ce grozav era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe chipul nevăzu telor icoane, cu care la întrecere m-am luat! Să fiu Moretta muta, poate Ganga, Matto sau Băuta, tricorn intru albire, Tabarro, Pantalone ori poate Pulcinella, mai bine Colombina, Brighella ori Farfalla? Din tot ce văd doar plânsul nu-i o mască, pe fata mea suspina chiar tinerețea noastră! De cârnelegi eu mă despart duios, în mine-apun toți praporii sfios! Și-n Styx nu mă arunc! 19 De când te caut, o, Shangri-La scumpă! Aici e Paradisul pe pamant
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-mă lor și nevoindu-mă cu ele; căci puneam înaintea ochilor mei chinurile veșnice. Și făcând eu aceasta în fiecare zi, vreme de șapte ani, m-a ușurat Dumnezeu de ele. Acestei ispite îi pune capăt rugăciunea neîncetată, urmată de plâns. Iar tulburarea ți-o amintesc dracii din pizmă și dacă le-ar sta în putință te-ar alunga și din chilia ta. Dar Dumnezeu nu le îngăduie să pună stăpânire pe tine. De aceea nici nu au putere. Dumnezeu te-
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Edit. Anastasia, București, 1999, pp. 41-42. footnote>. Tot ca o sintetizare a învățăturii despre consecințele căderii primilor oameni în păcat, Ava Dorotei spune: Căci de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am căzut în toată starea aceasta vrednică de plâns? Nu din pricina mândriei noastre? Nu pentru neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpânește în noi amărăciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru toată odihna
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
suferință, mânie, teamă, depresie, anxietate, care se manifestă prin insomnii, coșmaruri sau vise obsesive, sindromul aniversării (o amplificare a simptomelor în preajma datelor aniversare: data avortului sau data la care s-ar fi născut copilul avortat); sentiment de vinovăție, crize de plâns necontrolabile apărute pe neașteptate, sentimentul unei goliciuni sufletești pe o perioadă mai mare de timp etc.; comportamentale: dorință de a repara greșeala printr-o sarcină (încercându-se a se înlocui copilașul avortat), evitarea prietenelor însărcinate, incapacitate de comunicare, dezechilibre alimentare
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
obicei vinerea), să ofere milostenie după putere, să cumpere cărți duhovnicești și să le distribuie gratuit, să sponsorizeze sau să ajute la publicarea unei cărți împotriva avortului, să sfătuiască alte femei să nu recurgă la avort etc. Părinții duhovnicești recomandă plânsul, rugăciunea stăruitoare de iertare, precum și fapte ale milei sufletești și trupești. Referindu-se la plânsul și la căința pentru păcate, Sfinții Părinți ne învață că păcatele sunt înscrise în cartea vieții, iar lacrimile sunt buretele care le șterge. Fericitul Augustin
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
gratuit, să sponsorizeze sau să ajute la publicarea unei cărți împotriva avortului, să sfătuiască alte femei să nu recurgă la avort etc. Părinții duhovnicești recomandă plânsul, rugăciunea stăruitoare de iertare, precum și fapte ale milei sufletești și trupești. Referindu-se la plânsul și la căința pentru păcate, Sfinții Părinți ne învață că păcatele sunt înscrise în cartea vieții, iar lacrimile sunt buretele care le șterge. Fericitul Augustin dă un îndemn foarte folositor: Vrei să afli ce anume ai putea să oferi lui
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
col. 860D; PSB 29, p. 174. footnote>. Există o tristețe a creaturii, care știe că nu-L va vedea niciodată în mod deplin pe Dumnezeu cum este în Sine: „Și în măsura în care noi înțelegem că acest Bine depășește întreaga noastră cunoștință, plânsul trebuie să crească în noi înșine din cauză că acest bine e atât de imens”<footnote Idem, De Beatitudinibus, III, P. G. XLIV, col. 1225CD. Idealiștii alemanzi preiau această temă, dar într-un mod mult mai sumbru: privesc tristețea creaturii ca fiind
