335 matches
-
toate a-ceste, nu-și pierdu nădejdea în Dumne zeu, ci merse tot înainte până ce, într una din zile, dis-dimineață, trecând printr un codru întunecos, dă de-o poiană foar-te frumoasă, și în poiană vede o căsuță umbrită de niște lozii pletoase; și când s-apropie de acea casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândețe. Fata atunci scoate salba și paharele cele de argint și le dă tătâne-său; apoi deschizând lada împreună, nenu mărate herghelii de cai, cirezi
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mea și-a tuturor E tot nimic. Adriana. Cântecul care urmează, Șatra, l-am învățat de la o colegă tare drăguță, Veronica, prin anii 1942. În anul 1947 eram la niște cursuri la Oradea și pe podul Crișului, sub niște sălcii pletoase până la apă, s-a dat un festival cu muzică și dans. Cine cânta pe podul Crișului acest cântec? Eu cu o colegă de-a mea Dorina care a murit la vârsta de 24 de ani, nu-mi amintesc de ce boală
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ca din „O mie și una de nopți”. Covorul fermecat însă nu zbura, nu se mișca din loc, ci se topea de frica soarelui. În amonte de sat, lunca poartă pe brațele sale desfăcute o pădure de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să aibă gospodărie mare și organizată „ca la nemți”. Se străduia ca ogorul lui să fie bine muncit, ca vitele lui să fie grase și frumoase. Avea o mare pasiune pentru caii frumoși. Mai întâi a cumpărat doi cai negri pletoși, cu coama foarte bogată. Caii erau tineri, ne puși la ham. Iarna nu-i scotea din grajd decât atunci când îi ducea la apă la o fântână din afara satului, singura fântână cu apă bună de băut. Caii nu erau învățați nici
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
trecând prin fața noastră, îndepărtându-se cu toate enigmele sale nepătrunse. Prindem ocazia pentru a face fotografii cu Felicitas Hoppe, cu VITALIE CIOBANU și cu Andrei Bodiu pe punte, având drept fundal turnurile medievale. Admirăm malurile verzi ale râului, cu sălcii pletoase și stuf - o vegetație foarte bogată, un verde pe care ploaia parcă îl face și mai intens, mai puternic. VITALIE CIOBANU: Corrine are mult umor și un fel de a-și pune o mină serioasă, vorbind despre lucruri rizibile, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
primăvară, Narcis conduce relaxat, asfaltul este ca în palmă, așa că eu pot să-mi las privirea să alerge peste câmpurile înverzite de prospețimea grâului, care se pare că anul acesta este mai frumos ca niciodată, la pomii înfloriți, la sălciile pletoase care zâmbesc parcă soarelui, fiind printre primele cărora le-au dat frunzele, la berzele care deja și-au reluat locurile în cuiburile părăsite anul trecut. La Ivănești este zi de târg, lume multă, căruțe, țărani cu găini, rațe, curci, miei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cum intri pe poartă, lângă magazia de lemne. În dreapta, sub casă, două pivnițe În care sunt ferecate esențele tari ale acestui paradis - sub formă de compoturi, gemuri, zacuști, slănină, cârnați, vin și țuică. Urci scările, umbrite de cei doi peri pletoși așezați de o parte și de alta, și ajungi la o portiță vopsită În albastru, care, cu scârțâit răsunător, marchează intrarea În regnul oamenilor. Și miroase atât de frumos și de sălbatic când pășești pe aleea mărginită de gladiole, de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de gheață micșorîndu-se, răvășit, rupt de vecie, Los fiarele și le bătu, cuptoarele-și încinse, Si a vărsat de fier sudoare, sudoare de arama. 215 Fără odihnă nemuritoru-ncătușat, plin de durere ridicîndu-se, Îngrozitoare cazne îndurắ, pîna ce-o bolta, sălbatică, pletoasa, i-a-nchis Fîntînă gîndurilor într-o sfera. Într-un oribil somn cu vise, ca lanțul cu verigi, O vastă șira a spinării se zvîrcoli în chin pe vînt, 220 Dînd coaste-ndurerate, precum o Peșteră care se pleacă, Si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
