1,535 matches
-
dacă nu sunt executate de bunăvoie, legea oferă creditorului numai pârghii de constrângere pecuniară (cuprinse în procedura reglementată de art. 906 din Codul de procedură civilă) și nu există garanția finalizării demersului cu o soluționare efectivă, în fond, a cererii; ... – plenitudinea de jurisdicție a instanței care cenzurează actele emise de entitățile obligate la soluționarea cererilor de reparație (nelimitată de vreo dispoziție legală) justifică recunoașterea dreptului titularilor cererilor de reconstituire de a cere soluționarea lor pe fond. ... ... ... 143. Față de aceste argumente
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, paragrafele 17 și 18, Curtea a observat că prevederile art. 83 din Codul de procedură civilă, în ansamblul lor, sunt destinate să asigure plenitudinea dreptului de acces liber la justiție, reglementând reprezentarea convențională ca un mecanism de facilitare a exercitării acestui drept fundamental. În același timp, modalitatea de reglementare a reprezentării convenționale asigură și exercitarea deplină a dreptului de apărare, întrucât limitarea posibilității mandatarului
DECIZIA nr. 70 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257367]
-
Se arată că legiuitorul, pe lângă obligația de a oferi oricărei persoane posibilitatea efectivă de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, trebuie să imprime acestei posibilități un caracter echitabil, care să confere plenitudine exercitării acestui drept prin atingerea finalității urmărite; aceasta se poate realiza prin instituirea unei proceduri care să respecte cerințele de echitate instituite de art. 21 alin. (3) din Constituție, în absența cărora orice formă de cenzură a soluțiilor de clasare
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
se exercită funcția de judecată prevăzută de art. 3 alin. (1) lit. d) din același cod nu se mai încadrează în definiția dată prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia prin „instanță“ se înțelege un organism judiciar cu plenitudine de jurisdicție care trebuie să exercite un control complet de legalitate și care trebuie să fie competent să examineze toate chestiunile de fapt și de drept relevante cauzei. Se susține că, pentru aceste considerente, și soluția legislativă prevăzută de art.
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
delegate directorilor de către consiliul de administrație, Legea societăților stabilește că aceștia sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii societății, în limitele obiectului de activitate al societății. Deși încredințarea „tuturor măsurilor aferente conducerii societății“ reprezintă o formulă care sugerează plenitudinea de competențe ce revine acestor directori, Legea societăților stabilește totuși că acestea trebuie exercitate cu respectarea competențelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administrație și adunării generale a acționarilor. ... 16. Curtea constată, astfel, că o primă
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
o evaluare corectă și reală a rezultatelor obținute, a cauzelor care au determinat neregulile și a măsurilor necesare înlăturării ori diminuării efectelor negative și integrării celor pozitive; ... c) principiul responsabilității - personalul ce desfășoară activități de control răspunde pentru corectitudinea și plenitudinea constatărilor, precum și de acțiunile susținute în procesul de control; ... d) principiul eficacității - se referă la oportunitatea și finalitatea activității de control, în scopul atingerii obiectivelor propuse; ... e) principiul eficienței - are în vedere maximizarea rezultatelor activității de control în raport
NORME din 11 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260934]
-
Cât privește, în sine, rolul Curții Constituționale și efectul deciziilor pe care aceasta le pronunță, instanța constituțională a subliniat în mod consecvent că «este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România [art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992], cu plenitudine de jurisdicție în privința atribuțiilor sale. (...) Decizia Curții Constituționale face parte din ordinea juridică normativă [a se vedea Decizia nr. 847 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008] (...). Totodată
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
în prima zi lucrătoare care urmează, reprezintă o reglementare în beneficiul părții vizate de termenul respectiv. Așadar, Curtea reține că prevederile de lege criticate stabilesc un mod de calcul al termenelor, favorabil justițiabilului, care are posibilitatea exercitării drepturilor procesuale în plenitudinea intervalului de timp reglementat. ... 34. În consecință, Curtea constată că, prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de acces liber la justiție și de a reduce riscul producerii unor
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
stabilite de lege“, iar cât privește modalitatea concretă de realizare a justiției, Curtea a constatat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, aceasta este circumscrisă legii care stabilește atât competența instanțelor judecătorești, cât și procedura de judecată. Așa fiind, plenitudinea de jurisdicție a autorităților chemate să înfăptuiască justiția este structurată, și nu limitată în funcție de anumite proceduri, termene și condiții a căror respectare este indisolubil legată de actul de justiție. Cu alte cuvinte, ceea ce prevalează, din perspectiva raportării
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
a căror respectare este indisolubil legată de actul de justiție. Cu alte cuvinte, ceea ce prevalează, din perspectiva raportării la menirea instanțelor judecătorești, este faptul ca aspectele conflictuale deduse judecății să fie dezlegate de o instanță judecătorească. Singurele limitări ale plenitudinii de jurisdicție a instanțelor judecătorești sunt reprezentate de competența acordată Curții Constituționale conform art. 146 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 302 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
pejus, exercitarea contestației în anulare numai în situațiile prevăzute de art. 426 din Codul de procedură penală, a recursului în casație în situațiile prevăzute de art. 434 alin. (2) din Codul de procedură penală etc.] nu înseamnă că este afectată plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, deoarece, așa cum s-a arătat, aceasta se circumscrie numai legii, în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, cu condiția ca, prin reglementarea la nivel legal a principiilor constituționale referitoare la procedura
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
se constituie în garanții indispensabile ale dreptului la un proces echitabil, cât și crearea premiselor constituționale în vederea realizării de către instanțele judecătorești a unei justiții unice, egale și imparțiale. ... 14. Prin urmare, Curtea a constatat că, din această perspectivă, plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești nu este absolută, ea putând fi structurată prin instituirea unor termene, condiții legale ori competențe limitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
