1,038 matches
-
crângul, lacul -Pesemne s-a întorsDumnezeuCu fațaLa el.7 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto:... XI. ADEVĂRATUL LEVANT, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016. Tot ce-aud preschimb în vers Și-apoi cresc un Univers Plămădit din emisfere Și ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cânt Și-apoi cresc un alt pământ Peste care calcă moșii Din strămoși, apoi pioșii. Tot ce văd preschimb în grai Și-apoi cresc un nai din plai, Care
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
laturi, o grotă cu reverberații neînțelese, orbite fără retină. În fața acestui punct de impas, apare artistul, care reclădește pe acest schelet musculo-cavitar o sumedenie de imagini și de idei, de culori și de trăiri. Nu asamblează piesele unui puzzle ci plămădește, creează - derivata întâi, derivata a doua - o matematică artistică de ordin superior posedând curbe asimptotice între profundul uman și divin. Cordul redevine inimă - centru al individului și al universului văzut prin ochii individului, obiect de studiu: artistic și real, anatomic
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
imense. Arhipelagul Canarelor nu se lasă mai prejos, excelând în cu totul alte extreme. În calitate de insule vulcanice, Canarele punctează cu masa lor terestră brută, lavă încremenită în forme și poziții aparent imposibile, care nu țin seama de legitățile fizicii. Compact plămădite din glie chinuită, zugrăvită în culori puternice, cu luciu periculos, peșterile insulei Lanzarote sunt de fapt tuneluri subterane cu lungimi de mulți kilometri, care traversează insula în lung și-n lat, ca un fel de replică a lumii de la suprafață
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
Aron Cotruș.Al doilea voleu al recitalului lui Constantin Chiriac Este un Dialog între Eminescu și Creangă care se intitulează Domnule și frate Eminescule.Textul dramatic are o încărcătură emoțională și spirituală unică, dacă ne amintim că actorul l/a plămădit din scrieri emblematice Povestea vorbei și despre minciuni de Anton Pann, poemele eminesciene Speranța, Glossă, Trecut-au anii, Codrule, codruțule, Alei mică, Alei dragă, Urât și sărăcie, corespondența lui Eminescu adresată lui Creangă , Amintiri din copilărie, corespondența lui Creangă cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93085_a_94377]
-
și imagini inedite. Geo Călugăru - cultivând poezia clasică, cu rimă pe versurile 1-3 - și rima încrucișată, 1-3 și 2-4 aduce cântări de laudă Creatorului și Mântuitorului nostru, din prinosul de iubire cu care l-a înzestrat. Acest prinos s-a plămădit treptat, ajungând la acele „Răsfrângeri lirice” - atât de frumoase și inedite. Convins că „Viața este dar suprem” - poetul și-o închină Aceluia de la care vin toate. Galina Furdui - poetă și publicistă basarabeancă - oferă Antologiei grupajul său liric având frumusețea și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
în lupta împotriva opresiunii comuniste din România? - Mișcarea „Rugul Aprins“ de la Mănăstirea Antim, comunitate de călugări, profesori universitari, studenți cu pregătiri dintre cele mai diverse, filosofie, arte frumoase, litere, matematici, a fost, pentru Bucureștiul anilor ’40-’50, locul unde se plămădea autentica cultură spirituală, aceea care se naște și crește odată cu întrebările eliberatoare ale credinței. Această conviețuire și completare dintre elita bucureșteană și mediul monahal este modelul exemplar pe care „Rugul Aprins“ îl oferă în disputa pe care astăzi unii o
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
partea de jos, Mai este încă vreme, Stăm în repaosul relaxării, Ascunzându-ne de soare, Ni se zăresc doar umbrele, Acum stăm să renaștem. Eu fac tic,tu taci, Facem ceva cu noi, Hai să ne trăim timpul împreună, Să plămădim viitorul din noi, Să veghem la noi, Să ne întindem mâinile, Să cuprindem ziua de mâine. Care să ne aducă starea, Cea binecuvântată , Transfomându-ne în clipe veșnice. Eu fac tic,tu faci tic, ... Citește mai mult A trecut ora exactă
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
partea de jos,Mai este încă vreme,Stăm în repaosul relaxării,Ascunzându-ne de soare,Ni se zăresc doar umbrele, Acum stăm să renaștem.Eu fac tic,tu taci,Facem ceva cu noi,Hai să ne trăim timpul împreună,Să plămădim viitorul din noi,Să veghem la noi,Să ne întindem mâinile,Să cuprindem ziua de mâine.Care să ne aducă starea,Cea binecuvântată ,Transfomându-ne în clipe veșnice.Eu fac tic,tu faci tic,... IX. AȘ VREA, DIN VOLUMUL ÎNTÂLNIRE CU
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
