1,187 matches
-
lasă nimic pradă uitării, În calea focului aprins lin în suflet, Arzând cu flacăra iluminării, Ce e de veghe, mistuind al meu cuget!... Doruri revărsându-se în lungi râuri Curgând în lacrimi șiroaie peste poteci, Brăzdând ale frunții, de vremuri, pliuri, Adâncesc vise în prăpăstii pentru veci... O lume abstractă mă înconjoară, Străină de real, devine-o povară, Ce, sub greutatea ei, mă doboară, Aripi frânte de suflet se zbat să moară... ~ Cristina P. Korys ~ 02.septembrie.2016 Referință Bibliografică: Aripi
ARIPI FRÂNTE DE SUFLET... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383416_a_384745]
-
sărute. Dante sărise și el În picioare, cu mâinile Întinse spre grumazul celuilalt, care Își retrăsese instinctiv capul Între umerii masivi, ca o broască țestoasă care se apără de un corb. Degetele priorului nu izbuteau să deschidă o breșă printre pliurile cărnii, În timp ce prințul Bisericii, depășind stupoarea inițială, Începuse să-și tragă suflarea ca să cheme ajutor, cu ochii sticloși de groază. Poetul Își slăbi prada cu mâna dreaptă, bâjbâind pe birou după o sfeșnic cu care să Îl lovească. Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
determină să se Întoarcă brusc. Unul dintre panourile din lemn ale mobilei aflate lângă perete se deschisese, scoțând la iveală o Încăpere. În dreptul ușiței Își făcuse apariția Antilia. Teofilo Îi parcurse cu privirea formele, care transpăreau cu farmecul lor sub pliurile delicate ale rochiei, aidoma unei statui a Venerei Întemnițată În veșmântu-i drapat. O picătură de sudoare Îi coborî pe frunte. Femeia Își scosese de pe față masca de călătorie, iar acum i se arăta În Întreaga ei frumusețe. — Ai ascultat? o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
minte atât de repede încât nu reușeam să opresc nici un gând suficient de mult ca să-l gândesc. Mă uitam pur și simplu la mușamaua de pe masă. Era aceeași de când locuiam în casa asta. Partea lucioasă începuse să se uzeze, forma pliuri mici și dungi pe toată suprafața, iar materialul tare de dedesubt ieșea la iveală. Mi-am plimbat degetele peste zonele acelea și am lăsat materialul aspru să mi se frece de piele. Se simțea cu totul altfel față pe partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Ne-am oprit În fața ușii camerei lui Fermín. Tata bătu Încetișor. — Fermín? Ești acolo? SÎnt Sempere. Urletul care străbătu peretele Îmi Îngheță inima. PÎnă și doña Encarnación Își pierdu poza de guvernantă și Își duse mîinile la inima ascunsă sub pliurile abundente ale pieptului său luxuriant. Tata bătu din nou: — Fermín. Hai, deschide-mi. Fermín urlă din nou, izbindu-se de pereți, strigînd obscenități de-și spărgea bojocii. Tata oftă. — Aveți o cheie de la camera asta? — Bineînțeles. — Dați-mi-o. Doña
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nota subtilă a unor complicități nedefinite, un zâmbet care-i provocă președintelui prezidiului o crispare interioară incomodă, poate durerea invidiei știind că niciodată nu avea să fie părtaș la un zâmbet ca acela. Continua încă să-l doară într-un pliu al cărnii, într-o tainiță a sufletului, când, treizeci de minute mai târziu, uitându-se la ceas, se întreba pe sine însuși dacă soția lui tot se dusese până la urmă la cinema. O să-mi vină aici, dacă vine, în ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
edificarea morală a locuitorilor orașului, trebuia să fie aruncat din elicoptere. În timpul următoarelor trei zile după reuniunea consiliului de miniștri, bolta cerească se arătă lumii în splendida sa ținută făcută dintr-o singură bucată de albastru, o vreme calmă, fără pliuri, nici cusături, și mai ales fără vânt, perfectă pentru a arunca hârtii din aer și a le vedea coborând după aceea dansând dansul elfilor, până ce aveau să fie culese de cei care treceau pe străzi sau ieșiseră după ele mânați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Îi făcu semn să dispară, închise ușa și se apropie de mine cum nu mai făcuse niciodată, aproape atingându-ne fețele, privindu-mă în ochi și-mi vorbi cu voce scăzută, în timp ce eu vedeam toate venele plesnite de pe chipul său, pliurile pielii, neregularitățile, negii minusculi și primeam în față respirația lui mirosind a grăsime și a ceapă, izurile de vinuri scumpe, aromele de carne și cafea amară. — Nu s-a întâmplat nimic, mă auziți? Nebuna asta a visat... Fantezii, povești, delir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PREA... Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012 Toate Articolele Autorului târziu zborul printre răspunsuri. multe palme ridicate spre cer, cuvinte ascunse între pliuri de haine... dulapul trosnește. somnul nu vine. în pat, trupul chircit așteaptă diminețile. zvâcnește dureros. lasă urma pe pătura mototolită de nesomn. cearcăne vii se zbat sub ochi. gândurile încropesc planuri fără noimă. pas cu pas, dezlipesc papucii de covorul
