118,725 matches
-
de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
economiei de piață liberă, dar în respectarea spontană a raționalității instrumentale și a eticii utilitariene de către întreg personalul managerial din acele întreprinderi economice. Totuși există două sau trei perspective conceptuale distincte asupra parcului industrial de la Kalundborg. În prima dintre acestea, plecându-se de la spontaneitatea procesului său de constituire, Kalundborg este considerat doar exemplul cel mai notoriu de parteneriat comercial eco-sustenabil în zonele urbane. Căci contrar analogiei frecvent folosite, devenită aproape o prejudecată, orașele nu sunt asemănătoare termitariilor sau mușuroaielor de furnici
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
se pare mai aproape decât pericolul totalitar. E diferența între un risc iminent și unul latent. (sociolog): Există o perspectivă socială care nu poate fi ignorată. În anumite sate din Ardeal, comunismul e văzut că perioada în care mulți au plecat țărani și s-au întors domni. Satul interbelic nu era un paradis al perspectivelor sociale. & (psihanalist): Și în interbelic, elitele au putut părăsi satul. Procesul facilitat de comunism s-ar fi petrecut și în absența lui, cum s-a petrecut
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
în cărțile fundamentale ale religiei mele nu apare nici un îndemn că oamenii să-și omoare semenii. Inchiziția a fost un derapaj. Spre deosebire de creștinism, în sursele fundamentale ale comunismului, îndemnul la violență este explicit. Nu-mi fac iluzii că cineva va pleca astăzi de-aici cu alte idei decât cele cu care a venit. Dar e bine că dezbaterea a avut loc. în sfârșit o eboșa de dialog în românia. vom fi lăsat în urmă etapă ‘gedesismului’ ( discursul ‘noi între noi’, cu
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
dacă abia se întreține pe sine ca muncitor). 3. Corporatismul nu este cumva un proiect socialist mai cu cap ( tot “fiecăruia după nevoi”)? Cine controleza nevoile, controlează tot (v. manipularea după Maslow). 4. În satul devenit neinteresant, din care au plecat țăranii, nu s-au întors domni, ci tovarăși. 5. Două soluții: sărăcia că eliberare și virtute (creștinism), sărăcia că păcat (“să ștergem diferențele”) și motiv de supunere, recompensată cu asistența socială (comunism). 6. Vaccinul presupune contactul cu agentul viral (atenuat
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
cu neamțu, bucurenci și ernu. dar, mă rog, asta a făcut și noica, pardon, cu ei. în sfîrșit, își dau adevărată măsură. și nu numai pe a lor. mă mir că nu a participat și HRP, dar probabil că era plecat prin vreo călătorie spre beneficiul ICR și al culturii române în ansamblul ei. După cum, nu-nteleg de ce DC Mihăilescu nu se arătă la astfel de dezbateri extrem de utile și de interesante pentru bobor. Că doar și el știe de toate
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
părinte" corupt de cele lumești, cînd își amintește, iluminat și autoironic, de amorul cu o maică stareță; sau cînd, întins pe patul de pușcărie, își șterge o lacrimă care-i alunecă pe obraz; sau cînd urcă în mașină, înainte de a pleca pe ultimul drum, cu o privire știutoare; sau cînd recită sufocat, în fața prietenilor și a doamnei cu coasa, "Și cînd a venit Salvarea, din el mai trăia țigarea"... Se vede, cu ochiul liber, că regizorul, Șerban Marinescu, iubește Actorul și
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
lumea scrisă. S-a manifestat astfel la fiecare întîlnire pe care am avut-o, de vreo trei decenii încoace, ultima dată în Clujul a cărui universitate l-a înscris, onorîndu-se, printre doctorii săi honoris causa, în 1997. Jean Rousset a plecat dintre noi fără zgomot, dus de anii mulți, care l-au scutit, totuși, de o lungă suferință. Lasă în urmă o foarte frumoasă amintire și un număr de cărți, dintre care două, Literatura fanceză în epoca barocului și Mitul lui
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
înapoiezi părinților, în bani, acei bani pe care ei i-au cheltuit cu tine, pe cînd erai mic. Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul cu creierul de aur le-o amortizează cu vîrf și îndesat, dar apoi pleacă definitiv în lumea largă. De aici încolo, va comite însă hybris după hybris. Personajul dovedește că are creier, dar nu are minte. Aurul plasat în loc de creier nu poate să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
