468 matches
-
grele țara e cu totul lipsită de reprezentanții ei naturali, de tot ce ea are mai de caracter, mai onest, mai inteligent. În locurile ce li se cuvin - cel puțin în asemenea momente - acestora și numai acestora, se răsfață o plebe uricioasă și lacomă ca și corbii ce rotesc asupra unui om murind. Cum e înnăscut în aceste naturi catilinare, în aceste inimi pline de minciună și venin, instinctul de corb și de cucuvaie, de se plantează tocmai atunci asupra unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romînia: comunitatea națională și religioasă, legăturile de iubire și de reciprocitate cari existau înainte între toate clasele societății și cari făceau din cel bogat amicul celui sărac, din sărac pe apărătorul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de către plebea demagogică din România, ale cărei porniri se rezumă în două cuvinte: invidie și sete de câștig fără muncă. În asemenea stare de lucruri religia moștenitorului nu e indeferentă, mai ales într-un secol în care toate legăturile bazate pe respect
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
societăți, se pot echilibra partidele într-o țară așa încît una să nu facă decât a ajuta mersul celeilalte, dar nicicând nu se vor putea armoniza sisteme deosebite. Nicicând un sistem de guvernământ demagogic, bazat pe instinctele rele a unei plebe de parveniți, pe dorința lor de câștig, pe alergarea lor după funcții și onoruri, pe escluderea meritului, nu se va putea împăca cu sistemul contrariu al unei organizări bazate pe armonia intereselor claselor pozitive a societății, pe înaintarea lină dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și lefuri disproporționate cu munca și înțelegerea oamenilor întrebuințați, crearea unei clase de proletari ai condeiului cari direct sau indirect trăiesc din buget și o sumă de feliurite cheltuieli aduc o disproporție din ce în ce mai mare între ceea ce poporul produce și ceea ce plebea patrioților consumă. Nu trebuie să uităm că {EminescuOpXI 388} nu numai discursurile lungi și insipide din Adunări, dar până și tăcerea patrioților ține parale, deci muncă. E destul ca un patriot să iscălească o condică de prezență și apoi să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate craniile cu câte cinci dramuri de creier, fără seriozitate și adâncime, toți microcefalii și {EminescuOpXI 405} toate stârpiturile Peninsulei Balcanice apar în acest bal mascat sub formă de reputații uzurpate de mari oameni fără știință de carte; toată această plebe s-a constituit în stăpâna poporului românesc. Libertate, egalitate, fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât ca tot ce se scurge în România, ca într-o mlaștină, să fie liber ca noi, egal cu noi, frate cu noi? Și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
constituit în stăpâna poporului românesc. Libertate, egalitate, fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât ca tot ce se scurge în România, ca într-o mlaștină, să fie liber ca noi, egal cu noi, frate cu noi? Și pe când această plebe se-nmulțește pe zi ce merge, neamul nobil și drept care cutremura odinioară pământul la un semn al lui Mircea Basarab sărăcește, scade și moare. Dar oare pasajele de mai sus din "Presa" nu sânt o dovadă mai mult de această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amenințând cele două certărețe ale Italiei. Adriatică și Liguria sunt una și aceeași Patrie.“ Pledoaria Dogelui este întreruptă de strigate venite de pe străzile orașului. Uitându-se pe fereastră, Paolo anunță că în jurul Palatului Fieschi s-a strâns o mulțime de plebei avându l în frunte pe Gabriele Adorno și că aceștia se îndreaptă spre Palatul Dogelui. Realizând că tentativa de răpire a Ameliei a eșuat, Pietro îl sfătuiește pe Paolo să părăsească împreună sala de consiliu înainte ca să se descopere implicarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nou conflict în Sala de Consiliu. Într-un efort suprem și cu o autoritate formidabilă Boccanegra își impune voința să adunării și într-un discurs emoționant se adresează celor două fracțiuni rivale implorăndu-le să redea pacea și unitatea orașului Genova (Plebe! Patrizi). Convins acum că Simon Boccanegra nu este autorul răpirii, Gabriele dorește să predea sabia să Dogelui (Ecco la spadă). Dogele îi permite să-și păstreze sabia sub cuvânt de onoare că va rămâne sub pază gărzilor dogale până când se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
