277 matches
-
-mi-se prin anul 1986 fusese o iarnă grea să nu scoți un câine afară. Spre mirarea tuturor, moș Cihodaru „iscălea” regulat condica la catedră. Când a fost întrebat de ce nu stă acasă, bătrânul înalt și șugubăț, cu înfățișare de plăieș, a răspuns: - Altfel mi s-ar părea că sunt pensionar. Mergea greu, mai mult împingând picioarele decât pășind. Mucalit a fost și răspunsul la întrebarea cum face să bată atâta drum. - Mă așez în vârful dealului (ședea în Copou) pe-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
trimis o misivă pe care scrisese: „Acesta-i ultimul meu porumbel”. Din liniile franceze de la Souville, i s-a comunicat să se predea. În istorie, cunosc alte două cazuri de predare, ca acela de la fortul Vaux. Primul e acela al plăieșilor noștri În timpul lui Sobieski. Al doilea, e acela lui Huningue, la 1815, care cu 135 de oameni a rezistat contra a 25.000 austrieci. Soldații fortului Vaux, În frunte cu colonelul Reynal, au ieșit unul câte unul, printre două cordoane
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
l-a transpus în nemuritoarele sale partituri. Curajul de a “topi” dorul într-un Preludiu la unison în debutul unei tumultoase suite simfonice autohtone a uimit acum un veac o lume întreagă, incapabilă să descifreze “secretul” ideii care ascundea dorul plăieșului moldovean din Livenii Dorohoiului. Creatorul acelor pagini muzicale încărcate de har a murit cu durerea în suflet fiindcă generația vremurilor sale nu i-a înțeles generosul mesaj artistic, dar a intuit - surprinzător - înainte de a închide ochii, fenomenul reîntoarcerii la izvoare
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
cu asteriscul: „În Bucovina de la 1850 găsim această frumoasă scrisoare a bardului de la Mircești, adresată lui Alecu Hurmuzachie pe care o reproducem în foaia noastră, ca un omagiu adus vremurilor de regenerare culturală a neamului nostru în țara frumoasă a plăieșilor lui Ștefan Vodă...” Bucovina nr.86 din 5 iulie 1919 aduce vestea că „Dra Elena Popp, prima femeie avocat, a depus ieri cuvenitul jurământ, fiind înscrisă în Baroul din Iași.” * Dar ce reprezintă dl Iancu Flondor? - se întreabă Bucovina, parcă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în nordul Bucovinei, curiosul fenomen al țăranului îmbrăcat nemțește, al răzeșului și mazilului devenit castă, care ține la titlu și nu se amestecă cu țăranul.” Schimbându-i haina, sufletul răzeșului nu s-a schimbat: „Dimpotrivă, răzeșul bucovinean, urmaș vrednic al plăieșilor, a rămas mai departe credincios limbii și credinței străbune, rezistând mai mult valului cotropitor de înstrăinare. Chiar atunci când unii răzeși, forțați de împrejurări vitrege, și-au pierdut limba, totuși și-au păstrat conștiința românească, mărturisind-o mereu cu dârzenie. Tocmai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Neamț), prozator, poet, dramaturg și gazetar. E primul din cei opt copii ai Sultanei (n. Mincu) și ai lui Lascăr Zamfirescu, funcționar în Focșani, care, în anumiți ani, arenda moșii. Bunicul patern, Zamfir, negustor de cherestea („blănar”), se trăgea din plăieși vrânceni; cel după mamă, Pavel Mincu (Minco), era comerciant în Focșani. Potrivit unei legende din familie, strămoșii ar fi coborâtori din imperialii bizantini Lascarizi. Z. a copilărit la Focșani, unde urmează școala primară (1865-1869) și gimnaziul (1869-1873). Mediul familial, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
și lăcrimioare, Paris, 1853; ed. 2, Iași, 1863; Potpuri literar (în colaborare cu Matei Millo), Iași, 1854; Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés Danubiennes), pref. A. Ubicini, Paris, 1855; Păcală și Tândală, Iași, 1857; Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, ed. 2, Iași, 1857; Salba literară, Iași, 1857; Zgârcitul risipitor, Iași, 1863; Rusaliile în satul lui Cremine, Iași, 1863; Lipitorile satelor. Ultrademagogul și ultraretrogradul, Iași, 1863; Poezii populare ale românilor, București, 1866; Millo director sau Mania posturilor, Cernăuți, 1867
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
unul care mizează pe sentimente, nu doar pe idei în conflict. După un prim act plasat într-un patriarhal Ev Mediu de convenție - acțiunea se petrece în vremea lui Petru Rareș -, aducând în scenă boieri și jupânese, stareți, răzeși, lotri, plăieși, partea a doua e o idilă (între Ioniță, nepotul domnitorului, și Anca, fiica pădurilor) plină de alinturi, emanând o poezie naivă. Din limbajul cu tentă arhaică și accent moldovenesc, autorul obține și efecte comice. Dincolo de lejerități și stângăcii, evocarea aceasta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