înapoiezi părinților, în bani, acei bani pe care ei i-au cheltuit cu tine, pe cînd erai mic. Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul cu creierul de aur le-o amortizează cu vîrf și îndesat, dar apoi pleacă definitiv în lumea largă. De aici încolo, va comite însă hybris după hybris. Personajul dovedește că are creier, dar nu are minte. Aurul plasat în loc de creier nu poate să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
cu cel slav și cu cel bizantin, populat de fantome de domnițe bisexuale și înconjurat de culmi neguroase. Întâlnire la Kronstadt este un roman al exilului în toate sensurile, o poveste a jidovului rătăcitor, în cel mai realist mod posibil. Plecat în 1957 din Brașov, prin Ierusalim la Paris și de acolo în Africa, Arnim Stern nu ajunge, de fapt, nicăieri, cu toate pozițiile universitare ocupate sau cu familia furată și femeile lui iluzorii. Cartea demonstrează cât de actual e mitul
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
Rousseau, iar M. Eleutheriade cu o peisagistică de un rafinament rar, în care lirismul de fond se conjugă cu o remarcabilă forță a expresiei. Dar surpriza absolută a întregii expoziții și, într-un fel vedeta acesteia, este Alexandru Moser Padina. Plecat de multă vreme din România și decedat cu vreo cîțiva ani în urmă în Elveția, Padina este și el puțin cunoscut, iar lucrările sale circulă destul de rar pe piața de artă și deloc în proiecte culturale. Este pentru prima oară
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
și jumătate. Mă gândesc, de pildă, la perfecta ordonare a străzilor brăilene vechi, dispuse în semicerc și radial, proiectare-unicat în urbanistica noastră, după cât știu. Clădirile noi, anostele blocuri implantate fără noimă amenință să strice armonia acestui spațiu. Străzile în semicerc pleacă de la Dunăre și ajung riguros tot la Dunăre, în volute din ce în ce mai largi. Iar străzile radiale, care le intersectează, străpungând spre sud, spre vest și spre nord, pornesc toate din acea inimă a orașului care este splendida piațetă a Sfinților Arhangheli
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
jurnal: "...Un alt negru, cu o șapcă americană, vorbește la mobil, vorbește foarte tare, parcă înadins pentru a fi auzit de toată lumea. O somaliană sculptată, cu turban roz, superbă femeie, nevasta probabil, se scoală, spunînd : n-avem noroc...Si apoi pleacă amîndoi cu acel mers dezinvolt, legănat, al africanilor. Personaje desprinse din caravana Magilor din Biblie." Mai puțin din istoria, plină de anecdote și de fantastic, a băuturii originare din Abissinia va găsi cititorul în carte. În schimb, notații ca cea
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
mie de ani a anticilor. Cei ce vin cred că vor consuma în primul rând produsele simbolice ale epocii lor, nu ce le lăsăm noi. - Ați scris, cu mulți ani în urmă, un text în care arătați de ce nu puteți pleca din această țară. Pentru că ați investigat atent realitatea cotidiană românească (și nu ați privit-o de după jaluzelele bine trase ale simpozioanelor pe temă dată), știți că tânărul de astăzi aproape că nu are perspectivă în România. Cu rare excepții, el
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
că nu are perspectivă în România. Cu rare excepții, el nu poate trăi din munca lui, nu-și poate întemeia decât asistat o familie cu un minim standard de viață. Ce credeți că ar trebui să facă tinerii noștri? Dacă pleacă, sunt ei de vină, sau altcineva? - În problema asta nu se pot da sfaturi. Nu voi spune niciodată unui tânăr pleacă sau rămâi. Să facă așa cum simte. Altfel, dacă ar vrea să plece și rămâne, o să-și pună toate neîmplinirile
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
asistat o familie cu un minim standard de viață. Ce credeți că ar trebui să facă tinerii noștri? Dacă pleacă, sunt ei de vină, sau altcineva? - În problema asta nu se pot da sfaturi. Nu voi spune niciodată unui tânăr pleacă sau rămâi. Să facă așa cum simte. Altfel, dacă ar vrea să plece și rămâne, o să-și pună toate neîmplinirile vieții pe seama acestui gest. Dacă vrea să rămână și pleacă, va trăi în străinătate și mai străin decât, oricum, este. Sunt
