306 matches
-
-mi înșele și să-mi îmbolnăvească oamenii cu minciunile lor, iar pe mine m-au otrăvit. Vanitosul e ambițios, înfumurat și tiranic iar Mierosul e prefăcut și e lingușitor. Puzderie de alți zmei, mititei, au năvălit transformați în omizi, în ploșnițe, în microbi și în virusuri. Omizile au invadat livezile, au distrus frunzele, florile, fructele... Microbii cei răi s-au înmulțit îngrozitor, au infectat mâncarea, apa și aerul, au îmbolnăvit oamenii, păsările și celelalte viețuitoare de pe lângă casele oamenilor. Există, știi bine
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Pe Agrippa nu l-am întâlnit. Aș fi vrut să fiu cu Zenobia, să dau vina pe ea, să spun că numai din cauza ei... Spre seară am intrat într-o anticărie, o dugheană, în care nu mai intrasem de când găsisem ploșnițe în cotorul unei cărți cumpărate de acolo. „N-ai mai trecut de mult pe la noi“, spunea anticarul. Nu i-am răspuns, m-am dus direct la raftul din dreapta, ceva mă atrăgea acolo ca un magnet, am scos din raft un
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
totodată eficace. La prima vedere îți vine să râzi... Odată, se supărase pe Valerica Scurtu. Nu-mi amintesc exact, o chestie la bucătărie parcă, în orice caz un scandal de proporții! Imaginați-vă, după povestea asta bătrânul a procurat niște ploșnițe vii și le-a introdus într-un plic. Noaptea l-a băgat pe sub ușa femeii. Vă dați seama ce infern... A trebuit să zugrăvim, un an de zile ne-am luptat cu disperare. Se umpluse toată casa. Cristescu râse. ― Ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
obligatorie pe munte - și un polițist făcea de gardă în „port“ ca să amintească celor sosiți că trebuiau să-și lase „armele“ la debarcader. „Hotelul Santa Marta“ mirosea a mucegai și murdărie, a local închis, a bârne de lemn putrezite, a ploșnițe și a dezinfectant ieftin și era ținut de un metis cu mutra acră și uniformă albastră, care purta pe haină un mic ecuson pe care scria „Manager“, deși funcțiile lui mergeau de la recepționer, la hamal, trecând prin camerist, casier și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mânca cărțile mele - nici că mi-ar păsa de ger... Mi-ar părea superbă, dulce o bucată din Homer, Un palat borta-n părete și nevasta - o icoană. Pe păreți cu colb, pe podul cu lungi pânze de painjen Roiesc ploșnițele roșii, de ți-i drag să te-uiți la ele! Greu li-i de mindir de paie și apoi din biata-mi piele Nici că au ce să mai sugă. - într-un roi mai de un stânjen Au ieșit la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
drag să te-uiți la ele! Greu li-i de mindir de paie și apoi din biata-mi piele Nici că au ce să mai sugă. - într-un roi mai de un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig - Iată pe mână cum codește-un negru purec Să-mi moi degetul în gură
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Știam că lupta va fi inegală și nu m-așteptam să fie corectă” (Filichi, 1994, p. 38). Victima vrea să supraviețuiască, astfel încât este dispusă să se hrănească cu orice, chiar și atunci când i se dă intenționat, de pildă, fasole cu ploșnițe sau murături cu viermi. Filichi se dovedește a fi un cunoscător al romanului Papillon de Henri Charière, considerându-se a fi prevenit din cartea acestuia de pericolele detenției. Deși inițial încearcă să pareze ancheta printr-o cacealma, după ce este adus
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ciocănitoarele din pădurea satului care, în anumite perioade ale anului, ciuguleau fără contenire. Ținutul său se obișnuise cu durerea, cu boala, cu mizeria și lumea putrezea sub un cer de azur nepăsător în timp ce păduchii cucereau tot mai mult spațiu, iar ploșnițele le sugeau sângele. Revedea detalii de imagini șterse din minte și din inimă, un zid prăbușit, o fereastră fără geamuri, un ghiveci cu mușcate, o coroană de ardei atârnată la uscat, o unealtă agricolă, o desagă. Ore-n șir rămânea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
știa să recunoască. Era nebun? Doar Dumnezeu știa, sau poate că ei voiau să se substituie judecății lui Dumnezeu? După două zile a fost aruncat într-o celulă, unde temnicerii îl lăsară pe o saltea de paie aproape neagră de ploșnițe, dar nu conteniră să-l spioneze și în timpul nopții. Vedea lumini apărând pe neașteptate, oameni cercetându-i chipul ca să afle dacă mai era viu sau murise; asculta șoapte și își dădea seama că ceva parcă se petrecuse în sufletul acelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
abstragere ("ochii îi erau absenți", "retrași în sine, priveau înăuntru"; "lucra în el o forță inconștientă, care-l scotea din logica momentului și-l făcea să se conducă după norme proprii și imprevizibile"). Emblematică în acest sens rămâne scena cu "ploșnița" (din primul roman al ciclului eminescian), care pune capăt confruntării dintre Eminescu și Carp pe marginea "chestiunii evreiești". Lovinescu justifică deci psihologic "mizeria" vestimentară a poetului apreciată ca un "efect" secundar al dezinteresului profund pentru lumea concretă, materială 139. Dar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
