3,039 matches
-
Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, primind Premiul II la Concursul Internațional de Compoziție Corală de la Tours - Franța (1976), fiind
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
mânuirea camerei de filmat, Marian Moșneagu. Nu ezit să reiterez afirmația că de la Benone Neagoe am învățat și savurat unele dintre secretele realizării reportajelor de televiziune, aidoma untului întins pe o felie mare de pâine transilvăneană, el fiind din inima plaiurilor de peste munți. De Gabriel Cobasnian m-a apropiat o altă misiune, executată în Irak. Unde cineastul echipat în uniforma de campanie se scula înaintea răsăritului de soare, pentru a imortaliza primele raze de lumină pogorâte pe un deșert marcat de
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
de frații noștri din Vest. Este tragic că sașii au părăsit această țară și au ajuns acolo unde au ajuns. Ei ar fi putut fi o punte între cele două lumi adiacente. Cred că noi, sașii, puteam trăi pe aceste plaiuri încă 900 de ani: cu români, unguri, sârbi, evrei și ceilalți. Nimeni nu ne-a alungat din țară! - Vă rog să-mi permiteți o ultimă întrebare: de ce n-ați plecat, totuși, în Germania, părinte Schlattner? - De data aceasta un raspuns
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
înțeles ce a dorit să accentueze: că rădăcinile și dragostea lui față de Basarabia sunt cele mai puternice din lume (...) Așa îl văd mereu: fie în rolul lui Moș Bodrângă din revista ”Observatorul”, cu poveștile despre copilăria și adolescența petrecute pe plaiul natal din România Mică, fie în rolul de epigramist. Umorul îl însoțește pretutindeni, chiar și atunci când povestește despre adevăruri triste, dureroase, cum se întîmplă și în ultima sa carte ”Cu și fără securiști”... La rândul său, ”bunelul” Creangă mărturisește:”O
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
două dintre aceste memorabile ”instantanee” s-a regăsit, alături de ceilalți amici, cu firească emoție și plăcere...Așadar, cu toate vibrantele sale consemnări, volumul respectiv se recomandă ca o carte de real interes, din care răzbate autenticul fior al dragostei față de plaiurile natale pe care autorul le dezmiardă cu denumirea de România Mică - parte istorică și dezirabilă a marii patrii comune. Aceasta este, în fapt, ceea ce Nichita Stănescu numea în titlul unui volum al său , simplu,dar sugestiv, ” Un (superb) pământ numit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
așa cum ne-am obișnuit, sunt alții gata să ne suplinească, așa cum de ani buni o face prințul Charles, încercând să ne convingă că nimic nu se compară cu acea îmbinare de autentic, natură și tradiție pe care o oferă lumii plaiul românesc. El s-a oprit la Viscri și în alte câteva cătune transilvane, dar în toată țara buchete de sate la fel de dăruite își așteaptă salvatorul lor. Și uneori apare nu neapărat înzorzonat în titluri nobiliare ci ca un inimos organizator
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
simpozion organizat, anual, la Szombathely (13 iulie 2013), sub patronajul Academiei Ungare de Științe și al Institutului de Muzicologie din Budapesta, dedicat corifeului muzicii de avangardă (decedat la Viena în 2006) la împlinirea a nouă decenii de la nașterea sa (pe plai mioritic, la Târnăveni), oferind specialiștilor, sub un alt titlu (Ligeti and Romanian Folk Music: an Insight from the Paul Sacher Foundation), rodul recentelor sale cercetări muzicologice. (Invitată la Belinț, pentru a conferenția în chiar cadrul matricial al sublimei variante a
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Ducu Bertzi & Mihai Neniță, Florin Chilian, Nicu Alifantis, Maria Gheorghiu, Paula Seling Band, Criști Minculescu & Nuțu Olteanu Supergrup, Ada Milea & Bobo, Alexandru Andrieș & Co., Kumm, Rona Hartner & DJ Tăgada feat. Zuralia, Vită de Vie, Baniciu - Kappl - Lipan & Friends. Timișoara Festivalul PLAI, realizat 100% de voluntari, susține, propune și încurajează multiculturalitatea și diversitatea. Consulate, ambasade, institute culturale au venit aici, aducând fiecare ce a considerat că trebuie, în primul rand, să se știe despre poporul și cultura lor. A ufost teatru, arte
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
prima oara în România, devenită nouă voce a Franței, a revenit Patrice - combinație de pop reggae, funk, soul, rock, Vieux Farka Touré (Mâli), urmașul celebrului Ali Farka Touré, Babă Zula(Turcia), formația Nuevo Tango Quintet Nuevo feat. Marili Machado. Festivalul PLAI 2013 a fost găzduit de Muzeul Satului Bănățean, organizat de Asociația Culturală Sunet Ambianța Timișoara și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Consiliul Județean Timiș și Institutul Francez din Timișoara. Made În TM (Muzică
