216 matches
-
evaluarea lor științifică. Strategia de care vorbim include explicitarea implicațiilor adiționale ale ipotezei pentru alte date disponibile, raportarea felului În care aceste implicații se potrivesc, precum și căutarea de explicații alternative pentru dovezile de bază și examinarea plauzibilității lor. De obicei, plauzibilitatea acestor alternative este redusă prin eliminarea ramificațiilor, adică evaluarea celorlalte implicații pe care le au asupra altor seturi de date și observarea gradului În care se potrivesc. Cât de departe sunt duse aceste două sarcini ce ar putea fi continuate
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
alternativă trebuie specificată și controlată În mod caracteristic. Gradul de certitudine sau consens pe care comunitatea științifică Îl poate atinge va fi În general mai mic În științele sociale care operează În afara laboratorului, din cauza gradului mai mic de reducere a plauzibilității ipotezelor alternative la care se poate ajunge. Incapacitatea de a face replicări după voie (și cu variații concepute astfel Încât să se elimine alternative specifice) constituie o parte a problemei. Ar trebui să folosim la maxim acele studii de caz pe
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care sunt prin definiție programabile: corpul și mintea umane rămân „demodate” din acest unghi, întrucât nu pot fi upgradate întocmai ca un sistem informatic. Critici precum Searle (1981, 1992Ă sau Dreyfus (1993, 1998Ă denunță programul inteligenței artificiale de lipsă de plauzibilitate, aducând contraargumente antropocentrice: computerele nu pot avea minte (de la înțelesurile de judecată și rațiune la cele de înțelepciune și imaginațieă sau conștiință (de la sensul de sentiment despre propria existență până la cel de spirit sau de responsabilitate, de la dreptul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
criterii strict literare - ar fi „doar” modern, nu și postmodern, cum s-ar cuveni, cu alte cuvinte, cramponându-se de modernitatea perdantă, ar fi depășit estetic; după alte opinii, romancierul ar fi, dimpotrivă, unul dintre pionierii postmodernismului literar românesc. Dincolo de plauzibilitatea uneia sau alteia dintre „etichetările” posibile, astfel de dezbateri nu fac decât să ateste, din nou, importanța operei scriitorului. Prima carte, Francisca, e un roman-cronică al unor transformări sociale postbelice și a fost remarcată la vremea apariției datorită viziunii novatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
doreau niște exponenți autentici ai gândirii naționalist- extremiste, atunci ar fi trebuit să-i convoace în ipotetica sufragerie din film pe Eliade, Cioran, Noica sau chiar pe Nae Ionescu, ca să se confrunte cu Iorga, nu niște pistolari microcefali. Dar nu plauzibilitatea istorică interesează, ci transferul în capul spectatorilor de la de mult apusa Germanie nazistă la Uniunea Sovietică, pericolul actual și mortal pentru Ceaușescu. Încă de la începutul filmului, este prezentat acest fragment de discurs rostit de Iorga în fața studenților : Sacra formulă e
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
finală a lucrării. Enunțurile „ontologice“ sau „metafizice“ din Tractatus „arată“ condițiile interne ale limbajului și ale gândirii în genere.49 Una din întrebările la care trebuie să răspundă cei ce susțin o interpretare nonrealistă a Tractatus-ului este: „Ce sunt obiectele?“ Plauzibilitatea interpretărilor nonrealiste depinde de formularea unui răspuns satisfăcător la această întrebare. Adepții interpretării realiste îi pot da, dimpotrivă, un răspuns simplu și direct.50 Heidé Ishiguro apreciază că expresiile „obiect“ și „lucru“ sunt înșelătoare deoarece sugerează că ceea ce are în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a politicii externe și incertitudinea generată și nu indică o schimbare cognitivă fundamentală (Gill, 2001; Lampton, 2001; Johnston, 2003). Wang concluzionează că afirmației potrivit căreia China se socializează în sensul normelor instituțiilor multilaterale prin politicile sale de implicare îi lipsește plauzibilitatea. Normele reprezentate de aceste instituții "sunt departe de a fi internalizate ... și în nici un caz nu vor fi luate ca atare" de elitele chineze (Wang, 2000, p. 486). Evaluarea acestor comentatori asupra efectelor implicării Chinei este mai sofisticată pentru că ei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
finală a lucrării. Enunțurile „ontologice“ sau „metafizice“ din Tractatus „arată“ condițiile interne ale limbajului și ale gândirii în genere.49 Una din întrebările la care trebuie să răspundă cei ce susțin o interpretare nonrealistă a Tractatus-ului este: „Ce sunt obiectele?“ Plauzibilitatea interpretărilor nonrealiste depinde de formularea unui răspuns satisfăcător la această întrebare. Adepții interpretării realiste îi pot da, dimpotrivă, un răspuns simplu și direct.50 Heidé Ishiguro apreciază că expresiile „obiect“ și „lucru“ sunt înșelătoare deoarece sugerează că ceea ce are în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
