617 matches
-
afectate, cât și deputații vorbesc aceeași limbă, reduce de asemenea costul de transmitere a informației. Aceste din urmă costuri nu trebuie neglijate într-un parlament plurinațional precum Parlamentul European. Specializarea în PE nu este cauzată de desenul deliberat al unui planificator central care selectează specialiști pentru posturi în comisie în funcție de CV-urile lor. În schimb, această specializare se face pe baza unei autoselecții între deputați în funcție de interesele circumscripțiilor lor într-un trafic de influență instituționalizat. Dar ce garantează că acest schimb
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ambiguității relației profesorului cu domeniul său de competențe, dar și în virtutea extinderii ilicite a acestuia. Ignorarea vizează mai ales domeniul, care poate fi lipsit de interes sau de atractivitate pentru elevi. Două observații colaterale se impun, care îi vizează pe planificatorii educației. Prima se referă la necesitatea unei diversificări a ofertei pe care învățământul trebuie să o facă elevilor, pentru a elimina (pe cât posibil) situația lipsei de interes a unui domeniu pentru elevi; a doua se referă la rolul formativ al
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
astăzi, afirmăm că sunt pe cale să apară noi centri de putere și că unul dintre ei începe să fie reprezentat de către elevi. Problema care apare este aceea că profesorii nu sunt dispuși încă să accepte acest lucru. De altfel, nici planificatorii învățământului nu-l acceptă, dacă ne referim la Statutul elevului, care nu prevede în mod explicit vreun drept sau vreun drept de decizie (de participare la decizie) pentru elevi. Această inadecvare generează o multitudine de conflicte în relația profesor elev
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
poate duce la disperare sau anarhism. Problema este că intrarea în formă a elevului se poate face și sub presiunea ineluctabilă și constrângătoare a unui câmp educativ școlar dat, și care ignoră potențialul specific al elevului. Profesorul (dar mai înainte planificatorii educației) trebuie să decidă ce riscuri trebuie să-și asume: riscul de a participa la formarea unor indivizi înclinați prea ușor către compromis și schimbare ori riscul de a participa la formarea unor indivizi obedienți, dispuși să accepte numai statu-quo-ul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mod activ la crearea acestuia. Astăzi ne aflăm mai degrabă în situația în care școala prezintă clar elementele unei realități de tip postmodern (plus accentul de criză altfel de neacceptat datorită optimismului adus de componenta constructivistă), iar profesorii (dar și planificatorii educației) mai cred (în mod inacceptabil) în presupunerea pozitivistă conform căreia cel mai bun răspuns trebuie descoperit și că treaba sistemului educațional constă în transmiterea celor mai bune răspunsuri empirice derivate 225. Bibliografie 1. Bauman Z., Modernitatea lichidă, traducere de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Și iar ajungem la bani. Banii se duc și se dau acolo unde există succes și „rating“, unde săli pline, sau mai puțin, cocoață criteriile financiare peste cele estetice. De aici, poate, acest efort, evident, bine intenționat, al organizatorilor și planificatorilor actualului festival de a dori, neapărat, „să rupă gura târgului“. Festivalul este încă Enescu, și nu „Cântarea României“ După gustul nostru, rezultatul a fost aproximativ. Au fost nume și formații dintre cele mai prestigioase. Nu facem o înșiruire. Dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
inserată cunoașterea în luarea deciziei politice fără a contraveni exigenței suveranității populare? Din această perspectivă, faimoasele politici urbane ale anilor 1960 ridică problemele modernizării democrației, probleme care rămân mereu de actualitate. Modernismul acestor politici rămâne marcat de ideologia tehnocratică a planificatorilor și organizatorilor mediului urban. Solicitată formal, participarea locuitorilor era suscitată doar în contextul preocupărilor funcționale de guvernare a unei societăți devenite prea complexă pentru a răspunde doar la comanda centrală, fără a considera cetățenia o miză reală (Partea a doua
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
număr cât mai mare de oameni. Este nimerit "să fie mai bine racordate diferitele cartiere ale orașului, să scadă chiriile, să se construiască la periferie, să se salveze centrul orașului, toate în același timp"3. Desigur, în discursurile lor, acești planificatori au adoptat formula care consta în naturalizarea formelor raporturilor sociale și a utilităților colective pe care le-au promovat ca răspunsuri adaptate exigențelor situației. Acest recurs la "ideologia nevoilor" nu trebuia să oculteze caracterul inovator al luării în seamă a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