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
juriul care i-a răsplătit cu înaltă distincție Certificat of Excellence și calificativul Excellent ”for The Comic Opera for Childern România”! Aceste distincții au fost acordate pentru cele două superbe “Bătută momente artistice (etno) întitulate Moldoveneasca” și “Cu gândul la plaiurile natale”. La noul succes al spectacolului de muzică și dansuri românești, alături de baletul Operei Comice pentru Copii București au contribuit soliștii Roberta Enișor, Oana Șerban, Lucia Racoveanu, Bogdan Șerban și Jennyfer Dumitrașcu. Acesta este cel de-al 21-lea premiu
Premiul internațional la Praga by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84230_a_85555]
-
Alături de ceilalți circa 800 de pelerini, ei au luat parte la slujba de sfințire a locașului, oficiată de un sobor de preoți condus de înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și de ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Crucea de la Nisporeni reprezintă primul monument din Republica Moldova dedicat unității românilor și este ridicată pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului. Aflat în vecinătatea Cimitirului Eroilor Români și a Mănăstirii Vărzărești, complexul care va putea fi văzut
A fost inaugurată Crucea Mântuirii Neamului Românesc de la Nisporeni, primul monument din Republica Moldova dedicat unității românilor - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69116_a_70441]
-
două volume de studii temeinice: Cercetări literare (1969), și Interpretări și repere (1982), ediții începute și apreciate ale operelor lui G. Călinescu, Vladimir Streinu, Dinu Pillat, George Muntean a fost atras mereu cum spuneam, ca de un magnet, de vitregitele plaiuri natale, publicând culegeri de folclor - Folclor din Suceava. Apa trece și pietrele rămân, o monografie despre satul său de baștină Bilca - o așezare de pe Valea Sucevei (1971), scrisă împreună cu Vasile Cândei, și mai presus de orice, de cercetarea arhivelor bucovinene
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
pe Elena Udrea din motive pe care, sincer, le-aș bănui, dar nu o să le comentăm” a mai spus realizatorul. Banciu mai amintește și de cazul Monei Muscă, cea care a pozat în urmă cu mai mulți ani pentru revista „Plai cu Boi” (unde fostul politician a pozat doar cu un prosop pe ea).
Banciu, despre pictorialul Monicăi Macovei: Un fel de Angela Merkel () [Corola-journal/Journalistic/80946_a_82271]
-
Filmului Românesc (alături de Cinema Studio, Cinema Patria, Noul Cinematograf al Regizorului Român, Club Fabrică, Centrul Istoric - Piața Sfanțul Anton). Timișoara.Pe lângă proiecțiile din Noaptea Albă programate la Cinema Timiș, organizatorii vor aduce o selecție de filme românești și în cadrul Festivalului Plai, la Muzeul Satului Bănățean. Cluj-Napoca.Cinefilii sunt așteptați la Cinema Victoria și la Casa TIFF (Str. Universității nr.6). Iași.Noaptea Albă a Filmului Românesc va fi găzduită de Cinema Victoria. Noaptea Albă a Filmului Românesc este un eveniment organizat
Noaptea Albă a Filmului Românesc, vineri, 14 septembrie by Constantin Madalina () [Corola-journal/Journalistic/81143_a_82468]
-
Cesaria Evora va susține un concert la Timișoara, în premieră, pe 3 octombrie, la Sala Olimpia, evenimentul fiind promovat de festivalul Plai. Concertul de la Timișoara al Cesariei Evora va începe la ora 20.00. Biletele au prețuri de 100 de lei, 140 de lei, 170 de lei, 220 de lei și 600 de lei. Biletele care costă 600 de lei sunt în
Cesaria Evora la Timişoara, pe 3 octombrie, la Sala Olimpia () [Corola-journal/Journalistic/69447_a_70772]
-
dăm crezare notei preliminare a cărții. Nu le va da pe mâini nefaste, nu le va carboniza într-un acces de smerenie, ci le va oferi sub jovial imperativ testamentar Editurii Humanitas. (După ce, oricum, în prealabil, ele fuseseră publicate în Plai cu Boi.) Unele din ele reiau, cu un plus de calofilie, întâmplări deja povestite. (Cum e cazul primei narațiuni, La Mamaia-sat în 1922, despre destinul nefericit al unei prietene din copilărie, Mia Prodan.) Dacă însă în pribegie, memoria îi joacă
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
pe acest an. ( S. P.) Prezentare Filiala Timișoara a Clubului Alpin Român, în colaborare cu „ALPIN GRUP“, organizează joi, 23 februarie, începând cu ora 19, la sediul din strada C. Brediceanu nr. 23, o întâlnire a iubitorilor de drumeții „Pe plaiuri bănățene“. Se vor prezenta obiective turistice existente pe Culoarul Caransebeș-Porțile de Fier. Detalii suplimentare la tel. 0744-261 737. ( O. N.) Domenia Credit Companie specializată în credite ipotecare, „Domenia Credit“ anunță că din această săptămână își desfășoară activitatea într-un nou