modelele neo-instituționaliste sociologice, dar În condițiile unor determinări structurale obiective. Cooperarea este deopotrivă un proiect social, cultural și politic, dar depinde și de modul de constituire al relațiilor sociale concrete și de capitalul de relații existent. Ne propunem să arătăm plauzibilitatea teoretică, dar și empirică a unui astfel de model, folosind date ale unui studiu pilot asupra industriei confecțiilor din București. Sarcina unei demonstrații mai riguroase se constituie Într-o provocare științifică ulterioară și a cărei direcție teoretică unificatoare În cadrul sociologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
produce În acest ultim caz o decuplare a instituțiilor „raționale” de capitalul social (relațional) existent ceea ce fie produce schimbări la nivelul configurației structurale, fie decuplează instituțiile formale neconvergente. 3. Aplicație a teoriei câmpurilor organizaționale - studiu de caz Pentru a testa plauzibilitatea modelului teoretic avansat mai sus, privind emergența câmpurilor organizaționale stabile, În perioada mai - iulie 2004, am realizat o microcercetare asupra sectorului confecțiilor În București. Cecetarea se bazează pe o serie de 15 interviuri cu manageri din industria locală a confecțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se bazează pe o serie de 15 interviuri cu manageri din industria locală a confecțiilor. Date fiind caracteristicile cercetării, aceasta nu are pretenții de generalitate și nu-și propune să demonstreze teoria, ci doar să ofere argumente pentru a arăta plauzibilitatea ipotezelor formulate În cadrul tezei și să propună direcții de cercetare pentru viitoare studii. Sectorul de activitate, industria confecțiilor, a fost ales ținând cont de mai multe considerente: În primul rând există premizele unei competitivități crescute, fiind un sector În care
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
liberă, cu mulți actori ce au relații ghidate de interese comerciale și În care costurile obținerii de informații, al investiției inițiale și ale Începerii unei afaceri sunt relativ reduse. Diferențele În privința gradului de integrare a activităților lanțului productiv permit testarea plauzibilității argumentelor din paradigma costurilor tranzacționale care explică integrarea verticală prin incidența costurilor de tranzacție. Williamson pornește de la determinarea tehnologică a tranzacției (consideră tehnologia ca fiind dată, variabilă exogenă): „o tranzacție se realizează atunci când un bun sau serviciu este transferat de-
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unei organizații și În ce condiții acestea se realizează pe piață sau alte spații sociale mai puțin instituționalizate Între actori (organizații) diferiți? Analiza interviurilor realizate a sugerat o serie de concluzii/ipoteze pentru cercetări ulterioare având un grad consistent de plauzibilitate. O analiză ulterioară, bazată pe o operaționalizare și instrumentare cantitativă a conceptelor vehiculate este necesară pentru a estima gradul de generalizare a concluziilor formulate. Totuși, validitatea acestora a fost verificată prin triangularea datelor În timpul stadiului Însuși de culegere a datelor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
duce la o mulțime de minciuni, fiecare încercînd să-l păcălească pe celălalt, însă prezența încrederii nu implică neapărat inexistența minciunii. În relații apropiate, încrederea reciprocă poate asigura o bună colaborare între păcălitori și păcăliți, în scopul de a menține plauzibilitatea unei minciuni, cît și valabilitatea încrederii existente. Cînd se întîmplă acest lucru, nu se mai poate spune cu exactitate cine păcălește pe cine. MILITĂRIA Domeniul militar este o zonă potrivită în care am putea să căutăm minciunile. Milităria se găsește
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
modurilor orale și scrise ale comunicării. Comentînd preferința pentru mesajul vorbit în defavoarea celui scris în activitățile din interiorul tribunalelor, Tallis (1988:174) notează că: Este probabil mai ușor să minți în scris (cînd poți să pui la punct credibilitatea și plauzibilitatea mesajului) și să prepari cu calm ceea ce vrei să transmiți, decît să o faci prin vorbire, adresîndu-te publicului în mod direct. "Prepararea cu calm" poate că există în încăperile avocatului, nu însă și în celulele de detenție sau în sala
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
oameni de știință, în special sociobiologi și etnologi, au început să folosească date despre animale din prezent și anume aparținînd unor primate ne-umane, pentru a deduce trecutul speciei umane și umanoide. Aici eu cred că există o mai mare plauzibilitate. Dacă modul de viață al unei specii este guvernat mai mult de moștenirea genetică decît de experiența transmisă inter-generațional, atunci se va schimba mai greu. Totuși, trebuie să fim prudenți cînd facem inferențe, însă acesta nu e un motiv care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
