620 matches
-
Și mai tîrziu, cînd privesc iar în urmă la traseu, vîslitul, care a însemnat plăcere, pare ridicol, meschin. [...] 29 decembrie Crăciun confuz, cu nenumărate griji și indispoziții mărunte. Copiii mici, nesuferiți. Adulții, stupizi. Imposibil să discuți cu ei altceva decît platitudini. Toți, ușor nedumeriți și jenați de mine. Vreau să fiu eu însumi în fața lor, dar cea mai ușoară mișcare în acea direcție duce la nedumerire. Sensibilitatea este unul dintre cele mai simple semne de diagnosticare a calității umanității. Nici o persoană
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
atunci se dizolvă în sfârșitul tragic. Remarcăm construcțiile poetice: „eram calm ca o ploaie de vară, ca un copac tăiat, ca un ștergar verde”, stropii sunt reci, „ca amăgiri de rugină”, gara este „osândită la insomnii”. Ideea naratorului e că platitudinea milităriei poate fi învinsă prin iluzia iubirii și imaginație ludică. Doar că, așa cum se întâmplă cu Remus, cele două dispar fulgerător, pentru a deveni amintire pentru ceilalți soldați. În Dispariția violonistului, un instrumentist repetă propria compoziție cu „patimă nedisimulată”, inexplicabilă
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
își schimbă complet semnificația. Ne-am dori, realmente, să fim surprinși, provocați, indignați de îndrăznețele pagini pe care le citim; să avem o tresărire, dacă nu o emoție, pe parcursul lecturii. Ni se oferă, în schimb, capitole și capitole de iremediabilă platitudine, fie aceasta ,exotică" (în specialitățile asiatice ale Claudiei Golea) ori strict românească (în bucatele nesărate ale Ceciliei Ștefănescu). Să deschidem romanul Legături bolnăvicioase, al cărui titlu promite seducții demne de Choderlos de Laclos. O naratoare cu fumuri intelectualiste, studentă la
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
zis/ cu glas tot mai tare:/ Domnule, care/ mă iei drept o minge,/ asta-i o altă ocară:/ coarda, eu, n-o suport/ nici în sala de sport,/ darmite pe scară?!"" (Greutatea specifică). Miza unor asemenea producții pare minimă, iar platitudinea (ca să nu spun: mediocritatea) lor e totală. Perisabilitatea textului se verifică prin faptul că îl uităm de îndată ce l-am parcurs. Dincolo de certitudinea că nu există o cât de vagă semnificație de adâncime (a-i cere adâncime unui manierist înseamnă a
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
glas de gramafon". Grigurcu pune în lumină și îndepărtarea creatorului de universul de el însuși creat: " Nesfârșitele inventare ale lucrurilor, ale măruntelor evenimente din preajmă, divulgă nu numai un atașament afectiv, ci și o îndepărtare, documentată, argumentată, făcută palpabilă, față de platitudinea condiției umane. Lectura permite, la fel de bine, valorizarea și devalorizarea acestei lumi cenușii, apăsate de modestie, de tăcere, de un gust al frustrării, care, dincolo de reperele provinciei, de sentimentul endemic al unui fantasmagoric Banat, poartă o semnificație general existențială... Peste tot
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
o simplitate grosolană. Acesta e motivul pentru care Deussen s-a simțit mai apropiat de budism și de gîndirea lui Schopenhauer decît de duhul textelor creștine, a căror idee privind un Dumnezeu făcut om i s-a părut de o platitudine sfidătoare. În fond, detaliul acesta de viziune e singurul punct comun care îl leagă de gîndirea meteoricului prieten, Nietzsche, căruia i-a supraviețuit două decenii spre a apuca să-i vadă nu numai steaua răsărind, dar și orbita în a
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
curios să afle părerile sincere ale literatului născut la Roma. Din păcate, romancierul nu poate sări peste clișeele politicoase care intră în recuzita de declarații curente pe care străinii le fac în privința României, și de n-ar fi fost decît platitudinile din interviu, nici nu ar fi meritat osteneala de a-l semnala. Și totuși, e un loc aparte în suita de banalități care a atras atenția Cronicarului. E vorba de breasla scriitorilor din Italia, a cărei stare e atît de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4111_a_5436]
-
vede, o himeră. Am mai spus că oamenii lui Caragiale nu există în afara unui șablon - politicieni, mutându-se permanent, dar nerezistând fără partid, sau lefegii, cârcotind cu orice prilej, dar știind că demisia e lucru mare, și suprimarea, o catastrofă. Platitudinea lor vine și din neputința de a-și gestiona timpul, de-a-și fixa soroacele. În Scrisoarea pierdută, timpul e un ins de treabă. Și are mecanica lui - e prea devreme, sau se face prea târziu la câte un semnal discret
Soroace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3966_a_5291]