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cel ce a izbutit să vadă cu adevărat binele, dar pe urmă a cunoscut sărăcia firii omenești, va simți o nenorocire în suflet să nu fie în binele acela și-și va face din viața de aici o viață de plâns” (Ibidem, p. 351). Dar arată de ce nu trebuie să concepem o metafizică a tristeții, pentru că „de aceea Cuvântul fericește plânsul: nu pentru că îl socotește fericit în el însuși, ci pentru ceea ce vine din el” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nenorocire în suflet să nu fie în binele acela și-și va face din viața de aici o viață de plâns” (Ibidem, p. 351). Dar arată de ce nu trebuie să concepem o metafizică a tristeții, pentru că „de aceea Cuvântul fericește plânsul: nu pentru că îl socotește fericit în el însuși, ci pentru ceea ce vine din el” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III, p. 355.), așa încât „nu plânsul îl laudă Cuvântul, ci cunoștința binelui, căreia îi urmează pătimirea întristării pentru motivul că
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de ce nu trebuie să concepem o metafizică a tristeții, pentru că „de aceea Cuvântul fericește plânsul: nu pentru că îl socotește fericit în el însuși, ci pentru ceea ce vine din el” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III, p. 355.), așa încât „nu plânsul îl laudă Cuvântul, ci cunoștința binelui, căreia îi urmează pătimirea întristării pentru motivul că nu mai are în viața de față ceea ce dorește” (Ibidem, p. 351); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 613. footnote>. Trebuie remarcat faptul că, deși afirmăm importanța
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
făcînd, în clase și cancelarii, atît de familiarele crime de lez-urbanitate, însemnările despre Pupăza, sau despre ce nu trebuie să iasă din gura unei profesoare. Și alții, figuri după figuri, personaje de tablou breughelian, ca Limbricul, mai degrabă nefericiți de plîns, care-și ratează destinele lor și le-ncurcă pe-ale altora, decît siluitori, pasibili de condamnare, ai școlii românești. Una de care autorul a vreo 200 de pagini dezamăgite, cunoscător de franceză, germană și latină rătăcind prin haznalele educației de
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
special al TVR1, i s-a blocat un picuț microfonul, sau vocabularul, în momentele lipirii prăjituricii noastre la marea și dulcea turtă ,UE", în timp ce Domnul Președinte Traian Băsescu, la conferința de presă, era gata-gata să izbucnească într-un hohot de plâns... Și ar fi făcut-o, dacă era pe-aproape umărul lui Theodor Stolojan, însă pe cel al lui Tăriceanuuuuu - pfuah, Doamne!... Așadar: sunet de clopoțel, intră un colindător întârziat care începe să cânte: Pruncu-n somn se mișcă lin... I-a
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
este că acest animal... mă rog, această vietate, semăna cu un fluture cap-de-mort uriaș care făcea rotocoale din ce în ce mai strânse în jurul frunții domnului Stolojan, iar Gabriela Vrânceanu Firea, moderatoarea emisiunii, era de vreo câteva minute căzută sub masă, de râs? De plâns? - nu mi-am dat seama, fiindcă dinspre acea... acel... fluture, am auzit un fel de parodie după Coșbuc, recitată ca un bocet sfâșietor: Iluzii mari, de-orgolii pline, Te-au rătăcit pe căi străine; Da' vină, Stolo, înapoi, Că vii
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
cu autoironie să își râdă de ele însele și de societatea în care trăiesc și chiar să încerce să își schimbe destinul, atunci când acest lucru mai este încă posibil. Toată literatura Adrianei Bittel se află la limita dintre râs și plâns. Cea mai mică deviere într-o parte sau alta ar putea transforma textele sale în melodrame greu de suportat sau în comicăreli lipsite de substanță, din categoria scheciurilor care făceau deliciile programelor tv de revelion, în urmă cu câțiva ani
