584 matches
-
1918 elaborate de cele două partide. Aceasta este o declarație de principii În care se regăsesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodeterminare pe baza principiului naționalităților: libertatea națiunii, separarea politică de Ungaria, asumarea suveranității națiunii În teritoriul său național, plebiscitul. Declarația era adresată Parlamentului Ungariei și a căpătat valoarea unei declarații de independență. La 18 oct. 1918, se constituia Consiliul Național Român Central , ca organ politic unic al românilor din Transilvania, alcătuit din șase membri din fiecare partid ( P.N.R. și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
care nici un partid nu reușise să asigure majoritatea, și în condițiile în care regele Carol al II-lea dorea să introducă un regim de guvernare personală, a fost dată o nouă Constituție: o acceptul poporului a fost exprimat printr-un plebiscit, în care votul s-a făcut prin declarație verbală; -a fost redactată de juristul Istrate Micescu; -a fost promulgată de regele Carol al II-lea printr-un decret regal la 20 februarie 1938 și a intrat în vigoare la 27
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a Partidului Socialist German; sînt asasinați c. 70 de membri marcanți ai Partidului Nazist, printre care Ernst Röhm și Gregor Stresser ("Noaptea Cuțitelor Lungi", iunie). Naziștii încearcă să pună mîna pe putere în Austria; cancelarul Dolfuss este asasinat (iulie). // La plebiscitul din 19 august, Hitler este ales președinte (Führer) cu 88% dintre voturi. // URSS aderă la Liga Națiunilor. // Autoritățile locale încep să subvenționeze laptele distribuit copiilor de vîrstă școlară. // Ia ființă Oficiul Central de administrare a fondurilor de șomaj (Unemployment Assistance
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
1938. Londra anunță că trebuie amînată soluția de creare a unui stat israelit în Palestina (ianuarie). // Anthony Eden demisionează, nemulțumit de politica de conciliere față de Germania, și este înlocuit de lordul Halifax (februarie). // Are loc Anschluss-ul (13-14 martie), dar la plebiscitul organizat post factum (aprilie), peste 98% dintre austrieci sînt favorabili unirii cu Germania. // Regele și regina deschid oficial Empire Exhibition la Glasgow. // Italia semnează cu Marea Britanie un document prin care se angajează să-și retragă legiunea de voluntari luptînd de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Angliei, autonomia Renaniei, nici anexarea sudului regiunii Saar. Germania pierde, pe lîngă Alsacia și Lorena, o parte a Prusiei Occidentale și a Pomeraniei, precum și Silezia Superioară, în favoarea Poloniei, devenită republică independentă. Belgia anexează cantoanele Eupen și Malpédy, iar în urma unui plebiscit Danemarca primește Schleswigul de Nord. "Coridorul Danzigului", la care Polonia are acces, desparte Prusia Orientală de restul Germaniei. Teritoriul la vest de Rin (Rheinland) este demilitarizat. Portul Danzig (rebotezat Gdánsk) de la Baltica, deși cu o populație majoritar germană, este declarat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la vest de Rin (Rheinland) este demilitarizat. Portul Danzig (rebotezat Gdánsk) de la Baltica, deși cu o populație majoritar germană, este declarat "oraș liber". Regiunea Saar-ului (Saarland) intră sub controlul Ligii Națiunilor pe timp de 15 ani, după care printr-un plebiscit ținut concomitent în Franța și în Germania, urma să se decidă cui îi va reveni. Germania pierde de asemenea de jure ceea ce deja pierduse de facto: coloniile sale din Africa, deja ocupate de Aliați în timpul războiului. Anglia ia Africa Orientală
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
a ales formal noul președinte, în persoana lui Robin Cook (BLP). Cu această ocazie, cotidianul Libération observa că din "273 de votanți, doar 13 delegați (francezi, italieni și belgieni) s-au abținut, iar 3 au îndrăznit să voteze contra: un plebiscit controlat cu grijă prin tratativele de culise între liderii naționali"343. Ceea ce înseamnă 4,76% abțineri și 1,1% voturi împotriva alegerii lui R. Cook. O dată cu venirea noului președinte britanic al PSE, apar și modificări statutare. Principalele trei modificări de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