trec prin fața mormântului acestui mare om pe care l-a avut Moldova, mă cuprinde un fior de emoție când știu că sub acea lespede de marmură se odihnește în veci corpul acelui viteaz care a apărat cu atâta dârzenie alături de plăieșii săi hotarele întregii Moldove, de hoardele streine, spre mândria tuturor moldovenilor, în durerea și spaima dușmanilor, care căutau mereu să subjuge această frumoasă și bogată regiune. La moartea acestui viteaz, l-a plâns tot poporul moldovean, însă pentru noi el
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
departe... Din grămada de cadavre, se ițește capul unui bătrân, un țăran-oștean, o arătare cu părul vâlvoi năclăit de glod și sânge, că până și mustețile pe oală îi sunt mocirlite. Doare, Gheorghiță? îl întreabă el cu milă pe tânărul plăieș cocârjat lângă roata tunului, cu pumnii adânciți în burtă. Olecuță, geme el încetișor, cu un zâmbet schimonosit, da' pe 'mnetale țapăn te-o mai otânjit păgânu' Mi s-o întunericit soarele de mi-or steclit numai stele-logostele, răspunde bătrânul clipind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
25 iunie-17 august 1913 [JURNAL BULGARIA]* 25 Iunie 1913. Alaltăeri, la Fălticeni, după ordonarea mobilizării care se făcuse două zile înainte, muntenii, până și cei din fundul Dornelor s-au înfățișat deasupra orașului cu preoți și cu buciume. Veneau ca plăieșii de pe vremea lui Ștefan Vodă. Apoi în oraș, au prins a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca într-o zi de sărbătoare, veseli. Femeile plânse. În târgul vitelor aproape de cazarmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Boroeanu V. " Drăghici Ghe. " Dumitru N. " Mustiață Gv. [Apel scris de un gradat din pluton] [Oda maiorului] E noapte-adâncă, pace. Maiorul nostru-n somn Visează-ntins pe spate; ș-al gloriilor domn Misteriosul Marte, i-ncinge fruntea-n lauri Pe când plăieșii noștri se bat ca niște tauri Cu căpitanu Bratu și Vulovici în frunte. Trecea batalionul cu glorie prin munte Prin nourii cei sumbri prin văile cu flori Spre Zlatița-aurită de-a razelor ninsori. Gazeta noastră, adică ilustrul Gancevici Mâna cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deci România, românesc, românește. f). genitivul: primăverii casei, după pluralul nearticulat. Însă: viei, academiei, tăriei. g). Cauză, poezie însă censură, cosmopolitism; disidență, asistență. Vitesă, dezertor, filozofie precis preciziune; curios, curiozitate. Cesar (roman) și Cezar. h). făceam, fugeam; însă îndoiam. i). plăieși, femeie, creier, boier, îndoielnic, voievod, gunoaie, ploaie, vier, lămâie, muiere, îngăduie, trebuie; însă idee, statue, epopee (neologisme), tocmeală, urzeală, însă învoială, îndoială. j). deziluzie, dezamăgire, însă desnădejde, desbrăca; izbucni, izvori, izmă, izmene, izbândă. k). răzbi, războiu, răzvot, izvor; însă sbor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ieșit din satul nostru și le-am luat porcii și s-a făcut o bătaie urâtă, spărgând la câțiva capetele, trântind la pământ cățiva stricându-le mâinile și spinările. Căpitanul suprem pentru această vărsare de sânge prin solgăbirău și un plăieș, ne-au mânat 7 vite, din care ne-au dat două, dar 5 au rămas acolo, până astăzi (1726 n.n.)» Să vedem în continuare cum s-a desfășurat cercetarea nemulțumirilor din cele două sate Streza și Oprea Cârțișoara, dispusă de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și interpretare, perseverență și seriozitate, devenind un interpret de primă mărime. A fost prețuit de Aristizza Romanescu pentru rolul Sbiera din drama istorică Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, în care au jucat împreună. În rolul bătrânului Stan din drama Plăieșul, logofăt mare de Theodor Codrescu a avut „o creațiune demnă de toată stima”, așa cum l-a caracterizat istoriograful T.T. Burada. Alte roluri apreciate de confrați și de presa vremii: Mecena din Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, Miller din Intrigă și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Humulești..... -Amintindu-și cu mândrie de satul copilăriei, Creangă îl evocă într-o viziune complexă-geografică ă―sat mare-), psihologică―sat mare și vesel-, cu oameni gospodari, ―flăcăi și fete mândre)., dar și istoric ă―sat vechi răzășesccu oameni ce descindeau ―din plăieșii care s-au luptat cu Sobieski, craiul polonilor-. Mărturie stă Cetatea Neamțului, al cărei chip se oglindește cu mâhnire de atâtea veacuri în ―Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca și cristalul-.Imaginea este croită și din perspectivele vieții de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