PREA... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364480_a_365809]
-
surâzătoare și conștiente că mulți bărbați își răsucesc gâturile să le poată privi cu admirație firească ori doar cu dorință lacomă de mascul. "Doamna mea" era deosebit de frumoasă și, evident, îmbrăcată în maro! Purta o fustă de tergal bogată în pliuri, scurtă la o palmă-două deasupra genunchiului, bluză de mătase cu guleraș bogat în dantelă sau broderie (nu știam să fac diferența între aceste două lucrări, pe vremea aceea), eșarfă ușoară în culori primăvăratice și pantofiori de vară din piele fină
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
amplifică!; un fel de reflectare a cerului în apa rîului, cu cosițele ei aurii, risipite pe umerii ei fragili, de porțelan de Meissen, luată de Mancuse, cu tot cu fulgi, pe neașteptate, pe la spate, pe înserat, pe malul apei, pe suspinuri, plinuri, pliuri ... Bărbat-atrist ... altruist ... aia, ailaltă, nefericitul!, nu se aștepta să i se întîmple, să-l apuce și, dacă nu-i zicea Fadul: “Pe dumnezeul maroniților!”, care era mai consistent decît Dumnezeul văgăunenilor, “era scris în ceruri, Mancuse! “, s-ar fi tulburat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
în căutarea cuvintelor-sălbăticiuni colindă ținuturi necunoscute, alături de Alejandra până în “locul în care se formează întrupările poetice” (IV). Căutările inițiatice continuă, din inima pădurii, în spațiul subacvatic îi descoperă acea “creatură a adâncului”: “O voce și altă voce în urmă / lentele pliuri ale dublei memorii. Cu scoarțe de arbore adormite pe piept / este ușor acum să o știi îmbrățișând pământul / privind grădina unde zicea că nu vin / cuvintele sale de peșteră cu spatele la nori. / A o vedea transformându-se în Fecioara Rocilor” (VI
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
că moda femeiască aduce mult de tot cu cea de prin anul 1939. - Ce vorbești? se aprinde Fernando. N-ai văzut că fustele sunt drepte și ușor îngustate în partea de jos? - Dimpotrivă! zice Boris. Fustele se vor purta cu pliuri și-s despicate puțin într-o parte, sau sub formă de portofel. - Cum adică sub formă de portofel, întreb eu cu vaga impresie că cei doi amici au gustat mai mult din coniac și mai puțin din cafea. Adică cum
SCHIŢE UMORISTICE (106) ��' MODA FEMININĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367411_a_368740]
-
amicul Boris. Ai remarcat și tu că silueta este asimetrică, cu echilibrul rupt, adică exact așa cum se purta înainte de al doilea război mondial? - Nu putea să remarce asta, mă protejează Fernando. Pentru că va fi o modă fină și suplă, cu pliuri late, cu mâneci balon, cu decolteul mare sau mic. Va fi drapată cu eșarfe, adică exact așa cum se purta înaintea marei crize economice mondiale. Ajunsă aici, discuția se aprinde și mai mult, cei doi prieteni ai mei încercând să demonstreze
SCHIŢE UMORISTICE (106) ��' MODA FEMININĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367411_a_368740]
-
ca niște străjeri puși să pască și să spele picioarele împărătesei pregătită pentru marea confruntare cu simțurile tremurătoare. Ia te uită! Mă urmărește o gâză mignonă, frumoasă și elegantă, cu puful abia ieșit din tremurul nopții. O voi atrage în pliurile unei floricele și tremurând amândoi de încordare o să-i mototolesc platoșa și-i voi morfoli pistilul ei de neegalat până la pierderea oricărui vârtej de gând. Și apoi vom fugi în lumea largă... Lui Ioan Lilă Referință Bibliografică: Gândirea unui zburător
GÂNDIREA UNUI ZBURĂTOR de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366830_a_368159]
-
și îmi vine să nu mai polenizez vrejul acela. Cred că florile sunt bătrâne, au petalele vestejite dar vor urmași și babele astea nebune... trebuie să-mi fac datoria. Ia priviți! Crede că nu-l zăresc cum intră într-un pliu ascuns cu fâța aia tânără să-și scuture sporii. Are o șiretenie înnăscută atunci când mă înșeală dar nu mă duce pe mine cu preșul lui Aladin. Ia să-mi văd de treabă! De mult mă caută fără motiv tinerelul acela
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
Ar fi de neînțeles anul Clinton. Putem zice că am intrat în Epoca Clinton înainte de UE. Mai clar se sugerează asta chiar la muzeul celebrităților, Madame Tussaud, „muzeul figurilor de ceară" de la Amsterdam, (fermoarul pantalonului lui Clinton era tras până la pliul de jos, rămânând afară doar cămașa, ostentativ așezat într-un con alb, imperfect. Ironia Monicai, de ce să nu remarcăm că l-a făcut să mintă pe marele saxofonist de ocazie.) Femeia în ierarhia vieții cotidiene! O poți descoperi cum reușește