solurilor (POS), sunt concepute în cadrul Comisiilor Locale de Amenajare și Urbanism (CLAU), care reunesc aleși și funcționari ai administrațiilor de stat. Or, mulți aleși locali au considerat acest dispozitiv o capcană. Elaborarea "conjugată" a POS îi constrângea să raționalizeze demersul planificator cu riscul de a face mai delicate relațiile lor cu propriii administrați. Până atunci, confidențialitatea și lacunele formale ale planurilor de urbanism ofereau aleșilor posibilitatea de a concilia căutarea unei mai bune coerențe a investițiilor publice urbane cu grija de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei societăți reînnoite prin creștere urbană. În fața neputinței de care dădea dovadă statul în schimbarea relațiilor sociale în planul muncii prin acceptarea negocierii și a contractului ca mijloc de reglare a conflictelor sociale, asociațiile Educației Populare au devenit, pentru elitele planificatoare, partenere mai deschise activității de propagare a discursului modernist decât sindicatele salariaților. Unele dintre aceste asociații, confruntate cu intoleranța tinerilor, care nu acceptau forme rigide de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
degradări, violență, revolte, comportamente regresive de tot felul. Politica orașului a rămas marcată de centralism, cu toate încercările de deconcentrare spre nivelul regiunilor și departamentelor, iar restricțiile bugetare de după criza economică din anii 1970 au pus sub semnul întrebării "logica planificatoare". 1 Chaline C., Les politiques de la ville, colecția Que sais-je?, PUF, Paris, 1997; Blanquart P., Une histoire de la ville: pour repenser la société, La Découverte, Paris, 2004; Donzelot J., "Une politique pour la ville", Esprit, octombrie 2005 ș.a. 2 Ar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
animală. Datele statistice în perioada 1985-2002 (tab. nr. 10) evidențiază că suprafața cea mai mare cultivată cu porumb a fost de 3688 ha în anul 1999,iar cea mai mică de 1597ha în1990. Până în 1990 s-a simțit influența conducerii planificatoare a C.A.P. -urilor diversificarea mare a culturilor agricole determinând o scădere a suprafețelor cultivate cu această plantă (ex: în 1985- 1670 ha ;1988-1922 ha; 1989-1655 ha). După 1990, dispariția deciziei planificatoare a determinat țăranii să-și cultive pământul după
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în1990. Până în 1990 s-a simțit influența conducerii planificatoare a C.A.P. -urilor diversificarea mare a culturilor agricole determinând o scădere a suprafețelor cultivate cu această plantă (ex: în 1985- 1670 ha ;1988-1922 ha; 1989-1655 ha). După 1990, dispariția deciziei planificatoare a determinat țăranii să-și cultive pământul după propriile necesități și în funcție de cerințele și prețurile pieței. Astfel, după cum se observă și în diagrama din fig. nr. 10, suprafețele cultivate cu porumb au crescut de la 1597 ha în 1990, la peste
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
țară După cultura porumbului și a grâului, locul următor este ocupat de cultura florii - soarelui, având în vedere condițiile climatice favorabile din zonă pentru o asemenea cultură. Dacă până în 1990 suprafețele cultivate cu floarea-soarelui au fost relativ constante, datorită conducerii planificatoare a C.A.P.-urilor, ocupând 3,4 % în 1988, 3,6% în 1989, 3,2% în 1990 din suprafața arabilă, după acest an, culturile cu floarea - soarelui au început să ocupe suprafețe tot mai mari, de la 4,6% în 1991
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la porcine (2847 capete), 1988 la ovine (17305 capete) si 2000 la păsări (33000 capete). În perioada 1985-2002 șeptelul bovin a avut o evoluție descendentă, cel mai mare efectiv de bovine înregistrându-se în anul 1986 (3116 capete), datorită deciziei planificatoare a regimului politic din acea vreme. În 1990-1992 s-a mai păstrat un efectiv de bovine apropiat de perioada anterioară, dar după anul 1992, politica ambiguă a guvernului privind sectorul de creștere al animalelor a condus la pierderi masive de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
către Roma În 1942 + legătura Între cele două evenimente - anularea expoziției, datorită războiului. - Interesul lui Mussolini În abordarea planificării urbane (Vialle della Reconciliazione, EUR, orașele din Mlaștinile Pontine/Agro Pontino: Latina, Sabaudia, Pomezia, Littoria etc.). - Un portret scurt al profesioniștilor/planificatorilor cartierului EUR. - Aspecte generale ale proiectului inițial (compoziție, prezentare generală, utilizarea funcțională, axe, zone, monumente, precum și tipul de legătură cu Roma + utilizarea terenului și orientarea solară). - Aspectele ideologice din concepția proiectului. - Legăturile cu diferite forme de artă În perioada conceperii
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
tenacitate, perseverență, mobilitate a spiritului, Încredere În sine foarte bune; - intuiție, memorie auditivă, atențiebune. Structurile organizatorice moderne ale activităților de management reclamă pregătirea și perfecționarea la cote ridicate a specialiștilor de marketing care să fie buni viitorologi, cercetători și analiști, planificatori, organizatori, realizatori și promotori ai desfacerilor și ai imaginii firmei. Școala are un rol esențial În educația viitorilor profesioniști din diverse domenii ale activităților umane. Educația managerială realizată În școală trebuie Îmbogățită permanent prin proiectele educaționale promovate la nivel de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica SFÂRLOS () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93118]