lui Isac de pe Prut. Unele bulucuri din aceste coloane s-au avântat în zona subcarpatică în regiunea Câmpulungului Moldovenesc până la Moldovița-Herăstrău în valea Burhit, unde recent au fost descoperite între munții Corhan și Hocimandiu niște cămăși de zale ale unor plăieși înarmați, surprinși și nimiciți aici, și spre Cheile Bicazului (Bicaz, nume de tătar) și la anul 1518. La Bâtca Doamnei, pe Bistrița, dincolo de Piatra Neamț, săpăturile arheologice au scos la iveală, lângă ruinele unei cetăți dacice din piatră, osemintele unor ostași
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cel Mare, învins de turci la Valea Albă, vroind a se retrage în cetate, a fost respins la poartă de maică-sa, care i-a zis că numai biruitor îl va primi. După o altă legendă, se zice că 18 plăieși închiși în cetate s-au luptat cinci zile cu întreaga armată a lui Sobieski, regele Poloniei. Întăia legendă a servit de subiect lui Bolintineanu în compunerea cunoscutei poezii cântată și astăzi de lăutarii noștri. Pe o stâncă neagră, Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
legendă a servit de subiect lui Bolintineanu în compunerea cunoscutei poezii cântată și astăzi de lăutarii noștri. Pe o stâncă neagră, Într-un vechi castel... A doua a inspirat pe Costache Negruzzi și Vasile Alecsandri, care au imortalizat pe bravii plăieși, cel întăi prin o nuvelă, cel al doilea prin o dramă. Cine știe dacă n-o fi și o parte de adevăr în aceste legende, căci nu degeaba au trecut ele din generație în generație prin pătura veacurilor pănă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
gură de meterez, din fiecare crăpătură de zid, de sub fiecare piatră răsturnată răsăriră sumedenie de oameni, cu feliurite chipuri, în feliurite costume, care, după ce au intrat în joc, au început și dânșii să-mi facă aceleași schime, aceleași semne. Erau plăieșii 190, arcașii, pușcașii, vechii păzitori ai cetăței, care s-au deșteptat din somnul lor cel vecinic, pentru a lua parte la danțul stihiilor. Iar eu, care stam culcat și priveam la toate aceste fără ca lucrul să-mi pară neînțeles sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
curcubeu strălucitoarea figură a lui Ștefan cel Mare, după care apoi se auzi un trăsnet înfricoșat, prelung, de mii de ori repetat care a zguduit în adâncuri și ceriul și pământul. Atunci munții, luna, stelele s-au oprit în loc de spaimă, plăieșii, arcașii, pușcașii au dispărut în tainițele lor ca prin farmec, iar noi câteșipatru musafiri ai ruinelor am sărit arși în picioare neștiind ce se petrece. ............................................................................................................................... O piatră enormă se desprinsese de pe vârful unui turn și căzuse alături de noi cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
136 23. C.S.V. Mihăileni Mihăileni 35.066 164 2.549 24. C.S.V. Mugeni Mugeni 35.067 104 485 25. C.S.V. Ocland Ocland 35.068 76 1.127 26. C.S.V. Odorheiu Odorheiu 35.069 40 0 Secuiesc Secuiesc 27. C.S.V. Plăieșii Plăieșii de Jos 35.070 190 3.086 de Jos 28. C.S.V. Porumbenii Porumbenii Mari 35.071 82 192 Mari 29. C.S.V. Praid Praid 35.072 213 1.086 30. C.S.V. Remetea Remetea 35.073 285 1.378 31. C.S.V. Săcel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Gheorgheni ORAȘE 1. Gheorgheni COMUNE 1. Ciumani 5. Remetea 2. Ditrău 6. Suseni 3. Joseni 7. Voșlăbeni 4. Lăzarea 2. JUDECĂTORIA MIERCUREA-CIUC cu sediul în municipiul Miercurea-Ciuc MUNICIPIU 1. Miercurea-Ciuc ORAȘE 1. Băile Tușnad 2. Bălan COMUNE 1. Cîrța 9. Plăieșii de Jos 2. Ciucsîngeorgiu 10. Siculeni 3. Dănești 11. Sîncrăieni 4. Frumoasa 12. Sîndominic 5. Lunca de Jos 13. Sînmartin 6. Lunca de Sus 14. Sînsimion 7. Mihăileni 15. Tușnad 8. Păuleni-Ciuc 3. JUDECĂTORIA ODORHEIU SECUIESC cu sediul în municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Colabora la toate foile închinate ridicării culturale a neamului, mai ales a satelor, cu o producție felurită, ce pornea de la articole practice asupra alimentației și higienei țăranului, până la articole de cultură propriu-zisă și poezii patriotice cu Basarabi și Mușatini, cu plăieși, logofeți și zimbri, la toate serbările naționale și omagiile aduse eroilor neamului, într-un stil propriu, arhaizant, cu cuvinte alese din cronicari și din cărțile bisericești, �românizând" totul: pe Dumnezeu, credința și guturaiul; totul împotmolit într-o frazeologie umflată, saturată
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediții electronice) apar 9 construcții de tipul unul din..., urmate de un plural ("unul din ei vestește împăratului") și 8 construcții unul dintre... ("zise unul dintre plăieși"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din ("Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; "baba trebuia să-i dea unul din cai"; "călugărul Dan e
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]