u.). Tribunalele pot sancționa acțiunile guvernanților, dacă ele contravin legii. Zakaria (1997: 27) se folosește de aceasta pentru a afirma că liberalismul constituțional, iar nu alegerile libere, definesc ideea de democrație: "Modelul occidental este cel mai bine simbolizat nu de plebiscitul popular, ci de judecătorul imparțial". Se recunoaște în mod aproape unanim că țara care organizează alegeri, dar în care nu se respectă supremația legii este o "pseudodemocrație" (Diamond ș.a., 1995: 8). Alegerile vor fi libere și corecte doar dacă legea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fiind nelocuite, nu ne impun datoria de-a ține seamă de voința legitimă a altuia, celalalt teritoriu al Dobrogei îl primim într-adevăr, dar numai c-un titlu veritabil de drept, cu consimțământul populațiunilor. Cum se vor întreba populațiunile, prin plebiscit sau pe altă cale, e o cestiune de detaliu. În orice caz n-ar fi o cestiune de dominare ci de conviețuire, căci nu e vorba de cucerire, ci de uniune. Această atitudine credem că ar fi pe deplin corectă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prezidentului Camerii, cari poate că au cea mai mare parte de răspundere pentru starea unde a ajuns azi țara. A doua amenințare, cea cu lovitura de stat, a făcut o impresie mai puțin penibilă. Lovitură de stat? Cu ce? Cu plebiscit sau cu năbușirea țării prin puterea armată? Sau poate, cine știe, va fi trecând prin capul "patrioților" de la putere să facă lovitura de stat cu oștire străină? Este ridicul a crede măcar un moment că pentru darea drepturilor la evrei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cine știe, va fi trecând prin capul "patrioților" de la putere să facă lovitura de stat cu oștire străină? Este ridicul a crede măcar un moment că pentru darea drepturilor la evrei s-ar putea face o lovitură de stat cu plebiscit; e o nebunie a crede că pentru un așa scop s-ar putea întrebuința puterea armată a țării sau că un stat vecin ar avea atât de puțină minte și destule puteri disponibile pentru a le împrumuta d-lui Brătianu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
342. 50 47 declarației lui Mussolini se înscrie convorbirea din ianuarie 1931, de la Geneva, între Titulescu și reprezentantul italian Grandi care se declara de acord cu punctul de vedere exprimat de diplomatul român potrivit căruia era de neacceptat organizarea unui plebiscit în Basarabia 73 , deoarece “... dă drept ambelor părți să facă propagandă. În speță ar constitui un instrument pentru Soviete de a face paradă cu binefacerile comunismului. Aceasta România nu o poate accepta ” 74. De altfel , pregătirea propagandei comuniste în Basarabia
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Biroul Politic să desfășoare o energică propagandă în Basarabia în favoarea despărțirii de 73 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilmeă, rola 538 cadrul 1154 ( Sovieticii au propus părții române în cadrul Conferinței de la Viena, la 3 aprilie 1924 , organizarea unui “plebiscit în Basarabia precedat de o evacuare militară românească “. Această propunere nu a fost luată în considerare de reprezentanții Românieiă. 74 A.N.I.C., fond Nicolae Titulescu, dosar nr. 62, f. 379. 51 48 România pemtru ca guvernul sovietic să fie în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
342. 50 47 declarației lui Mussolini se înscrie convorbirea din ianuarie 1931, de la Geneva, între Titulescu și reprezentantul italian Grandi care se declara de acord cu punctul de vedere exprimat de diplomatul român potrivit căruia era de neacceptat organizarea unui plebiscit în Basarabia 73 , deoarece “... dă drept ambelor părți să facă propagandă. În speță ar constitui un instrument pentru Soviete de a face paradă cu binefacerile comunismului. Aceasta România nu o poate accepta ” 74. De altfel , pregătirea propagandei comuniste în Basarabia
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Biroul Politic să desfășoare o energică propagandă în Basarabia în favoarea despărțirii de 73 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilmeă, rola 538 cadrul 1154 ( Sovieticii au propus părții române în cadrul Conferinței de la Viena, la 3 aprilie 1924 , organizarea unui “plebiscit în Basarabia precedat de o evacuare militară românească “. Această propunere nu a fost luată în considerare de reprezentanții Românieiă. 74 A.N.I.C., fond Nicolae Titulescu, dosar nr. 62, f. 379. 51 48 România pemtru ca guvernul sovietic să fie în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
patrie este singur patriotism omenesc sau moral" (Aaron, 1843, p. 4). Ceea ce este realmente surprinzător la această concepție asupra patriotismului rezidă în încorporarea unor elemente specifice "naționalismului civic" asociat modelului francez sintetizat de Ernest Renan în caracterizarea națiunii drept un "plebiscit cotidian". Spre deosebire de modelul german, articulat de Johann Gottfried Herder în jurul unor daturi inexorabile individului care se i se impun acestuia din afară (descendența etnică, apartenența lingvistică și culturală), versiunea franceză, renaniană, a naționalității este bazată pe alegerea și consimțământul indivizilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decât eronat indicarea limbii ca factor determinant al națiunii. Trecute cu vederea sunt ideile percutante care i-au impresionat puternic pe contemporani