documentarea nu este romanțată decât în măsura în care dă expresie literară unui fond adevărat, adică strict controlabil"212. Nici Vladimir Streinu, ca să dau încă un exemplu elocvent (al câtelea?), nu mai agreează, acum, literatura lovinesciană. În Mite îl deranjează și scena cu ploșnița (care face din Eminescu "un jarry oarecare cu gustul de a-și parada boema"), și gestul "nemțoicuței" de a-l trimite la Veronica (pe motiv că ar fi "ilogic", creând o "falsă situație corneilleiană"), drept pentru care afirmă: "Este pentru
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sălile de spectacol ale epocii. Tema nu era doar eroismul luptei, ci și, pe față, consecința faptului de a refuza aceste „vremuri noi”. Un număr de clișee s-au creat grație talentului acestor artiști. Adversarii regimului erau „lupi”, „fiare sălbatice”, „ploșnițe”, „bestii capitaliste” - altfel spus, „insectele dăunătoare” ale lui Lenin. Clasa muncitoare, pentru prima dată stăpână pe propria soartătc "Clasa muncitoare, pentru prima dată stăpână pe propria soartă" Dar mai ales intelectualitatea tehnică „burgheză” (alta nici nu exista!) s-a lăsat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
se adunase tot praful Bărăganului, costumul meu venea direct din vechile magazii ale Buftei, o manta jerpelită care trecuse înainte probabil prin toate producțiile studioului și nu fusese spălată probabil de la Răsună valea. Avea un miros de vechi cu praf, ploșniță, nuci proaspete și vin roșu, că la finalul fiecărei zi de filmare mai stăteam așa îmbrăcați toți, preț de o mână de nuci și o cană cu vin roșu. Mai aveam câteva zile de filmare când m-am îmbolnăvit de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dialectale prezente în culegere. Am intercalat în corpul volumului informațiile din capitolul „Adaos“, respectînd ordinea alfabetică a cîtorva cuvinte-cheie pline de farmec și ingeniozitate. Cititorul va putea citi despre: ac, acoperămînt, Adam, aguridăă belșug, blid, boală, bostan, bou, bucurieă cocoșă ploșniță, poamă, podă vie, vineri, vis, vită, vorbă bună, vorbă reaă zăbală, zestre, zmeu. Din cartea lui Gh.F. Ciaușanu Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, publicată în aceeași serie, Culegeri și studii XXI, în anul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi aduce această veste bărbatul în casă, zicînd: „Crai-nou în țară“, iară femeia nu e bine s-o facă asta, c-apoi s-ar strica oalele și stră chinele. Cînd vezi întîi crai-nou, de ești afară, zici: „Sănătate în casă, ploșnițile afară.“ De ai asemenea podoabă în casă ori de ești bolnav, să zici: „Crai-nou, crai-nou! na un fedeleș gol, dă-mi unu’ plin, roșu ca călina, gras ca slănina.“ Asemenea, să potrivești totdeauna cînd este crai nou să ai parale
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roșu ca călina, gras ca slănina.“ Asemenea, să potrivești totdeauna cînd este crai nou să ai parale în pungă, dacă vrei ca toată luna să te joci cu ele. Cînd e lună nouă nu se grijește casa, că se fac ploșnițe și alte juvine. Cînd pleci la drum pe lună nouă, ferește-te de lupi. Se crede că, dacă vede cineva lună nouă și are bani la sine, prin întreaga lună va avea bani. Cînd se ivește luna nouă, cei ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut și baligă de vită pentru uns în casă, căci se crede că la din contra, se vor ivi în casă ploșnițe, gîndaci. Lunea e bine să iei, dar să nu dai. Să nu dai nimic din casă lunea, că toată săptămîna păgubești. Cînd cineva primește lunea bani, se bucură, că toată săptămîna va primi. Lunea nici să iei, nici să numeri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nouă grădini și aruncă-le pe toate în fîntînă. (Gh.F.C.) Cine fură de la trei femei însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
comentariului lui Fred Vasilescu, adevărat martor ratificator al celor întâmplate, acesta este și anul dispariției lui Ladima. Eroul și creatorul său sunt măcinați de aceleași obsesii: "Sau mai bine sub influența unei lecturi recente: om aruncat de viu în templul ploșnițelor."19 Prin intermediul unei scrisori, Ladima îi mărturisește Emiliei că, dezgustat de viață și de eșecurile care par că nu se mai sfârșesc, meditează îndelung pe marginea unui vers din poezia lui Rimbaud: "Des serpents géants dévorés par des punaises." Gilbert
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fi desigur din cauza unui lucru de nimic, mărunțișurile acestea fiind cei mai aprigi dușmani ai mei."276 O aprehensiune identică mărturisește Camil Petrescu în jurnalul său ("Sau mai bine sub influența unei lecturi recente: om aruncat de viu în templul ploșnițelor.") 277, imaginea transferându-se prin izotopie în versul rimbaudian "Des serpents géants dévorés par des punaises", adevărată metaforă obsedantă pentru poetul Ladima. La Eminescu, asemenea banalități și amănunte insignifiante, care converg spre birocrație și îl copleșesc vor deveni ideea-pivot a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să se taie o ocă de lemn de crin în surcele mărunte, să se toarne peste dânsele două ocă de apă de ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să se taie o ocă de lemn de crin în surcele mărunte, să se toarne peste dânsele două ocă de apă de ploaie și după ce stă 12 ceasuri, apoi se fierb 4 ceasuri la foc bun, se pune după aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]