27,916 matches
-
o carte unică, o istorie a versificației moderne cum n-a mai scris nimeni". (Nicolae Manolescu - 1966). Mulțumesc revistei România literară pentru spațiul acordat memoriei tatălui meu, Vladimir Streinu. Ileana Iordache-Streinu O, de-am putea... Doamne, când va fi lumină-afară! Ploaia zuruie prelung si doare, Pe sub ochii lumii fără zare Lacrimile albii își săpară. De la soare așteptăm, în ploae, Un alint melodios de șaluri, Din mizeria fiertelor gunoae -Să se'nvoalte clare idealuri. Ce e'n noi decât un lut de
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
furtună, și piereau în zare, Dinspre acăți, cum nici n-ai bănui! Un nor cuprins de patimi și pierzare, Vârtelniță-n văzduhuri peste vii, Suveici și brâgle, ițe și urzare, Din ce s-a tors, de cum se nevedi, Foșniri de ploi, roire de frunzare, Nălucă în umbriri și tremurare, Parcă de-a dreptul, parcă-ar ocoli, Nici n-au trecut și nici nu par a fi, Din amintiri, din visuri, din mirare, În pâlcuri, în ademeniri brumare Din ce în ce mai stinse și mai
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
Lor să-nțeleagă deloc nu li-e lesne Că trăim pe degeaba, cu secundele-n pripă. Eterni își ridică-n azur o aripă; Doar nimbul lor veșnic o clipă se-nmoaie Pe vreme de-amurg, și de vînt, și de ploaie Și parcă-i încearcă sub fulgi o durere, Privind prelingîndu-te-n părul de miere Spre calda și leneșa mea mîngîiere. Rup sufletul din mine ca pe-o creangă. Rup sufletul din mine ca pe-o creangă, Ți-o dau cu tot cu fructe
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
amintire. Alături mie îngerii mari cresc, Dar nu mai știu ce gînd să-mi ocrotească. Li-e moale-aoreola, obosiți și ei De-atîta drum. Și roua pămîntească Le-atîrnă-n aripi și le fac greoaie Prin vechi odăi, Cînd bate-n geam o ploaie Cu stropii răi.
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
ochi de apă mi-a vorbit despre Carlos Ottino era un steag creol și zvelt înfipt în poarta Uruguayului și ea a venit cu pleoape albastre cu mantoul de blană pe umeri o femeie trecută de șaizeci la Montevideo pe ploaie strângea în palmă capul bastonului posesiv obscen se ascundea după fumul unei țigări venise să vorbească de Carlos înainta prin ploaie fără pași ca un dric ce înseamnă să vii la o întâlnire ai văzut jaguarul în cușcă învârtindu-se
Ce înseamnă să vii la o întâlnire by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/6482_a_7807]
-
a venit cu pleoape albastre cu mantoul de blană pe umeri o femeie trecută de șaizeci la Montevideo pe ploaie strângea în palmă capul bastonului posesiv obscen se ascundea după fumul unei țigări venise să vorbească de Carlos înainta prin ploaie fără pași ca un dric ce înseamnă să vii la o întâlnire ai văzut jaguarul în cușcă învârtindu-se pe loc săpându-și craterul vorbea pentru ea vulcanul uriaș ieșind din ocean fără nume și dată de naștere ca înălțarea
Ce înseamnă să vii la o întâlnire by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/6482_a_7807]
-
loc săpându-și craterul vorbea pentru ea vulcanul uriaș ieșind din ocean fără nume și dată de naștere ca înălțarea la cer a unui continent de cărbune nimeni nu e atât de opac să nu vadă ochii lui transparenți numărând ploaia și n-a fost în patul meu decât zece nopți și n-a fost decât mâna care trăgea storurile la Montevideo văzută din spate blana jaguarului trecea oceanul înot
Ce înseamnă să vii la o întâlnire by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/6482_a_7807]
-
la telefon necunoscuți greșind numărul același pe care prietenii mei l-au uitat demult cărți răsfoite într-o doară când plouă citind ici și colo câte-o pagină veșnicia mâinii întinse înspre umbrelă de parcă ai vrea să ieși afară în ploaie dar mișcarea oprită la jumătate nici eu nici umbrela nu vom afla niciodată de ce un colț de soare pe mobile undeva ce adeverește? ATÂTEA ZILE... Noroasă zi de primăvară bună de scris poezii îmi aduc aminte lucruri confuze din tinerețe
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
pe un loc mort" ori cenușa în scrumieră, dar tu te-ai fost lăsat de fumat demult, vinul sec singur singurătatea însăși pe care o deguști iubita tînără nu adoarme niciodată în prezența ta nici creierul înaintea unui nou paradox „ploaia în sus umflînd norii" în timp ce grăbești pasul chiar în fața ta e o bunicuță de vată cu creștetul alb imponderabilă ca un val de abur acum în acest sfîrșit de ianuarie un țipăt moale un pumn în apă un spin în
în nacelă by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/6450_a_7775]
-
un cer senin amintirea unor nori și ei dispăruți) - acum este atîta liniște aici, încît paharele șoptesc la gura-nsetatului ai cărui ochi adună toate imaginile pe care nu toți le pot vedea chiar dacă ochii lor curg peste ele ca ploile peste orașul dispărut în cer - (închid paginile și dispar, plictisit ca sîngele în trupul altui om care ar fi dorit să vadă totul și nu mai vede nimic).