Agenda2006-07-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284756_a_286085]
-
dramatică a rudelor (prin alianță) din România ("Suntem croiți pe alte calapoade și plămădiți din alte argile"), Pia se întoarce din ce în ce mai mult în trecutul izvorâtor de neostoită nostalgie, prilej totodată să scrie admirabile pagini de evocare a copilăriei și a plaiurilor natale. Punctul cardinal către care se îndreaptă mereu este Miorcanii, moșia Pillăteștilor de pe malul Prutului, în apropiere de Botoșani, loc mirific ce s-a identificat pentru ea cu însăși țara. Nu poate uita partidele de călărie și de vânătoare cu
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
-ntuneric și de cer albastru” (Noaptea în Buceag). Cum nu ne-ar putea emoționa și asemenea stihuri exhortative, adresate unei pasivități civice, care, iată, se prelungește peste fruntariile timpului istoric? „Va veni cu vremea iară,/ Voi, făuritori ai pîinii,/ Peste plaiuri, peste țară,/ Să fiți pururea stăpînii!// De-or veni dușmani din puste,/ Din deșerturi, de departe,/ Nouri negri de locuste:/ Nistru-n valul lui să-i poarte!// Voi plugari, copii ai gliei,/ Apărînd a Țării vatră:/ Sub urgia vijeliei/ Stați
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
pe fundalul utilajelor grele și a mașinăriilor gigantice ale unei industrii mamut transformată în praf și pulbere, la donatorul de spermă și culegătorul de melci saltul este cel al unei metafizici ironice, al unei apocalipse vesele, pe un picior de plai, pe-o gură de rai.
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
climatul face trecerea de la cel de luncă la cel de versant, iar în zona „hârtoapelor” de la climatul zonei înalte împădurite la cel de versant. Un fenomen natural întâlnit în bazinul Lohan sunt inversiunile termice, care apar pe văi și pe plaiurile înalte. Aceste fenomene iau valori deosebite în perioada rece a anului (iarna) și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi, pe lângă brumă, o sporire și o persistență mai îndelungată a umezelii și a ceței. CAPITOLUL VI APELE
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și de Est. În ideologia pronatalistă ceaușistă, avortul apărea ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, care provoca „declinul mâinii de lucru”, submina independența patriei, denatura „împlinirea destinului femeiesc”, era un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuțina patrimoniul „partidului părinte”. Decretul - promulgat în numele Consiliului de Stat în 2 octombrie 1966 - menționează în preambul că întreruperea cursului sarcinii reprezintă „un caz cu grave consecințe asupra sănătății femeii și aduce mari prejudicii natalității și sporului natural al
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
îngheț. în luna ianuarie, când se pot înregistra sub 2 m3/s. Dintre afluenții Prahovei cel mai viguros pe raza orașului Breaza este pârâul Belia. El are o lungime de 11 Km, izvorând de la cota 1050m, pe versantul răsăritean al Plaiului Talea, care-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii senoniene (cretacice) din bazinul său, a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după confluență. Când se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Fabrica Mecanică de Precizie (actualmente HIDROJET S. A. ). 4. 2. TOPONIMIE - CONSIDERAȚII GENERALE Originea Brezei se pierde în negura timpului, localitatea, asemeni altora din țară, are o istorie adevărată și o legendă. Bătrânii locului spun că demult, prin părțile acestea, ”pe plai” (în plaiă în care se află astăzi orașul Breaza, trăia un cioban care își păstorea mioarele pe pajiștile de sub poala codrului. Într-o dimineață băcița a pus la fiert laptele proaspăt muls si ostenită de muncă, pentru că toată noaptea nu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
servicii bancare prin C.E.C. și o filială BCR. CAPITOLUL VII ASPECTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ 7. 1 CARACTERISTICI GENERALE Condițiile naturale specifice zonei subcarpatice prahovene în care s-a înfiripat Breaza, alături de importanța drumului de pe Valea Prahovei și a potecilor de plai, artere mari sau mici de circulație dintr-o parte în alta a Carpaților, au înlesnit dezvoltarea timpurie a unei activități economice. De pildă, ieri era locul de popas unde se făcea tunsul oilor ciobanilor transhumanți, iar la ieșire vama lânii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]