-
Răducanu. @d-l N Răducanu Sînt mut de admirație în fața eforturile dvs susținute și interminabile de a schița portretul arhetipal al intelectualului de stingă, portretul stingii desavirsite, eterice, eliberate de mizeriile seculare. Oricine are răbdare să transceada noianul dvs de platitudini firoscos-ireniste are impresia că sînteți animat de cele mai bune intenții(De fapt asta e diferența între dvs și Marx. El era animat de intențiile cele mai generoase dar nu debita nici pe departe niște platitudini atît de pacificatoare. Dacă
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
transceada noianul dvs de platitudini firoscos-ireniste are impresia că sînteți animat de cele mai bune intenții(De fapt asta e diferența între dvs și Marx. El era animat de intențiile cele mai generoase dar nu debita nici pe departe niște platitudini atît de pacificatoare. Dacă s-ar fi întîmplat asta, i-ar fi adormit pe toți discipolii săi și poate că n-am fi avut nenorocita aia de revoluție bolșevica!). Și totuși menajați cu mare grijă idiosincraziile intelectualului de stingă. Evitați
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
să mă poftești pe presa-alternativa.ro sau aiurea. Andrei Erată : Din gresala citatele au apărut de două ori. Rog a se face corectura necesară. Mulțumesc ! N. Răducanu @ N. Răducanu Ne-ai înșirat o serie de maxime, care sunt de fapt platitudini maxime și cât se poate de irelevante în contextul de față. Bucurenci poate numai să-și completeze colecția de aforisme spuse de oameni celebri, dar care și-au câștigat faima prin altceva, nu vorbe de duh. Oameni buni, nu va
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
și toamnă în puține minute) - cazi și te strivești de mormânt: și uneori, într'o semi-pauză, vrea să ți se ofere un chip iubit dincolo, spre mama ta aceea rareori tandră; și totuși se pierde în corpul tău, uzat până la platitudine, cu teamă, chipul abia căutat... Și din nou bate din palme bărbatul pentru săritură și înainte ca ție, o durere, vreodată să-ți fie conștientă în apropierea galopantei inimi, îți apare ție arsura tălpii piciorului lui, primei sale sărituri, dar
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
dar și să le oferim siguranță de care au nevoie să poată înflori și să-și găsească calea în viață, doar am fost și noi odată tineri, și câteodată încă mai avem curajul să gândim asemeni lor! Din păcate, indiferență, platitudinea, lăcomia, corupția, ucid! Teoretic, știam noi de mult că trăim într-un mare compromis, dar prinși de rutină vieții ne-am obișnuit cu “râul” și am început să-l considerăm ceva normal! După 25 de ani, încă așteptăm să se
VINEREA NEAGRĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373736_a_375065]
-
o face din capul locului și Ion Budai-Deleanu. Acesta din urmă nu i se adresează direct lui Apolo, ci unei muze inspiratoarei unei epopei eroicomice atribuită lui "Omir", despre războiul șoarecilor cu broaștele: ce se poate imagina mai opus prin platitudine mărețelor înfruntări dintre eroii Iliadei ( asistați fățiș de zei ce sprijină o tabără sau alta) decât lupte nu mai elevate decât "genunchiul broaștei", cum ar spune Ion Creangă? Tassoni se arată familiar cu zeul artelor când îi cere ( dacă tot
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
dureri și neputințe. O privi, mirându-se în sinea ei că nu mai resimte deloc acea iritare pe care de obicei i-o provocau lamentările, atât de obișnuite în conversațiile cotidiene. Și în liniștea cu care reușea să-i asculte platitudinile debitate, desluși o undă de recunoștință pentru cea de alături. Era, ca și ea... vie. Poate de aceea îi părea mai apropiată, ca și cum amandouă ar fi făcut parte din aceeași familie. Și aceasta, îi era pentru acel moment suficient. Apoi
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
Al. Florin Țene, între realitățile și poveștile vieții lui Alexandru Macedonski Prof.univ.dr. FLORENTIN SMARANDACHE Contradictoriu și controversat, răzvrătit și intolerant, turbulent și complexat, egocentrist și egoist, invidios și conflictual, pripit și tranșant, insolit și dificil, cu o operă în care platitudinile coexistă cu sclipirile geniale ca in paradoxism, Alexandru Macedonski este ― indiferent din ce parte și perspectivă ar fi abordat ― o personalitate fascinantă. Opera sa literară, fie că este vorba despre poezie, proză sau teatru, articolele sale de critică sau programatice
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