EPOCA CLINTON de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363666_a_364995]
-
cu preșul și nu putea să o dovedească. O iubea la fel de mult ca în prima zi, mai ales când o vedea fardată, rimelată, fond de ten, mascara, când își punea bluza de in cu alesături naționale și fusta scurtă cu pliuri, atunci nu numai bărbații întorceau capul, după ea sorbind-o din ochi, ci chiar și femeile mușcate de o invidie independentă și instantanee. Îi venea atunci să se oprească și să le strige: - Mocofanii, ochii la băiatul. Deschideți măi ambrazurile
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
instrument pe care n-au putut să-l învingă pe rând războiul, foametea, comunismul, dar l-au învins toate la un loc, după 1989, cu sprijinul crizei culturale care-a pus capac! Dar, iată, îl întinde și-l strânge în pliurile burdufului cu neîntrecută virtuozitate, Vali Crăciunescu. Trompeta și pianul i-au atins acestui artist urechea, mai întâi, dar acordeonul i s-a așezat în brațe ca o iubită, încălzindu-se unul pe celălalt, ascultați și îndemnați de inimă! Vali Crăciunescu
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348018_a_349347]
-
alese o rochie pe gusturile ei; plăti patroana, reugând-o pe modistă să i-o aducă la Pensiunea Lovenbach. Stabilise cu modista modificările croielii rochiei: îi ceru decolteul ceva mai mare și garnisit pe toată linia cu panglică roz și cu pliurile ceva mai late. Eminescu își mai cumpără un frac și o pereche de pantofi de vară. La ora fixată, Mihai, jucând rolul unul donjuan, apăru cu trăsura la fereastra Veronicăi, bătu de câteva ori în geam și femeia, cu chipul
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
ce seamănă cu niște bucăți de catedrală șoptite în ureche de pe muntele Ayuwang altminteri strîng la piept o icoană cum a fost la începutul lumii ori acceptînd acea rigiditate, punctul culminant al culorii o bucățică de cer în mîinile tale pliurile, încruntările fără amărăciune sub brumă și ploaie, cui i-ar păsa de toamnele mele cu gust de pelin adus puțin de spate în zodia Cassandrei? nici cel mai tenace nu poate răbda propriul mormînt fără să scoată un cuvînt egal
PE ALT ŢĂRM, ÎNTR-UN ALT TIMP... de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348076_a_349405]
-
continuă să fie capul de serie al iconografiei venusiene. Un element simbolic ne atrage îndeosebi atenția: marea scoică care o va purta pe Afrodita pe mare și care este un marcat simbol feminin. Dacă Botticelli figurează o cochilie striată, cu pliuri naturale în evantai, și pe care ibericii o numesc vieira, la Odilon Redon scoica capătă o figurare accentuat vaginală. Am călătorit până la originile nudului pentru a putea reflecta mai bine asupra metamorfozelor corpului uman. Ovidiu, marele poet latin, va vedea
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
cartea lui Petre Ion Stoica, ceea ce îți dau acea senzație de liniște și candoare: îngerii care aleargă în vis cu poetul pe o câmpie, florile de salcâm asociată cu lumina din privirea senină, lumina zăpezii văzută prin „plicurile albe cu pliuri albastre”, iepure alb, lumina neonului, amintirile ca niște „fuioare albe de lână”, zăpada ca niște „păpădii albe”, „lumina crucilor albe”. Iată, la un moment dat, culoarea albă este chiar emoția, bisericile sunt albe, la fel ca iubirile și merită să
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
Și de voluptate macră. Șapte șoapte-n șapte ceruri Pe altarul cărnii tale, Stalactite cu creneluri În mici peșteri abisale. Șapte șoapte îndulcite De umorile saline, Sfârcuri zvelte răsucite Pe stâncoasele coline. Șapte șoapte-n mal de buze Cu mici pliuri valuri-valuri, Văluri ude de meduze Răstignite peste maluri. Șapte șoapte-n șipci scobite Între rotunjimi pufoase, Amfore mustind ciobite, Durdulii și pântecoase. Șapte șoapte pe arcade Și coloane lungi, domoale, Arcuri, bolte, acolade Pe răsfrângerea lor moale. Șapte șoapte-nșurubate Pe
ŞAPTE ŞOAPTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352480_a_353809]
-
Eram un strop dintr-o confuză Suspensie, bob de compost În supa marii mări - meduză A lumilor ce vor fi fost... M-am condensat din minerale, Mi-am matrițat cordoanele: Vâscoase șiruri inegale, Rețele multiplane, le Împachetam în mine-n pliuri... Volumul mi l-am mărginit De apa marilor pustiuri Să nu mă spulber absorbit De alte forme în formare, Ori înghițit de vreun vertij Îe adâncimi clocotitoare Din porii beznei larg deschiși. Mi-am tors din fibre învelișul Păienjenos pe
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]