2,039 matches
-
are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș, sunt prețuite o serie de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cînd ți-i foame! Dar n-avea ce face și nu se împotrivi hotărîrii colectivului. Tomiță observă marea lui problemă și-i promise în taină că o să se repeadă el de-acasă pînă la poalele dealului să-i aducă o plăcintă. Chiar? întrebă Vlad cu ochii umezi. Pe-onoarea mea! Și fața lui Vlad se lumină ca un crin la răsăritul soarelui. Coborîșul de pe Dealul Ursului a fost mult mai greu decît urcușul, mai ales că fiecare trebuia să răspundă atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Nuțu? Și Ilinca, deși nu știa exact despre care Nuțu e vorba, întrucît în sat mai erau vreo doi tineri cu acest nume, începu să rîdă. Pe Nuțu lui Răstoacă. Ce, nu-i băiat bun? Ba da, parcă-i o plăcintă cu marmeladă, zise ea hohotind. Zău că da. Cum o să meargă el atîta loc? Merge el, n-avea tu grija asta. Dacă-l chem eu... Ilinca tăcu cîteva clipe devenind deodată serioasă. Aruncă o privire fugară spre pădurile care acopereau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
după urechea stîngă. Cine-o fi așezat pietrele astea așa și de ce oare?" Din clipa aceea nu mai putu fi atent la nimeni și la nimic altceva. Nu auzi nici cînd îl strigă Ilinca să-i ofere o bucată de plăcintă cu mere și nici cînd Vlad spuse cu destulă răutate că păsările cele mari și negre care fuseseră văzute zburînd își au cuibul în capul Bărzăunului. Ochii săi dădeau mereu tîrcoale pietrelor... Da, categoric! Fuseseră așezate așa de o mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
niciodată. Pleca să cumpere verdețuri și fructe, la piață, cu Alexandre flecărind vesel, stăpân de-acum pe bicicleta lui. Își trecea mâna prin părul lui și-i îndrepta gulerul de la cămașă. Ale geau împreună rodii și anghinare, târguiau mure pentru plăcintă și se opreau în drum la magazinul de brânzeturi al lui Jean Philippe. Cam în vremea aceea, Dominique începu să-l viziteze din ce în ce mai des pe Auguste, contabilul, cărând în sacoșa atâr nată de ghidonul bicicletei, din care se ițeau sfioase
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
aer proaspăt, cu timiditatea lui politicoasă, fracturată de un entuziasm sincer, care-i gâlgâie în gât. Îi place cum îi soarbe cuvintele, poveștile despre Kiev și Londra, despre Stockholm și Reykjavík, despre cum a învățat el acolo să facă fenomenala plăcintă cu creveți (pe Sundlaugavegur, la numărul 15, e o cantină unde, acum douăzeci de ani, bucă tari din toate colțurile lumii găteau noaptea sub oblăduirea unui Matusalem cu șorț gri și memorie elefantină, specialist în ingrediente oceanice) din care Alexandre
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
buiestru și cogea armăsarul nu face nimic, numai mănâncă, la păcănele, discotecă. EA: Față a fost cuminte, a învățat, e la casa ei. EL: Ei, vezi, educația, ai învățat-o. Dar ăștia, ei îi învață să fure, să palavragească, la plăcinte înainte, la muncă înapoi. EA: Moșule, nu ești chiar așa rău, daca nu as fi măritata, am face și noi oarece. EL: Babă, te prostești, oi fi eu singur, dar nu mă dau și știi unul bătut face cât doi
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
cu bourii, cu copii frumoși, cu jocurile și cântecele poporului și cu credința În Dumnezeu. Iar pe masa sultanului au fost aduse bucate care de care mai Îmbietoare: carne de mistreț și de căprior neînțărcat, sarmale cu foi de viță, plăcinte cu brânză, mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă temându-se de mare foamente. Venise Însă cu gând rău, căci luase cu el și sabia lui Încovoiată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu se cădea! Badea Ion se închină la sfârșitul mesei către icoane, se închină și Petre, care după paharele cu afinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fecior.” Pentru