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
ar trebui să facă tinerii noștri? Dacă pleacă, sunt ei de vină, sau altcineva? - În problema asta nu se pot da sfaturi. Nu voi spune niciodată unui tânăr pleacă sau rămâi. Să facă așa cum simte. Altfel, dacă ar vrea să plece și rămâne, o să-și pună toate neîmplinirile vieții pe seama acestui gest. Dacă vrea să rămână și pleacă, va trăi în străinătate și mai străin decât, oricum, este. Sunt, categoric, mulți tineri valoroși cărora nu li se deschide nici o perspectivă pe
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
nu se pot da sfaturi. Nu voi spune niciodată unui tânăr pleacă sau rămâi. Să facă așa cum simte. Altfel, dacă ar vrea să plece și rămâne, o să-și pună toate neîmplinirile vieții pe seama acestui gest. Dacă vrea să rămână și pleacă, va trăi în străinătate și mai străin decât, oricum, este. Sunt, categoric, mulți tineri valoroși cărora nu li se deschide nici o perspectivă pe măsură în România. Dar sunt și destui care nu mai au în cap decât Occidentul, deși nici
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
-mi că ne vom revedea când o să mă intereseze din nou marea cultură. Dinu Săraru s-a dovedit cel mai maleabil, producând atunci în revistă niște interesante amintiri de la Teatrul Mic. Apoi, când i-au revenit corăbiile la suprafață, a plecat. Magda Mihăilescu a rezistat cu brio până în ziua de azi. Niciodată n-am respins pe cineva pentru că era bătrân sau "fost", l-am respins pentru că era plicticos, lipsit de valoare literară și artistică. Și n-am publicat pe nimeni pe
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
debarcării în Normandia, era cea mijlocie), apoi a ajuns la gherlă pentru fraude în meserie, a fost eliminat din barou, a ieșit din pușcărie după Nagasaki, a anunțat-o pe nevastă-sa că și-a schimbat preferințele sexuale și a plecat la Newport News, unde s-a stabilit ca măcelar, împreună cu matahala de amant al lui, "el fiind femeia în relație" preciza Vina, și niciodată nu a scris o scrisoare, nu a dat vreun telefon, nu a trimis vreun ban sau
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
răspundeau la vocalizele ei, iar ciocănitoarele băteau ritmul. Nissy Poe și-a dat drumul și a cîntat. Trepidează, vibrează, rostogolește-te! Aceasta era marea ei taină, acest glas ca o țîșnire de rachetă a puterii. Uneori, cînd John Poe era plecat la lucru și copiii lui nu erau acasă și deci nu o puteau pîrî - John Poe era, într-adevăr, nepărtinitor cu toți ai casei, dar copiii lui erau cu totul altceva - Hellen deschidea aparatul de radio și căuta un post
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
în Orizontal non-stop, într-adevăr una dintre cele mai reușite povestiri din volum, focalizarea pe vocea interioară a personajului face din lumea exterioară un spectacol: "e șase și treișpe' minute, gîndește Isidor, mai sînt trei sferturi de oră, la cincizecișiopt pleacă, o haită de derbedei, fără pic de obraz, spune femeia, trebuie să ajung și eu pînă atunci la ghișeu, gîndește Isidor..." pînă ce, tensiunea crescînd, afară vocile se multiplică, în dialoguri paralele, "măgarule - spune gospodina -, dumneata unde ți-ai lăsat
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
mea. Mă cotropise, ce mai... Nici nu mai știu cum am răspuns la Întrebări, cu ochii ațintiți În foaia de hârtie. Îmi amintesc doar că, Într-un târziu, când i-am căutat privirea, n-am mai găsit-o... Schimbase locul? Plecase? Nu puteam să-mi dau seama... N-a venit nici la cocktail-ul de la Închiderea Festivalului. Dar mireasma mă urmărea, chiar dacă pe ea n-am mai Întâlnit-o după aceea. Ei, și am plecat de la Skopje, cu numai câteva ore
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
am mai găsit-o... Schimbase locul? Plecase? Nu puteam să-mi dau seama... N-a venit nici la cocktail-ul de la Închiderea Festivalului. Dar mireasma mă urmărea, chiar dacă pe ea n-am mai Întâlnit-o după aceea. Ei, și am plecat de la Skopje, cu numai câteva ore Înainte de un cutremur devastator, care a preschimbat o bună parte din oraș Într-un morman de ruine... De la Atena, unde am aflat vestea, mam Întors cu primul avion. Dar bineînțeles că n-am mai
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]