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
a izbucnit un scandal. Polițiștii s-au deplasat la fața locului, găsind-o pe Snejana F. , de 39 de ani, cu multiple urme de violență în regiunea feței, acuzând dureri și în zona abdominală. Femeia era într-o stare de plâns. Ea a fost transportată la Spitalul Județean. Cercetările au arătat că cel care a lovit-o este chiar soțul ei, Vasile F. , de 46 de ani. El poate fi tras la răspundere pentru această faptă l Doi puștani, unul de
Agenda2003-32-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281348_a_282677]
-
biet hoinar - Manole habar n-are ești ștrenguită târfă-a tuturor o hetairă - când tu ești doar Trista: dar peste golgote și zid - plutește zbor și-n raiuriAna-i soră cu Precista! ...cum stăm noi răstigniți de farisei s-aude plânsul din zidire: cu cât vom sângera mai mult înaltul stei cu-atât scurta-vom drum spre fericire! căci lacrimile Anei curg ca roua mânia lor se suie-n pălălaie topind piroane - lănțuirea-a doua s-aerisește pân’ la cânt de naie
Variante ale poetului. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/97_a_201]
-
anului 1948, într-o casă obișnuită, într-o familie ca oricare alta. Când avea vreo 3-4 ani, bunica Maria l-a dus la Operă. La Madama Butterfly. Spre casă, pe podul Mihai Viteazul, pe copil l-au năpădit emoțiile și plânsul. Așa că bunica s-a oprit și i-a explicat ce înseamnă scena și să interpretezi viața...Prima care a sesizat înclinațiile muzicale ale copilului a fost învățătoarea Maria Murgu, mama maestrului Doru Murgu. Școala medie a făcut-o tot în
Agenda2003-46-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281699_a_283028]
-
ca o mamă care îi îndulcește fruntea pruncului înainte de culcare cu un sărut ni s-a pecetluit soarta iar coastele au încetat să se mai zbată gurile au început să se închidă nu mai curge sidef doar elefanții își continuă plânsul la ceas crepuscular, privesc ultimele raze de soare înainte ca hades să vină și să le răpească pielea noastră sărutată de buze și lacrimi stinse. cea mai frumoasă privire a ta a fost cea care s-a plimbat prin mine
Poezii. In: Editura Destine Literare by Alina Agafiței () [Corola-journal/Journalistic/97_a_193]
-
Lia Bugnar, în regia Dorinei Chiriac, dar și în interpretarea lor alături de Maria Obrețin și Ilinca Manolache, pe muzica Adei Milea, este o piesă țăcănita și iremediabil simpatică, care îi va oferi publicului ocazia să râdă până va da în plâns, să rămână pe gânduri până nu mai are stare și să se mire că poate fi surprins într-un mod atât de simplu și adevărat. Bucureștenii care sunt dornici de aplaudă la scenă deschisă o piesă despre existente care nu
Teatru la cafeneaua Godot () [Corola-journal/Journalistic/23208_a_24533]
-
-n cap, inculpatul a bătut la poarta vecinilor săi urlând că i-a murit soția. Una dintre vecine a sesizat că victima avea sânge la gură și la nas, mâinile și picioarele pline de vânătăi, iar inculpatul încerca să simuleze plânsul. Luat la întrebări, S.S. a declarat că înainte cu o zi a băut împreună cu doi prieteni, iar seara, când a ajuns acasă, și-a găsit soția beată, dormind lângă patul din bucătărie. El doar a ridicat-o și a pus
Agenda2004-27-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282611_a_283940]
-
aflat că reușita în practică a acestor tehnici este condiționată de păstrarea naturaleții, de parcurgerea pas cu pas a etapelor importante și de cultivarea unei stări interioare pozitive. Un vechi proverb chinezesc spune că „râsul îl întinerește pe om, iar plânsul îi albește părul“, ceea ce sintetizează ideea că puterea gândurilor noastre ne influențează foarte mult viața. Specialiștii în aceste tehnici afirmă că, înainte de a le exersa, ne vom gândi că suntem tineri și fericiți și vom constata cum respirația noastră devine
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]