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
Gabriel Chifu Peste mine a nins, prin mine au crescut firele de iarbă, pe trupul meu de pământ s-au scurs pârâiașele tulburi ivite după ploaie. Seara s-a lăsat peste mine Si apoi lumina dimineții peste mine a aruncat bănuți de aur. Când eram copil, în joacă, îmi întorceam pe dos buzunarele. Așa, acum, m-am întors pe dos cu întreaga mea făptură și ce
Buzunare întoarse pe dos by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/6447_a_7772]
-
ziua mea e sărbătoare prietenii mei îsi cumpără o ștampilă cu cerneală violet pe care dacă o apeși ușor pe pielea transpirată atunci când îți dorești ceva apare poza mea din buletin în lumină ca o statuetă din ghips aducătoare de ploaie lucruri `mpotriva mea Lucrurile se petrec ca și cum aș fi murit deja și îi privesc pe ceilalți folosindu-se de corpul meu în mișcare punându-l să își ia parcare la mall, împodobindu-l cu câte ceva de îmbrăcat când e sărbatoare
Poezie by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/6559_a_7884]
-
gîfîie după ce-au alergat de-a lungul de-a latul venelor tale și tot mai speri că poți imita spumele spaimei obștești că te poți decapita că-ți poți așeza la loc fruntea pe care zidurile temniței au desenat ploi abia întoarse de pe cîmpul de luptă. Estivală Sumedenie de gîze pe-obrazul Soarelui și niciun om orice clipă e gata să se salveze prin alibiul lucrurilor iedera a-mbrățișat vîntul cum un efect son-lumiere se-ascunde norul la subsuoara ta plină
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
din sfântul lăsământ, "A dulce spure". Dinspre Mânăstire, Un schivnic duce-un vas - crezi, de tăcere. Și totul, românesc, numai Rostire... 2006 Sfinți Dumitri Doctorului D. Dumitrașcu Vin zile-n toamnă, iar, de mică vară; Să mă-nsenin! De-a căzut ploaia, litri, De-a bătut gerul, nesmintit coboară - În nord, din sud - înspre cei doi Dumitri. Constați doar, cum secrete ai cunoaște, Cerești, spre dejucat seisme-n Vrancea, Ori te-ai ruga și tu la sfinte moaște, De lâng-un coif mongol
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
Sîntem rebuturi ale operei. Pămîntul e și împăciuitor. Stinge toate querelele. Toate dihoniile. Toate dizidențele. Toate nebunelele. Oalele. Și ulcelele. Și eu, acum, sînt aplecat asupra ei. O sărut. Îi simt buzele umede. Pe bună dreptate, căci se face de ploaie. Se aud, deasupra noastră, bubuituri. Tunetele. Bubuie lumea. Cerul. Orașele. Bubuie gura noastră. Se aud. Se aud tunetele. Se aude lumea, aruncîndu-și duhoarea. Sperma. Ploaia. Se aude plouînd, în îndepărtate locuri. În care nu ai auzi, poate, nici punînd urechea
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
asupra ei. O sărut. Îi simt buzele umede. Pe bună dreptate, căci se face de ploaie. Se aud, deasupra noastră, bubuituri. Tunetele. Bubuie lumea. Cerul. Orașele. Bubuie gura noastră. Se aud. Se aud tunetele. Se aude lumea, aruncîndu-și duhoarea. Sperma. Ploaia. Se aude plouînd, în îndepărtate locuri. În care nu ai auzi, poate, nici punînd urechea la pămînt. Se aud stropii. Toți stropii. Pe rînd. Nu toți odată, cum se întîmplă. Răpăind. Viața mea răpăind. Peste viața ei. Ce vom face
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
nu recurgeau la arbitrajul lui pentru că era străin. Dreptul dacic nu avea nici o legătură cu dreptul roman și nici cu noțiunea de dreptate, așa cum a fost înțeleasă mai tîrziu, poate în mod greșit. Bunăoară, pentru vina de a fi chemat ploaia, vrăjitorii erau pedepsiți cu moartea, iar pentru a fi provocat seceta, cu o amendă neînsemnată. Asta pentru că, ziceau legiuitorii, seceta usucă doar plantele, în timp ce ploaia prea multă împiedică oamenii să se miște liber pe sub cer. Ceea ce îl șoca pe Agillus
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