-
fi sociolog era mai pu?în decent dec�ț a fi istoric, filosof sau latinist. Sociologii erau marginali sau atipici, acuză?i c? s�nt �agen?îi burgheziei�. O dat? cu gaullismul sociologia francez? a cunoscut o nou? perioad? fast?. Planificatorii� i-au f?cut avansuri ?i i-au cerut s? diversifice cercet?rile. S-au creat numeroase echipe �n cadrul CNRS sau �n cadrul EPHE care au trecut la investigarea lumii rurale, a educa?iei ?i �nv???m�ntului, loisir
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i de analiz?, obsesia de a se rupe de orientarea esen?ialmente speculativ? a sociologiei clasice, acapararea dezbaterii socio-politice de c?tre filosofi, ostilitatea deschis? a marxismului, dominant atunci, fă?? de ?tiin?ele sociale �burgheze�. Presă?i de c?tre planificatori ?i de c?tre al?i conduc?tori s? devin? �auxiliari ai ac?iunii�, sociologii aspir? s? se rup? de tradi?ia sintetic? ?i istoric? a predecesorilor lor ?i s? se demarce de demersurile filosofilor de care tocmai se separaser
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
alte domenii (ex. arhitecți, ingineri, medici etc.). Ca urmare, în vederea îmbunătățirii prestațiilor specialiștilor în sustenabilitate, îndeosebi în ceea ce privește indicatorii de eficiență, ar trebui cooptate organismele profesioniste de acreditare, care să stabilească și să administreze standarde pentru oamenii de știință, sociologi, economiști, planificatori și consilieri, dar și pentru implementarea interdisciplinară a practicilor de sustenabilitate. Raportul ISSP identifică și câteva din abilitățile absolut necesare în obținerea succesului de către un profesionist în probleme de sustenabilitate. Listarea fost obținută în urma unui sondaj în care subiecți au
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
al Raionului Huși la Întreprinderea „21 Decembrie”în vederea finalizării și amenajării ca fabrică de mezeluri și atelier de obținere a săpunului. Conducerea Întreprinderii „21 Decembrie” este asigurată la 1954 de Vasile Munteanu (directoră, ing. Al. Barais (conducător tehnică, I. Vartolomei (planificator-șefă și Marin Ghiuzu (contabil șef). În cadrul aceleiași întreprinderi este atestată la 13 aprilie 1954 fabrica de cărămidă din Huși. Întreprinderea practică achiziția fructelor din întregul raion, are un punct de achiziții la Vutcani, deține 15 mori și cinci prese
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
În una din duminicele anului 1968, mergând cu Milly În vizită la Herta și Mitică, În drum spre Căminele studențești din Complexul Tudor Vladimirescu, ne-am Întâlnit cu Horea Însoțit de domnișoara Chircu Maria, fiica mai mică a profesorului și planificatorului șef al Universității, Constantin Chircu, ce locuia pe strada noastră, la numărul 20. Ne-a prezentat-o. Am schimbat câteva fraze convenționale și ne-am despărțit. După câteva săptămâni, Horea mi-a relatat mai multe despre fata pe care ne-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
să aibă o serie de calități: fizice, intelectuale, de caracter, etc. Rolul său poate fi desemnat prin trei abilități: a relațiilor umane, profesionale și administrative, deoarece un lider trebuie să cumuleze numeroase atribuții (după D.Krech și R.Crutchfield): executor, planificator, responsabil cu disciplina, expert, reprezentant al grupului în exterior, controlor al relațiilor interne, distribuitor de recompense și pedepse, arbitru, exemplu, simbol al grupului, ideolog, imagine a tatălui, țap ispășitor. Personalitatea liderului are o influență decisivă asupra creativității grupului, căci de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
strategice ale firmei sunt prezentate În figurile 1 și 2. Managerii strategi admit că maximizarea profitului pe termen scurt nu este cea mai bună abatere pentru a susține expansiunea și profitabilitatea pe ansamblu. În scopul asigurării performanței pe termen lung, planificatorii strategi stabilesc obiectivele În șapte domenii. Un prim domeniu este profitabilitatea. Abilitatea oricărei firme depinde, În cele din urmă, de atingerea unui nivel acceptabil al profitului. Firmele conduse efectiv strategic au drept caracteristică profitul exprimat prin câștiguri pe acțiune. Aceasta
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a vânzărilor noului produs. Testele CTC arată că produsul nou prezintă numeroase minusuri tehnico-economice și funcționale. Salariații au sancționat faptul că produsul le-a fost impus În fabricație fără modificarea organizării muncii, iar consumatorii nu vor accepta un produs compromis. Planificatorii strategi ușurează și coordonează eforturile de planificare strategică a managerilor, ajută la definirea problemelor strategice care trebuie rezolvate, oferă informații despre performanțele firmei și participă la analiza concurențială a sectorului de activitate (Ciobanu și Roman, 1997). În nici un caz ei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]