Mai Întâi a constatat că oceanul era albastru și că exista o cantitate de apă enormă, că valurile mugeau și mugeau - de fapt, toate banalitățile ce se pot rosti despre ocean, dar dacă i-ar fi spus cineva că gândește platitudini, ar fi rămas cu gura căscată de mirare. Acum luăm prânzul, a decretat Kerry, ajungându-l din urmă cu grupul. Hai, Amory, rupe-te de peisaj, coboară cu picioarele pe pământ. — Mai Întâi Încercăm cel mai bun hotel, a continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
străvechi clopote de bătut, Timpul era sfârșitul ghicitorilor Noi eram sfârșitul timpului... Erau aici domestice oceane Și-un cer pe care l-am fi putut atinge, Tunuri și granițe păzite, Mănuși - dar nu de aruncat, Mii de emoții vechi. O platitudine pentru fiecare, Cântece În vremuri de ordine, Și limbi, ca să le cântăm .“ SFÂRȘITUL MULTOR LUCRURI Prima jumătate a lui aprilie a lunecat pe lângă ei ca o pâclă - o pâclă de seri lungi pe veranda clubului, cu gramofonul cântând Înăuntru Sărmane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
făcuți din alamă. Cât despre bine cunoscutul Amory, el ar vrea să scrie chestii nemuritoare dacă ar fi suficient de sigur de ceva ca să riște să le spună și altora. Nu există dar mai otrăvit de lăsat posterității decât câteva platitudini inteligent răsucite. Tom, tu de ce nu treci la catolicism? Firește, ca să devii un bun catolic, ar trebui să renunți la comploturile violente despre care-mi povesteai cândva, dar ai scrie poezie mai frumoasă dacă ai avea o legătură cu sfeșnicele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În serios. Dar Amory nu isprăvise: - Teoria că oamenii sunt capabili să se autoguverneze se bazează pe omul ăsta. Dacă poate fi educat să gândească limpede, concis și logic, dacă poate fi dezbărat de obișnuința de a se refugia În platitudini, prejudecăți și sentimentalisme, atunci eu sunt un socialist militant. Dacă nu poate, nu cred că mai contează ce se Întâmplă cu omul și cu sistemele create de el acum sau altă dată. - Sunt și curios, și amuzat, a declarat bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
puțină nevoie de cafeaua lui Becker decât aveam eu. — Aveți idee cine ar fi putut să o omoare? întrebă Ganz. — Lucrăm pe baza mai multor posibilități, domnule, i-am zis, trezindu-mă din nou că îmi vin pe buze vechile platitudini polițienești. Facem tot ce putem, credeți-mă. Ganz se posomorî și mai tare. Își clătină capul cu mânie: — Ce nu reușesc eu să înțeleg este de ce nu a fost nimic în ziare. — E important să prevenim orice crimă la indigo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
în acest fel, jelania n-ar mai însemna de mult o plângere cu ingrediente de rugăminți, fierbinți și mieroase ci un veritabil strigăt de revoltă, împotriva nepăsării, bătăii de joc, discriminării sociale și civice, al celei mai ignobile delăsări și platitudini puse în scenă de „coregrafi” destoinici ai oricărei puteri (formațiuni sau alianțe) care pretind că ne conduc și ne miruiesc (cu „instrumentarul” acaparant al miluirii instituției de care se servește în mare măsură pentru a ajunge „sus”!) Referință Bibliografică: Retorică
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
credințe strămoșești și își duc traiul într-un spațiu spiritual și fizic ce a devenit vatră. „Baia Balkan” este o carte despre oameni răbdători în suferință, ce țin în sufletul lor dureri nestinse. Ei au puterea de a dovedi că platitudinea spirituală și lipsa de inițiativă nu fac parte din felul lor de a fi. Acești oameni dăinuiesc peste timp, prin profunda comuniune pe care au avut-o cu locurile cărora le-au aparținut, cu natura lor. Simțirile și zbuciumul sufletului
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
general, nu este o condiție definitorie, rezultatele sunt de cele mai multe ori absolut dezamăgitoare. Mai ales pentru doamnele care pășesc pe această cale reușind să pună pe hârtie și, din păcate, de multe ori și sub ochii cititorilor tot felul de platitudini siropoase, pseudo-intelectuale, de o banalitate exasperantă, dar foarte prețioase și pline de false dureri despre soarta crudă a omenirii. În fine, nu insist fiindcă mulți dintre noi au avut deja neșansa de a citi așa ceva. Prin urmare, prima lectură a
CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368560_a_369889]
-
nimeni altul, toate aceste detalii dau carne și farmec cărții, atâta doar că farmecul este de înveliș estetic, iar carnea este de superficiu verbal, căci întreaga epopee athonită rămîne fără consecințe în planul duhului. Spiritual vorbind, cartea e de o platitudine care uimește, amănunt pe care autorul nu numai că-l simte, dar caută să-l micșoreze inserând citate lungi cu conținut creștin, alături de un preambul cu considerații istorice privind relațiile românoathonite. Numai că lacuna cărții nu stă în armătura culturală
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]