fost înțeleasă mai tîrziu, poate în mod greșit. Bunăoară, pentru vina de a fi chemat ploaia, vrăjitorii erau pedepsiți cu moartea, iar pentru a fi provocat seceta, cu o amendă neînsemnată. Asta pentru că, ziceau legiuitorii, seceta usucă doar plantele, în timp ce ploaia prea multă împiedică oamenii să se miște liber pe sub cer. Ceea ce îl șoca pe Agillus era că, în lipsa scrisului, nu exista noțiunea juridică de "precedent". Pentru o faptă pentru care unul era iertat, altul putea fi aruncat în sulițe. Prefectul
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
lângă Chateau Laurier printre nori ies deja stelele din coiful colonelului By iar acesta își mută privirea direct în decolteul unei trupeșe mexicance în timp ce tovarășul ei de excursie mânuiește o cameră video în spatele Curții Supreme n-a căzut picătură de ploaie și pe malul multicolor în același roi de albine anii din urmă și cei pe care-i mai am de trăit zumzăie în jurul unei minuscule corăbii de lemn scăpată ca prin minune din maxilarul tornadei în stratul cu lalele în
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
Maria-Gabriela Constantin Nu Știa câtă vreme să fi trecut de când privea absent picăturile de ploaie prelingându-se încet pe suprafața netedă de sticlă. Afară parcul spitalului avea ceva cenușiu deși seara era plăcută, cu aerul încurajator al începutului de primăvară, dulce ca o promisiune, cu o lumină neobișnuit de limpede, copacii decupându-se puternic de parcă
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
mori încetul cu-ncetul așa cum ai sorbi la local o băutură tare cu-o aspră pedepsitoare tandrețe. Dragostea mea Dragostea mea e mică mică de tot ca un muc de lumînare sau un zumzet de-albină sau un strop de ploaie lovind fereastra dragostea mea e mare mare de tot ca o catedrală ori o piață publică ori un tunet puternic dat de-a dura pe cer dragostea mea mare mă înspăimîntă dragostea mea mică-mi alină spaima. Maleficiu Un vultur
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
un nimic aproape palpabil e întoarcerea în sine cu pânzele veștede rupte de vânt vântul toamnei ce totul usucă doar lacrima nu Vibrații Tremurul mâinii ce scrie și apoi îndelungata oprire în gol când răbdarea abdică în culoarea bolnavă a ploii când totul se destramă în necunoscuta ființă ce-ți mângâie urmele pe hârtia credulă simți că poți lua înfățișarea oricărui cuvânt păstrându-i secretul în sânge clipele una pe alta se îmbrățișează oftând Acasă Să poți discerne ce e obiect
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
se lasă - o rață și luna au ales lacul Bled 2 În lacul Bled și-au făcut baza cei 10.000 de extratereștri ai inimii mele în nopți cu lună ei alcătuiesc un inel vizibil din turnul castelului reflex de ploaie apropiată ori puls al sângelui meu în spațiul secolelor viitoare nu se face zi în umbra slovenului expropriat de-o rază de lună ce-i cotrobăie prin buzunarele goale poate că vom fi aleși să cotropim malurile elastice ale umbrei
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
Bled Dacă aș fi făcut asta în fiecare an al vieții mele de până acum aș fi devenit nemuritor? Iar părinții mei însoțindu-mă cât eram mic ar trăi și azi alături de mine? 9 Malul înverzit - bat la poarta lacului: ploaia și luna 27 - 31 martie 2009, Bled și Lubljana
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
Și mă îndrept cu valiza către coada avionului. Aleg un scaun în ultimul rând, îmi pun din nou valiza cu prezervative în compartimentul de bagaje, mă așez din nou. Toată lumea stă jos. Și stewardesele. Decolăm abrupt și zgâlțâit, luptând cu ploaia. Ce mi-a trebuit să vorbesc? Ce mi-a trebuit? Deodată, pe covorul care acoperea culoarul avionului, pășește cineva spre mine. Fratele meu, pe care nu l-am văzut de treisprezece ani. își face apariția atât de brusc încât culoarul
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]