ridica un deget împotriva mea, dacă nu se va găsi cineva care să întărâte haita. Sau turma. Lupii în blană de oaie. Niște căcăcioși. Am vrut să edific un oraș de oameni liberi, dar, tot mai surprins, constat că am plămădit unul de slugi. Obediența! Vârful de lance de mai târziu! Supunerea ce ascunde nesupunerea; seva dictaturilor! Din rândul nevoiașilor s-au ridicat cei mai neîndurători tirani. Masochismul gloatei: vrea să fie încălecată cu forța. Din această ură/iubire se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Tot mai rece. Peste Domeniu plutește, aproape tot timpul, un fum violet. Se ridică dintr-unul din coșurile donjonului, se îndoaie după vântul ce îl duce, șuvițe, până deasupra Stațiunii. Câțiva bărbați au aflat - de la Romancier - că în donjon, Castelanul plămădește piatra filozofală. Cu ajutorul acesteia, poate să prefacă aproape totul în aur! A făcut, în acest sens, o demonstrație uimitoare în fața unui străin, care - rătăcind drumul peste munte - nimerise, spre miezul nopții, la Domeniu. Încă nedezmeticit, necunoscutul îi povestise, a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
crede că viața este ca în cărțile lui. ROMANCIERUL. Filozoful a început să țină discursuri! Bate câmpii prin cafenele! Nu-i mai convine Regatul! Poporul din care se trage! „Republica” din Regat - Stațiunea! Un zăbăuc! Vorbește de elită! Elitele se plămădesc de-a lungul secolelor, nu le caci peste noapte, minte constipată! Ramolitul ăsta îmi încurcă treburile, năucește lumea, o dezorientează de tot. Or, eu indicasem o direcție: Domeniul! Vrea să schimbe Ordinea! Nici măcar nu știe cu care... Pentru un popor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Liric. Pe covorul roșu, Întins pe treptele de la intrare, călcau sandale de argint și pantofi de lac. „Era frumoasă iară el bogat...“ cînta tanti Marie și mama mare făcea terț. Parcă te și plictisești de la o vreme de atîtea imagini plămădite dintr-un fum alburiu, parcă derulezi negativul unui film, parcă umbli fastuos pe Calea Regală și salamandre speriate țîșnesc din Încîlceala de tulpini tiranice care ștrangulează ruinele. Vezi bătrîni costelivi țintuind cu privirea un zid ce Își arată impudic tapetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În parte. Nu puteam să-l mai iubesc. Și cînd mă gîndesc că toată tinerețea mea crezusem fanatic... o divergență ideologică a fost de ajuns să mă facă să nu mai cred În predestinare. Doamne, din cîte substanțe impure se plămădește iubirea, din cultură, din politică, din religie, din infirmitate, din arivism, și cît de puțină spontaneitate și cît de puțin sex. Poate numai imbecilii și cei care au vocația sărăciei și anonimatului total să mai aibă parte de cutremurarea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
albastru pe care Îl cumpărase tata Înainte de război la Scheweningen, nici amorul meu precoce pentru Stravinski, nici coșmarul cu demonul Îmbrăcat În frac cu joben care mă fugărea pînă la poarta veșnic zăvorîtă a catedralei. Din ce ne-om fi plămădind aluatul la care frămîntăm și frămîntăm? Ingredientele, aceste accesorii nereprezentative, și deodată te Întrebi, de unde vine gustul ăsta, aroma asta? Mama era tînără și frumoasă, avea un chimono vernil de mătase japoneză, mirosea a pudră Scherk și a colonie Tosca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Scriptură, implică un risc cu mult mai mare de decădere morală decît Însăși Încălcarea Sfintei Scripturi“. Acest citat din opera de tinerețe a lui Hass conține cît se poate de lapidar una din ideile sale esențiale, care peste ani va plămădi o doctrină filosofică masivă și greoaie, exprimată Într-un limbaj cabalistic sufocat de neologisme și concepte ale căror semnificații ne scapă. Și totuși, e greu să-i dai dreptate lui Franckel atunci cînd susține că netransparența Învățăturii de mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
toate exemplarele cărții lui Joly (În afara unuia singur care nu se știe cum fusese sustras). Schimbînd anumite cuvinte, răstălmăcind unele expresia puse pe seama creștinilor, Joly, În fantezia sa caustică, va lansa niște acuze (atribuite lui Machiavelli), rupte de contextul istoric, plămădind astfel faimoasa Conspirație. Compararea celor două texte dovedea fără putință de tăgadă că numita Conspirație era un falsificat și că, prin urmare, nu exista un program care ar fi fost elaborat de către „misterioasa, obscura și perfida forță care ținea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