s-a trezit într-o casă. Amelia l-a amenințat pe răpitor că va aduce la cunoștința cele întâmplate Dogelui. Acesta s-a speriat și a eliberat-o după ce i-a spus că de fapt nu el este adevăratul răpitor. Plebe! Patrizi! finalul actului I, scena 2. Rezumat : Într-un discurs emoționant Simon Boccanegra se adresează celor două fracțiuni rivale implorându le să redea pacea și unitatea orașului Genova. Aria Sento avvampar nell'anima din Actul ÎI Rezumat : Rămas singur, Gabriele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de debut al unei opere pentru anul 1857, dar în perfectă corespondență cu linia adoptată pentru revizuirea operei. Finalul actului I a fost în întregime rescris și recompus muzical - Sala de Consiliu având în centru conflictului un Boccanegra impresionant cântând Plebe! patrizi! popolo!. Apelul lui Petrarca din secolul 14 adresat Dogelui Veneției și Dogelui Genovei a fost cel care i-a sugerat lui Verdi ideea pentru această scenă. Deși actualizat la situația politică din Italia de la sfârșitul anilor 1870 și începutul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Boito operei Simon Boccanegra și anume scenă Sălii de Consiliu (Actul I, scena 2), Verdi îi răspunde cu o muzică de o grandoare care ne face să privim spre opera Otello. Marele discurs a lui Boccanegra de la finele actului, Plebe, Patrizzi, Popolo, reprezintă iertarea verdiană la superlativ. Chiar și personajul Paolo evoluează pe parcursul operei de la un convențional intrigant la ceva mult mai sinistru, la prototipul lui Iago. Muncă lui Verdi de revizuire a operei a fost una de mare întindere
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
derizoriu al unei lumi derizorii, Brummell Își are dreptul divin și rațiunea de a fi exact ca toți ceilalți regi. Când, În vremea din urmă, i-ai făcut pe toți să se creadă suverani, de ce nu ar avea dreptul și plebea saloanelor la iluzii, exact ca și plebea străzii? Și cu atât mai mult cu cât cărțulia mea o va și vindeca. Plebea va vedea că Brummell era o individualitate dintre cele mai rare, care a binevoit doar să se nască
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
are dreptul divin și rațiunea de a fi exact ca toți ceilalți regi. Când, În vremea din urmă, i-ai făcut pe toți să se creadă suverani, de ce nu ar avea dreptul și plebea saloanelor la iluzii, exact ca și plebea străzii? Și cu atât mai mult cu cât cărțulia mea o va și vindeca. Plebea va vedea că Brummell era o individualitate dintre cele mai rare, care a binevoit doar să se nască, dar căreia, pentru a se dezvolta, i-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vremea din urmă, i-ai făcut pe toți să se creadă suverani, de ce nu ar avea dreptul și plebea saloanelor la iluzii, exact ca și plebea străzii? Și cu atât mai mult cu cât cărțulia mea o va și vindeca. Plebea va vedea că Brummell era o individualitate dintre cele mai rare, care a binevoit doar să se nască, dar căreia, pentru a se dezvolta, i-a mai trebuit și avantajul unei societăți complicate Într-un mod foarte aristocratic. Plebea noastră
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vindeca. Plebea va vedea că Brummell era o individualitate dintre cele mai rare, care a binevoit doar să se nască, dar căreia, pentru a se dezvolta, i-a mai trebuit și avantajul unei societăți complicate Într-un mod foarte aristocratic. Plebea noastră va vedea că, pentru a fi Brummell, i-ar trebui niște lucruri pe care nu le are. Autorul Dandysmului a Încercat să le enumere: nimicuri atotputernice, prin care nu domini decât femei; dar el știa prea bine, făcând-o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cei rămași singuri, între coborârea dacilor liberi (carpii) și "straja gotică" (Iorga), se considerau tot ai Imperiului, romani ca oricare alții, ai acestui stat. În același timp, cronicarii vremii, Salvian (secolul V) ș.a. recunosc că dorința generală a populației (a plebei) era să trăiască sub barbari, la care fug cu grămada, fără gând de întoarcere: "O singură și unanimă rugăciune a săracilor romani este aceea de a li se da voie să trăiască viața lor sub barbari. Și ne mirăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea și secolul al XIII-lea, de o populație romanică trăind în vechea Dacie. Această muțenie, timp de zece secole, este impresionantă¨. El consideră că tăcerea scriitorilor bizantini, "singurii care contează", s-ar datora lipsei lor de interes față de o "plebe mizeră și tăcută", ei concentrându-și atenția asupra cuceritorilor barbari din nordul Dunării, care ocupă