militare operează În cadrul unui set de constrângeri precise și cunoscute, generând un număr redus de posibilități (Kahn, 1973, p. 145). În sfârșit, ultimele tipuri de variabile sunt cele accidentale și cele incalculabile. Prin natura lor ele sunt impredictibile. Totuși, examinarea plauzibilității, posibilității și implicațiilor lor sunt cruciale. Toți marii gânditori strategici au făcut din aceasta un element fundamental al gândirii strategice. Și acesta este motivul pentru care ei au susținut insistent că imaginația este la fel de importantă ca o bună Înțelegere a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
au reliefat Erman și Möller, atunci când afirmă că își argumentează (sau își pot argumenta) concepțiile despre legitimitate fără a recurge la valori și principii morale (sau, după cum le place să spună realiștilor, la valori și principii morale "pre-politice"). Ceea ce conferă plauzibilitate concepțiilor realiste este faptul că ele nu ne cer să considerăm drept legitimă orice ordine socială care asigură stabilitatea și securitatea. Și din perspectiva acestor concepții, pentru a fi legitimă, o ordine socială trebuie să satisfacă anumite condiții esențiale, precum
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
plauzibilă a legitimității. Susținerea că "întrebarea cu privire la cine este îndreptățit (deserves) să primească o justificare pentru utilizarea puterii statului este o considerație normativă ce poate fi derivată doar din contextul istoric"23 nu este deloc una care să satisfacă criteriile plauzibilității și rezonabilității, de vreme ce, așa cum evidențiază chiar Sleat, ea ne obligă să considerăm drept legitime chiar și acele regimuri care, "din punctul nostru de vedere", sunt "opresive și tiranice" față de cei pe care îi exclud din categoria persoanelor îndreptățite la legitimare
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
observații), situația nu se schimbă prea mult nici în cazul celei mai recente concepții a legitimității politice avansate de Sleat, concepție pe care Erman și Möller nu au luat-o în considerare în cadrul argumentării lor. Probabil constrâns de deficitul de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ideea că una dintre problemele importante ale filosofiei politice este specificarea conceptului de dreptate socială și la faptul că argumentările foarte atente, complexe și solide ale lui G. A. Cohen, Andrew Mason, David Estlund sau Anca Gheauș au arătat că plauzibilitatea morală este singura constrângere pe care trebuie să o satisfacă un ideal al dreptății 1. Nu cred că veți fi prea dezamăgiți să aflați că am decis să nu urmez această cale - una și extrem de "tehnică" - aici. Voi prezenta, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
premisei că teoriile moraliste nu pot oferi recomandări "realiste" practicii politice și de caracterul obligatoriu al distincției între dreptate, libertate sau egalitate și celelalte valori sociale a căror realizare trebuie să se afle - în cadrul oricărei teorii politice care aspiră la plauzibilitate - printre "obiectivele fundamentale ale politicii", în vreme ce al doilea și al treilea argument sunt demolate de falsitatea asumpției că toate principiile morale, inclusiv principiul libertății și egalității umane fundamentale, constituie sau pot constitui subiectul unui dezacord rezonabil generalizat și de caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a guvernului la dorințele cetățenilor săi, considerați egali din punct de vedere politic" (Dahl, 1970). Vorbim aici de definiții simplificate excesiv, care nu iau în considerare majoritatea problemelor puse de o democrație ideală, ele fiind, în primul rând, deficitare în privința plauzibilității, și în al doilea rând, din punct de vedere empiric. Aceste definiții susțin că guvernanții au avut dintotdeauna o imagine clară a propriilor scopuri, și, în consecință, ei se bazează pe un cetățean cult, informat și conștient. Totuși, e util
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mai curând, de grade de corespondență. Astfel, Botezatu va vorbi despre „corespondență parțială”, Searle de „corespondență aproximativă”, altfel spus avem de-a face cu „o înțelegere flexibilă a corespondenței, în sensul unei satisfaceri parțiale (prin grade de verosimilitudine, probabilitate sau plauzibilitate, corelate unor grade de eroare).” (P. Ioan, 1987:41). 3.5.2. Adevărul / Falsul, valori semantice ale enunțurilor Caracteristica esențială a propozițiilor este aceea de a fi adevărate sau false; adică de a fi purtătoare de valori de adevăr. „Valoarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
organizarea internă a fost întotdeauna criticată vehement în atacurile realismului timpuriu împotriva idealismului. Această critică s-a extins mai apoi asupra încercărilor de a subsuma relațiile internaționale altor discipline și modelelor lor explicative. În ambele situații, realiștii apărau nu doar plauzibilitatea propriei lor teorii, ci și modalitatea de cercetare proprie disciplinei relațiilor interna-ționale. Cu alte cuvinte, pentru o disciplină cu probleme endemice de identitate, teoretizarea realistă a definit inițial - și apoi a devenit strîns legată de ele - limitele obiectului său de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]