despre ea la căldurică, sub plapumă“) și perspectiva unei călătorii la Paris („schimbarea viziunii, suflețelul meu“) o va alege pe cea de-a doua. Cum va remarca unul dintre contemporanii săi, gura mieroasă a lui Racikovski, „vorba sa umilă“ se plămădise În acea zi de februarie a anului 1897, cînd acceptase propunerea procurorului. „Aceasta va fi primul său falsificat, pastișarea procurorului, de un mimetism stupefiant.“ De-acum Încolo, În drumurile sale, gările se vor perinda văzute de la fereastra trenului: la nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu rodul unei vieți Întregi de muncă și nici ce făcea războiul cu țara. A murit de embolie În noaptea Tuturor Sfinților, cu un Cohíba În gură și cu o fetișoară de douăzeci și cinci de ani pe genunchi. Fiul lui era plămădit din alt aluat. Arogant cum numai imbecilii pot fi. Prima lui mare idee a fost să Încerce să vîndă stocul de cărți al catalogului editurii, moștenirea tatălui său, pentru a le transforma În pastă de hîrtie, sau așa ceva. Un prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
corupți, lipsiți „atât de idei, cât și de idealuri“, cum spuneau oratorii? Chiar și acum patruzeci de ani aveam oameni de nădejde În politică, dar noi, noi am fost educați să adunăm un milion și să „arătăm din ce suntem plămădiți“. Uneori Îmi doresc să fiu englez; viața În America e atât de afurisit de plicticoasă, de stupidă și de sănătoasă! Întrucât sărmana Beatrice a murit, probabil că voi primi ceva bani, dar al naibii de puțini. Îi pot ierta mamei aproape totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dor El mi le-aduce iarăși în gândurile mele ca-ncet să le coboare, să simt al lor fior. De vină ești tu, poate, sau doar e o părere când mânji cuprinși de doruri, dau primăverii ghes și vin să plămădească din iarnă și durere o azimă fierbinte de patimi și eres. Dar nu, tu ești aievea, lumină răsărită ce dai putere firii și trunchiului bătrân, să-și scuture din coama-i de iarna grea albită, poemul de iubire lunatec și
TU EŞTI AIEVEA de LEONID IACOB în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364338_a_365667]
-
în Biserica Romano-Catolică, cât și în Biserica Ortodoxă, iar scrierile lui recunoscute în ambele biserici ca puncte de reper în ceea ce privește învățăturile dogmatice. Scrierile sale, atâtea câte ni s-au păstrat, constituie un tezaur neprețuit, un creuzet în care a fost plămădită învățătura creștină autentică, în care izvoarele principale, respectiv Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție sunt întoarse pe toate fețele și din ele se scoate filonul de aur al adevărului nealterat. Temele majore ale lucrărilor Sf. Irineu privesc în special dogmele privind
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
și după aceea articolele, studiile și recenziile, dacă „Studii Teologice” era revista facultăților de teologie, având menirea să găzduiască, în primul rând, studiilor profesorilor, masteranzilor și doctoranzilor în teologie, revista „Ortodoxia” era, pe de o parte, creuzetul în care se plămădeau ideile și pozițiile teologiei românești față de curentele religioase care se vehiculau în lume la un moment dat, iar pe de altă parte, tribuna de la care răsunau vocile cele mai autorizate ale teologiei ortodoxe românești cu prilejul contactelor pe care Biserica
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
ce vorbesc, scriu și prețuiesc limba română ! Acestui subiect, doresc să adaug cuvintele mele care mi-au fost dăruite pentru suflet, dar și mărinimia lucrului bine făcut. Arta grafică, picturală cât și cea a scrisului, sunt laboratorul în care-mi plămădesc activitatea artistică dar și caracterul. Acestui subiect adaug și eu, cum mulți scriitori o fac fără greș, cuvintele mele de credință și dor, de iubire și respect. Limba română, sunt cuvinte de rugăciune și botez ! Ele mi-au pătruns în
,, DE ZIUA TA, LIMBA ROMÂNĂ ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362917_a_364246]
-
mângâie cu gingășie pe obraz ) Așa a decis stăpânul nostru, Dracula! După ce și-a pierdut viața și tronul țării, a ajuns în această lume. La unul din balurile celebre de la Budapesta a cunoscut o frumoasă contesă vampirică. Ei m-au plămădit pe mine! PALOȘ : (surprins) Vrei să spui că Dracula trăiește? PRINȚESA: Bineînțeles! Contele este stăpânul tuturor vampirilor din lume! Cavalerul o cuprinde cu brațele de mijloc și o lipește de el. PALOȘ: Doresc să-l cunosc pe tatăl tău, vestitul
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
ce urmează o filă din volumul 55 al Dicționarului „Personalități române și faptele lor. 1950 -2010: „RECURS ISTORIC - 200, Apel-manifest”, purtând semnătura domnului general Mircea Chelaru. „Conștiința de sine a popoarelor, și cu atât mai mult a națiunilor statornice se plămădește în timpul istoric, iar istoria nu este o sumă de întâmplări înregistrate de scrisuri arhivate, ci viață producătoare de civilizație autentică. Istoria, alături de limbă, credință, cântec, onomastică și toponimie este temeiul conștiinței identității de sine a unei națiuni. Spațiul în care
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]