succesiv aceste ținuturi. Examinând datele furnizate de argumentele de ordin lingvistic, F. Lot constata că ele sunt categoric împotriva continuității daco-romane în nordul Dunării. Istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1993), biografia sentimentală a scriitorului latin e proiectată pe fundalul unei Rome bulversate de tirania și demența unor împărați degenerați - Caligula, Claudiu, Nero -, autorul punând accentul pe hazardul și cruzimea hotărârilor acestora, pe etalarea desfrânării generale, de la Curtea imperială la plebe. Romanul Căderea Constantinopolului (I-II, 1976-1977) e axat pe trei mari direcții narative: relatarea tentativelor solilor bizantini de a obține ajutorul unor suverani europeni, asiatici sau africani, ocazii care prilejuiesc descrierea situației din fiecare țară, la nivelul puterii; urmărirea întâmplărilor
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
Spiritul ba... Nu poate-un râu Să-și schimbe cursul său înspre izvor. Crezi tu că omu-i rău - e lumea rea. De-aceea persecut eu pe creștini. Tu știi pe cari, căci eu știu distinge Între creștinii crucei și ai plebei. Dar nu vei zice cumcă [-o] inimă * Imperială a fost surdă l-a ta voce. Voi face tot ce pot - dar rămânând Tot eu. Deosebirea între noi e clară Tu crezi - eu nu cred decât câte văd... Ce să-mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
descoasă. (apar servitori cari-l descoasă și din el iese Pepelea ) Poți să-ți închipuiești ce proști-s, dacă eu Cunosc că-s proști și, helbet, în sfântul cap[al] meu Numai înțelepciune nu-i. E ceva vulgar, Pe sama plebei asemeni lucruri răsar *, Căci în a mea cerească și mare-mpărăție Se dă toată mărirea numai după prostie. Nu-i om cu minte-n țară-mi și mă mândresc că nu e De le-i găsi ți-dau voie să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
EminescuOpVIII 470} CHALKIDIAS Aș dori, frumoasă Las, ca să fii în locul meu. LAIS Eu, în locul tău, desigur că n-aș tremura de fel Ca să scutur a robiei lanțuri grele de oțel. Precum fuge osânditul de la locul de osândă, Hărțuit de-o plebe crudă, de pieirea lui flămândă, Și abia ajunge-n templu, adăpostul de scăpare, Aș fugi și eu de-a sorții prigonire-atît de mare Alergând în brațul morții ca altar mântuitor. CHALKIDIAS Ție-ți pare foarte lesne. A vorbi este ușor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
De aceea principele să caute pururea a-și asigura viața sa și stăpânirea sa; mijloacele vor fi totdeuna considerate ca onorabile și vor fi lăudate de toți, căci mulțimea ține totdeuna cu aparențele și cu succesul. Toată lumea e plină de plebe, iar cei puțini cari sânt mai cu minți nu ajung să vorbească și ei decât atunci când mulțimea, care în sine nu are nicicând putere, nu mai știe încotro și are nevoie de un sprijin. Un principe din timpul meu, pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de mii de franci pe an. Ați făcut din plagiat, din nulitate, din feneantism un merit, un titlu de înaintare; i-ați dat poporului formele goale a unei civilizații străine, fără umbră din cuprinsul și bucuriile ei; ați făcut ca plebea, plebea uliților orașelor, să domnească peste nobilul popor românesc; mai mult, ați constituit privilegii pentru ca această arhiplebe pururea să rămâi deasupra. 53 {EminescuOpXIII 54} Și nu e dreptate azi? Dar de unde să fie, când ați atins-o în sâmburele ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mii de franci pe an. Ați făcut din plagiat, din nulitate, din feneantism un merit, un titlu de înaintare; i-ați dat poporului formele goale a unei civilizații străine, fără umbră din cuprinsul și bucuriile ei; ați făcut ca plebea, plebea uliților orașelor, să domnească peste nobilul popor românesc; mai mult, ați constituit privilegii pentru ca această arhiplebe pururea să rămâi deasupra. 53 {EminescuOpXIII 54} Și nu e dreptate azi? Dar de unde să fie, când ați atins-o în sâmburele ei, în dreptul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
străine, legiuiri străine, mode străine, cine decât cei fără știință de carte și fără seriozitate morală s-au improvizat în stăpânitori ai acestei vechi și binecuvântate țări? Nu ne mai silească d. C. A. Rosetti a repeta crudele adevăruri despre plebea nesățioasă de străini și semistrăini pe cari i-a înțolit din sudoarea aceluiași țăran pe cari se preface azi a-l compătimi, căci, când ajungem a vorbi de ea, d-sa știe fără îndoială din esperiență că tot fanatismul nostru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]