distracție, unele femei sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se strigau chiuituri la soacre și nași: „Ia uită-te soacră mare Ai o noră ca o floare Să o iei, să o iubești, Dar să n-o batjocorești. Că-i micuță și drăguță Nu face mămăliguță Nici gălușcă, nici plăcintă Că nu este pricepută. Să o iei și s-o înveți Dacă vrei să n-o pățești.” Momentele principale ale nunții erau: furatul miresei, închinatul (darul și bani), mâncatul din aceeași felie de cozonac și băutul din același pahar de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la un an, la ziua numelui, la data morții, la Moșii de vară, la 7 ani, când se face și dezgropăciunea. Familia are datoria de a merge de 40 de ori la biserică la slujbe cu parastas (o farfurie cu plăcinte sau cozonac, colivă, fructe) și o sticlă cu vin - pausul pentru pomenire. Se crede că dacă cei rămași nu poartă rânduieli mortului, acesta „își ia singur”, adică familia pățește necazuri. Acest ceremonial este respectat cu strictețe în zona noastră. OBICEIURI
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Despicarea firului în patru nu are loc pentru că bărbierul trece la acțiune destul de repede și cu metodă făcîndu-i rost de clienți doamnei Lovett pe măsură ce-și "rade" propriii săi clienți, pe care macabra doamnă îi introduce ca umplutură în plăcintele sale cu carne spulberînd concurența care utiliza un material mai prost, carnea de pisică. Există o clară notă estetizant-oniric-funambulescă tipică pentru Burton cu care acesta își înzestrează mînuitorul de brici și un anumit gust macabru dezvoltat cu finețe care amintește
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
între două jeturi de sînge, aceasta pe măsură ce noua Morticia devine o bucătăreasă formidabilă. Scena alegerii bucatelor privind la concetățeni prin geamul tulbure al patiseriei este de un macabru vesel, ubuesc, cei doi apreciind din priviri marfa ce va ajunge în plăcinte de la pastorul rumen la poetul famelic. Foarte bine realizat este duelul profesional între italianul Pirelli, interpretat magistral de comediantul britanic Sacha Baron Cohen, șarlatan cu aplomb și nu lipsit de aptitudini pentru meserie, un fel de Bărbier din Sevillia adaptat
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
ei de experiment tragic, Elizabeth, viitoare soție a lui Frankenstein (1994) din filmul omonim al lui Kenneth Branagh, fabricată in extremis de ucenicul vrăjitor și care preferă un autodafe existenței sale monstruoase. În film sfîrșește la fel în cuptorul cu plăcinte ca vrăjitoarea din Hansel și Gretel. Filmul seamănă cu acele povești care ne-au încîntat copilăria gen Scufița roșie sau Barbă-Albastră rescrise de o Angela Carter, în toată splendoarea unei monstruoase dezvoltări freudiene asemeni unei flori carnivore. În toată povestea
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
mai bine omenia, deseori evocată în cartea lui G. Topîrceanu. Gazdele fac în grabă pregătiri, bătrânul se duce la cârciumă să cumpere vin, tânăra femeie răstoarnă un scrob prea ardeiat pentru oaspetele român și scoate din cuptor o tavă de plăcintă (bánița), cu ceapă și bucăți de slănină, mâncare tradițională de Anul Nou. Se așază cu toții la masă și încep să ciocnească pahare cu vin, purtătorul de cuvânt fiind Dediu Manole, în spiritul cel mai obiectiv al istoriei și al prieteniei
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap de-o gintă/ ce-a dus tablaua cu plăcintă/ în creștet, prin Arhipelag." O lume lunecoasă, dînd seama de temele clanului, într-o întreprindere al cărei model ar putea fi, de ce nu, Caragialiana lui Cioculescu, reconstituie Șerban Foarță pe pagini "verzui și mari", ca ochii unei domnișoare din articolul
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