interminabil; intestin; încercare; încîntat; înșirat; întindere; kat; kent; kilometri; lac; lemn; limbă; liniar; loc; longeviv; lung; lungan; maleabil; Marin; material; a măsura; mesaj; metri; mic; moale; rașpa; nelimitate; noapte; ocupație; om; oraș; origine; palton; pantaloni; pariu; perdele; picioare; în picioare; pletos; plictis; pom; pompieri; posibil; prăjină; privire; profund; provocare; punct; răbdare; riglă; ruletă; salam; scund; scurt; scurtă; sfoară; sîrmă; slab; special; stîlpul; subțire; suliță; sunt; șosea; text; trage; traseu; trist; tunel; uimire; unitate de măsură; unitate; univers; ușor; veșnicie; voiaj; voință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate; lapte bun; lună; lup; melc; mia; mic; miei; mieluț; mioriță; miros urît; miros; modestie; murdară; naivitate; neam; neghiob; neinteligent; nevinovat; nivel; oală; oier; orb; paie; păr; pășune; pletoasă; portieră; prietenie; producție; prost; prostie; prostime; răgea; sacru; simbol; simpatică; slabă; smerenie; stearpă; steaua; tata; telemea; tînără; tocană; țară; urît; urîtă; vară; venit; vițel; zdravăn; zoofilie (1); 804/163/50/113/0 oală: mîncare (221); vas (56); cratiță (55); spartă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
romantic, în maniera grădinilor anglo-chineze ce se alcătuiesc în jurul unei oglinzi de ape, cu pavilioane, lac, mici piațete. Azi vedem zona centrală, din jurul lacului, grupuri de stînci decorative, podețul rustic și pavilionul de formă hexagonală. S-au plantat: salcîmi, frasin pletos, ulmi, arțari, stejari, castani, oțetari, forstiția, liliac. Pe o rază scurtă față de vilele și Parcul Ioanid, amănunțit studiate în această lucrare, există Grădina Icoanei, amenajată în 1873 și, în vecinătate, Biserica Anglicană, construită între anii 1916 și 1920. Primăria Bucureștiului
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
de lentile, dar orb aidoma Marelui orb, apare concrescut cu peisajul. Simbolul migrează în natură: „Nu-i albă coama lui, nu-i albă. / E albă- murdar, deși ca prima zăpadă. / Nu-i verde nechezatul lui, / nu-i verde, / deși arbori pletoși cresc din el, / deși frunze flămînde cresc/ din verdele nechezatului, ah, / nechezatului negru de cal verde” (O călărire imperfectă). Făptura poetului e înveșmîntată și ea în vise ca-n blănuri de miel, cu sufletul zgribulit peste văi de venin, în timp ce
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
Originar din Cuba. Căsătorit la New York cu Sarah, fostă cofetăreasă care măsoară totul în termeni de bucătărie, dar e foarte bogată. Veniți să adopte o fetiță, pe Isabel, achiziționată prin intermediul avocatei Gertrudis. Ricardo are alură de mare poet: înalt, chipeș, pletos, voce impunătoare. Poezia lui este însă pe cât de sforăitoare, pe atât de banală. Sarah rămâne total indiferentă față de Isabel, Ricardo o îndrăgește imediat, Sarah pleacă acasă (va divorța). Adopția nu fusese definitivată. Ricardo fuge cu copila și este dat în
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
amiază/ Ce raze-ndesau în desagi" (Caligrafiile acelorași cuvinte). Îngereasca simbologie trimite cu ușurință la o simbologie sexuală, ultima pofticios adulmecată prin intermediul celei dintîi: "Îngerii nu ne înțeleg pe deplin. Pe tine te confundă c-un crin // Cărnos cu petale pletoase / Fluturate în spatele pacinicei case. // Ei cred că fîntînile-s parte din noi. / Se-așează în ciuturi și, doi cîte doi, // Vor să coboare-n adînc, unde-i umed. / Tînjesc să ne pipăie fragedul suflet" (Îngerii nu ne înțeleg pe deplin). Etericele
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
îl adîncesc pe contemplator în sine, în condiția lui irefragabilă. Apetența exotică se rezolvă nu în pitoresc, ci în stimul către o autenticitate responsabilă, lucid asumată. Cînd, bunăoară, traiectoria lui modernă se rotește în vîrtejul unei opere de prolifică amintire, pletoasă precum o cometă, - cele 120 de volume din Analele Profetilor si Regilor, redactate în secolul al X-lea de Abu Gafar Mohammed Tabari, trăitor prin Persia, Syria și Irak - cînd, inevitabil, se referă la rezumatul alcătuit de vizirul Bal’ami
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
distrus etajul superior, iar corbul, pe care îl deranja zgomotul, o fi cârâind cuvinte de ocară nautice pe gresia din bucătărie. Poate că refluxul o fi descoperit vreo deschizătură printre stânci, poate că o lumină strâmbă o fi însuflețit salciile pletoase și ghivecele cu magnolii, poate că or fi existând vapoare la orizont, petroliere, corvete, corăbii alunecând spre Strada Opt din Quinta do Jacinto. Așezat pe un mic tron șchiop, fără să înțeleg ce se petrecea în jur pentru că până la opt
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
ca pe un egal, îi umflă dintr-odată nările, făcându-l să-și ridice ochii din foaia albăstrită de litere mărunte. E cald și în aerul mișcător al sălii de examen, la nici jumate de metru în față, pulsează ceafa pletoasă a lui Cico. Scrie alene, mișcându-și din când în când umărul, prin tricoul subțire ca o batistă. Prietenul lui. Colegul lui de cameră. În sfârșit, Cico cel de fiecare zi și totuși unul nou, un om care asudă în fața