în care, astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 1 martie 2016, legiuitorul poate institui anumite limite de competență, prin aceasta nefiind afectată plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, deoarece aceasta se circumscrie, în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, numai legii. De altfel, Curtea a reținut că există norme procesual penale în temeiul cărora instituțiile procesual penale invocate să poată
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
2018 și Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019. ... 11. Se mai arată că Legea nr. 52/2020 este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene, respectiv cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului consumatorilor, care se referă la plenitudinea de competență a instanței naționale de drept comun în aprecierea asumării de către consumator a riscului valutar. Or, prin instituirea prezumției absolute de impreviziune (articolul unic pct. 2 al legii criticate), legiuitorul român a suprimat primul element care trebuie verificat
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente raportat la materia de drept căreia ar trebui să îi fie circumscrisă acțiunea dedusă judecății. ... 90. Or, acesta este atributul instanței de trimitere, în virtutea plenitudinii ei de jurisdicție, de a da calificare raportului juridic dedus judecății - ca fiind corespunzător materiei asigurărilor sau, dimpotrivă, celei a răspunderii civile delictuale - în funcție de care să facă aplicarea textelor de lege incidente, inclusiv sub aspectul prescripției extinctive. ... 91
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
condiții de prezență pentru cvorum, iar reprezentanții societății civile din CSM nu pot participa. Sensul în care ar fi trebuit făcută reforma CSM, așa cum se afirma, de altfel, și în expunerea de motive, era acela de a reda Plenului plenitudinea de competență și unicitatea organică. ... 28. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele lor de vedere asupra sesizării
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
stabilite de lege“, iar, cât privește modalitatea concretă de realizare a justiției, Curtea a constatat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, aceasta este circumscrisă legii care stabilește atât competența instanțelor judecătorești, cât și procedura de judecată. Așa fiind, plenitudinea de jurisdicție a autorităților chemate să înfăptuiască justiția este structurată, și nu limitată în funcție de anumite proceduri, termene și condiții a căror respectare este indisolubil legată de actul de justiție. Cu alte cuvinte, ceea ce prevalează, din perspectiva raportării
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
a căror respectare este indisolubil legată de actul de justiție. Cu alte cuvinte, ceea ce prevalează, din perspectiva raportării la menirea instanțelor judecătorești, este faptul ca aspectele conflictuale deduse judecății să fie dezlegate de o instanță judecătorească. Singurele limitări ale plenitudinii de jurisdicție a instanțelor judecătorești sunt reprezentate de competența acordată Curții Constituționale conform art. 146 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 302 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
pejus, exercitarea contestației în anulare numai în situațiile prevăzute de art. 426 din Codul de procedură penală, a recursului în casație în situațiile prevăzute de art. 434 alin. (2) din Codul de procedură penală etc.] nu înseamnă că este afectată plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, deoarece, așa cum s-a arătat, aceasta se circumscrie numai legii, în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, cu condiția ca, prin reglementarea la nivel legal a principiilor constituționale referitoare la procedura
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
care se constituie în garanții indispensabile ale dreptului la un proces echitabil, cât și crearea premiselor constituționale în vederea realizării de către instanțele judecătorești a unei justiții unice, egale și imparțiale. Prin urmare, Curtea a constatat că, din această perspectivă, plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești nu este absolută, ea putând fi structurată prin instituirea unor termene, condiții legale ori competențe limitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
dreptul de acces la justiție, recunoscut în această procedură atât de către legiuitor, cât și de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, devine un drept teoretic, iluzoriu, ineficace din pricina faptului că instanța nu are plenitudine de competență, adică nu poate analiza situația dedusă judecății sub toate aspectele de fapt și de drept și nu poate pronunța o soluție în consecință. Or, așa cum a precizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, dreptul de
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
de asemănătoare cu cea a plângerii persoanei vătămate împotriva soluției de clasare dispuse de către procuror, reglementată de art. 340 și următoarele din Codul de procedură penală. Totuși, în această din urmă procedură, legiuitorul a conferit judecătorului de cameră preliminară plenitudine de competență, acesta putând dispune începerea judecății, astfel încât dreptul de acces la justiție să fie unul efectiv, căci ar fi absurd ca judecătorul să constate că există probe din care ar rezulta comiterea faptei penale, dar să nu poată
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
materie disciplinară. Or, exact aceleași motive impun și constatarea neconstituționalității sintagmei „pentru completarea verificărilor“ din cuprinsul art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, aspect care ar determina eliminarea acesteia din ordinea juridică, astfel încât instanța ar dobândi plenitudine de competență și, în consecință, ar putea analiza rezoluția Inspecției Judiciare sub toate aspectele de fapt și de drept și ar putea dispune o soluție în consecință. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
realitate, o interpretare și o dezlegare de principiu a unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, față de succesiunea legilor în timp. ... 71. Or, acesta este atributul instanței de trimitere, în virtutea plenitudinii ei de jurisdicție, de a stabili norma juridică aplicabilă cauzei deduse judecății. ... 72. De altfel, caracterul clar și lipsit de echivoc al normelor supuse în prezent interpretării a fost reținut și prin Decizia nr. 15 din 15 martie 2021 a
DECIZIA nr. 21 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267576]
-
89 din 16 martie 1994). ... 24. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, modalitatea concretă de realizare a justiției este circumscrisă legii care stabilește atât competența instanțelor judecătorești, cât și procedura de judecată. Așa fiind, plenitudinea de jurisdicție a autorităților chemate să înfăptuiască justiția este structurată, și nu limitată în funcție de anumite proceduri, termene și condiții a căror respectare este indisolubil legată de actul de justiție. Cu alte cuvinte, ceea ce prevalează, din perspectiva raportării
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]