în uz îi lipsea delegarea specializată de responsabilități, astfel încât nu a existat nicio poziție instituțională care să poată acționa proactiv, preventiv și independent față de influențele exogene; nimeni care să crească rezistența, respectiv să mențină reziliența sistemului, nimeni care să crească plăcinta și să transfome jocul colectiv într-unul de sumă pozitivă. Temerea adâncă față de tiranie și dorința de a-și păstra neatins statutul de oameni liberi au exclus alegerea de lideri dintre metodele autoguvernării. O existență permanentă a nivelului confederal ar
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și la figurat - nu ia niciodată aspectele ori structura unui manifest anticomunist. Sistemul ticăloșit, demonizat nu e demontat teoretic-acuzator, ci făcut să se umfle din propriile drojdii, pentru a se revărsa apoi într-o maree urât mirositoare. O coadă, la plăcinte înainte, este o adaptare a lui Goya la realitățile românești anterevoluționare: "Sudoarea picura din nasuri și bărbii, topindu-se-n aburi. Se scutura mătreața pe sub batice albe fugite pe cefe, învârtoșând brânza degresată, dreasă cu saramură, hipnotizată de zeci de
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
bani, fie că a venit cu ei de acasă, fără a cunoaște acest lucru. Avocata lui Gigi Becali, Paula Iacob, a declarat, marți, că, în opinia sa, totul este o înscenare. "I-am dus într-o zi o bucată de plăcintă cu brânză și nu a vrut să o ia spunând că nu vrea să încalce regulamentul. Totul este o nouă încercare de a face din Gigi Becali, și în pușcărie, infractorul secolului", a spus Paula Iacob.
Ce riscă Gigi Becali după scandalul banilor găsiți la Jilava by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77120_a_78445]
-
fără preocupare, fiindcă totul e un joc, o promisiune frumoasă pentru a cărei eventuală neîmplinire se pot, nu-i așa, învinui cortegii de zei. La fel, mesaj nicidecum de la destin, ci dedicație from the old friends and true, răvașul de plăcintă. Nu o să le contrazic, obiceiuri de voie bună. Pun doar, pentru contrapunct, altfel - oare? - de planete în săculețul cu rămășaguri pe totul și pe nimic, uitate de-ndată ce le faci: Cioran, Silogismele amărăciunii. Syllogismes de l'amertume, din 1952
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
iarna vieții. La volanul unui BMW X6 gri-metalizat, Ștefan, „Fănicî-al neu”, așa cum Îl alinta Maria, urca pe la Fântâna Moșneagului și după alte câteva minute oprea la poarta lui Victor Olaru. Era sâmbătă după-amiază și În timp ce gospodina casei scotea din cuptor plăcinte moldovenești și cozonaci, Victor Olaru urca păpușoi În pod. Câte o jumătate de sac, vremea vremuind transformase falnicul jandarm de altădată Într un moșneguț vânjos dar slăbit și complet albit de timp și necazuri, de gânduri și ... „mama lor de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu ochii burnițați, a prins să cerceteze zarea. Când s-a dumirit cum stau lucrurile, a grăit către Pâcu. Cam ai dreptate, Pâcule. Aista-i fumul hornului de la Crâșma din drum. Ii semn că Măriuța are de gând să facă plăcinte poale-n brâu... Parcă le simt miroazna de aici. D-apoi ce tochitură face! Vrednică fimeie!... Si ce ochi are!... De când te știu, Pâcule, tot cu vorbe de aiestea umbli. Numai ce te aud: „Ia te uită la aiasta ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pălăria unui mehenghi așezată pe-o ureche. Soproanele din fundul curții, rânduite de-a lungul zaplazului de nuiele, puteau adăposti o șatră întreagă cu căruțe cu tot. Sub nucul dintr-o latură a ogrăzii ședea pitit cuptorul pentru pâine și plăcintele despre care vorbea moș Dumitru Carpen. Crâșma era așezată la loc bun. Două drumuri însemnate se încrucișau taman în poartă. Cărăușii, dar și gospodarii, opreau la dus sau la întoarcere de pe unde îi purtau treburile. In zilele de iarmaroc era
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]