și continuă să îi intrige pe analiștii actuali ai naționalismului, ca de pildă: concepția voluntaristă a națiunii ca "plebiscit zilnic" (Renan, 1990, p. 19), esențialitatea uitării istorice în crearea națiunii (p. 11) sau definiția idealistă a națiunii ca "principiu spiritual" (p. 19) și ca solidaritate colectivă fundamentată pe o formă specifică de "conștiință morală" (p. 20). Nesensibilizat de aceste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numărul populației, fără deosebire de rasă și de religie", fiind, mai grav, alcătuit dintr-o "plebe amorfă, anonimă și fără memorie, care-și schimbă părerea cu fiecare răsărit de soare" (așa cum reiese din definiția lui E. Renan: națiunea este un plebiscit de fiecare zi), statul etnocratic își are temeiile în pământul strămoșesc, sângele românesc, sufletul național și credința ortodoxă (Crainic, 1997, pp. 246, 242). Unul dintre principiile axiale ale statului etnocratic exprimă precis ultimul element al modelului european al societății naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de puține or fi acele cercuri? Dar dacă acel nume principal și sunător din frunte ar fi unul și același pentru toate listele partidului republican din Franța, daca el ar fi al d-lui Gambetta, n-ar fi asta repetarea plebiscitului napoleonian? {EminescuOpXII 87} Modificarea în acest sens a legii electorale, cuprinsă în propunerea Bardoux, părea de la 'nceput a nu avea sorți de reușită, căci comisia Camerii se pronunțase contra ei; însă o întîlnire între prezidentul Republicei și prezidentul Camerii deputaților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ministru poate să-și aibe vederile sale proprii în această privire; majoritatea deputaților, deși într' ascuns adversară a propunerii Bardoux, se crede că nu va putea rezista de-a nu se supune voinței prezidentului care, urmărind scrutinul de liste, urmărește plebiscitul, voindu-l pe acesta, voiește dictatura. Dar oare dictatura, fie ca prezident al Consiliului, fie ca urmaș al d-lui Grevy, d. Gambetta o urmărește numai din punct de vedere personal, numai din ambiție? Sau, dacă ambiție ar fi, s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
menirea ce-o are aurul din Juliusthurm? Dacă considerăm silințele ce și le dau guvernele apusene de-a câștiga favoarea maselor și de-a pune mâna pe întreaga putere de care dispune un stat, dacă vedem pe d. Gambetta solicitând plebiscitul, pe principele de Bismarck făcând călduroase apeluri pentru ușurarea nevoilor mulțimii și a omului sărac, ni se pare a vedea pe doi conducători cari încearcă a-și înfierbînta oștirile lor nainte de a le porni una asupra alteia. Cheia dominațiunii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
franceză de la 1830 și 1848 le răsp\ndise sau provocase în Europa. El făcuse mari dificultăți spre a recunoaște monarhia franceză din iulie. El a combătut din răsputeri guvernul din februare. Cât despre guvernul din 2 decembre, consacrat printr-un plebiscit, el îl considera ca o personificațiune a antilegitimității. După douăzeci și nouă de ani (1825 - 1854) de o domnie destul de fericită, își văzu prestigiul compromis într-un război în care alianța turcilor, englejilor și francejilor [î ]i pregăti serioase încurcături
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
români, fără Îndoială, sau maghiari, sau germani, dar acest lucru nu este Întipărit În sânge, nici În codul genetic, ci se datorează faptului că am căzut de acord, ca și comunitate, asupra acestui lucru. Națiunea, spunea Ernest Renan, este un plebiscit de fiecare zi. Nimic nu o ține laolaltă În afara acestui vot cotidian. 2. Identitățile transnaționale Putem vorbi atât de relaxat despre identitatea națională, la ora actuală, și pentru că ea a fost puternic concurată, În ultimele decenii, de alte forme de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Constituția lui Carol al II- lea a fost opera juristului Istrate Micescu; a fost supusă unui plebiscit în care votul s- a făcut prin declarație verbală consemnată pe liste separate cu cei ce votau pentru și cei ce votau contra. 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
în Germania în legătură cu aspirațiile teritoriale ale Rusiei, avea o conotație oarecum similară. Ideea unei „taxe științifice” încerca să introducă știința în comerțul exterior, pornind parțial de la ideile avansate la începutul secolului al XIX-lea de Friedrich List. Teoria și practica plebiscitelor internaționale sunt de asemenea manifestări tipice ale abordării raționaliste a problemelor internaționale; aici, voința majorității este testul științific după care este determinată suveranitatea asupra unui teritoriu. În anii ’30, maiorul Lefebure și-a avansat teoriile despre „dezarmarea științifică”. „Geopolitica” își
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]