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
și un entuziasm tineresc, un romantism de fond care șovăie a ieși la suprafață, clocotind precum un cazan încins în subsolul textului. Poetul e un romantic cifrat, un idealist ce-și înlocuiește pelerina fîlfîitoare cu o uniformă murdară de mecanic. Pletosul "înger exterminator" ce-l vizitează nu e decît un alter ego mai puțin precaut: "Într-o dimineață în care zorelele/ Răsăriseră la fereastra mea ca într-o romanță/ Vine îngerul exterminator cu pletele lui excesive/ Și-mi bate la ușă
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
străbătut de trei râuri canalizate construite pentru a da viață urbei și totodată un farmec aparte prin împletirea apei cu zonele verzi și casele nu prea înalte, așezate de o parte și alta sau chiar deasupra canalelor. Iar printre sălcii pletoase și ierburi înalte se întrezăresc lebede sau rațe sălbatice. Și toate acestea dominate de clădiri vechi, cu o arhitectură impresionantă, multe având fresce pictate pe fațade. Prefectura și Primăria, precum și alte instituții își au sediile în palate construite în timpul administrației
Agenda2004-33-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282773_a_284102]
-
se îmbrâncesc. Alex ia, la început apropiindu-se lupește, imagine cu imagine, până când dă cu ochiul de șarpele care iese din blugii căzuți sub buric. E un șarpe zâmbitor, cu o buză întinsă, ca o autostradă în zorii zilei. Băiatul pletos o apucă de umeri pe fata cu șarpe și-o izbește cu capul de zidul clădirii. Alex filmează fugitiv bulevardul care pare adormit, sub convoiul lent de mașini. Apoi se întoarce la cei doi. Acum capul fetei este mânjit de
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
proprietara pensiunii, o doamnă în vîrstă extrem de suspicioasă și pretențioasă în privința chiriașilor și care ținea legătura permanentă cu primăria și poliția. Mariana o înțelegea, o femeie precaută, cu atîția dezmoșteniți sălbăticiți și periculoși pe lîngă ea. Albanezii ăia mai ales, pletoși ca niște sălbatici, care umblau numai cu cuțitele la ei, la vedere, mai ceva decît kosovarii care le țineau ascunse. Mariana le umblase cu foarfecele prin pletele îngălate; cînd întrebase proprietara cine știe să tundă, se oferi numaidecît, deși nu
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, O mie și una de nopți!, după cum știți, e o carte pe viață și pe moarte. Povestirea, mă rog, „narațiunea”, salvează-n fiecare noapte, pentru încă o zi, capul pletos și dulce-al Șeherezadei. Păstrînd proporțiile și schimbînd sexul, O mie și una de scrisori îmi salvează, în fiecare dimineață, sufletul, mi-l îmbibă, făcîndu-l leoarcă, apt de-a mai rezista 24 de ore, cu cuvinte de grafit afectuos. Iată
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
în timpul celui de al Doilea Război Mondial, trecând prin experiența ghetoului, o poartă ca pe o pecete, deschisă unei testimonii ca parte activă a misiunii sale poetice: „vorbesc/ după noaptea de foc/pe care Prutul/a înfruntat-o// despre sălcii pletoase/ despre cărți însângerate/ care au amuțit cântecul privighetorilor/ despre steaua galbenă/ pentru care murim secundă de secundă/ pe eșafod// despre trandafiri/ nu vorbesc// pierdute/ pe o funie de aer/ europa america europa// eu nu locuiesc/ eu trăiesc”(scurtă biografie). Istoria
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
Dacă scriu „Nu scriu nimic” nimeni nu are ce să aibă de zis. Asta vreau eu să scriu și gata. Dar dacă scriu: „Astăzi n-am scris niciun rând”? Pe care tocmai l-am scris! Sunt o mimoză, o salcie pletoasă, asta e. Când un om la care țin, pentru care am făcut tot ce am putut de câte ori s-a putut, îmi promite ceva și, în deplină nepăsare, nu se ține de cuvânt și nu pomenește o vorbă când ne întâlnim
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3378_a_4703]
-
pot rezerva în viitor surprize. Căci autorul ignoră cu desăvârșire teorema lui Koshin: „dacă D este un graf simplu conex, atunci F poate admite o primitivă". Informațiile despre limbă sunt și ele aproximative. Când vorbește despre limba insinuantă a zmeilor, pletosul postzmeologist nici măcar nu amintește de lucrarea lui Tiktin I-ul: „Morfologia structurală și stilistica funcțională sistematică la zombali" (Ed. Chomski și fiii, Caracal, mai 1968) Schimburile comerciale nu pot fi reduse doar la negoțul cu praf de scărpinat. A ignora
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]